Ziua Unirii Mici ori Mica Unire, este s\u0103rb\u0103toarea public\u0103, na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei, celebrat\u0103 anual pe data de 24 ianuarie, pentru a aniversa Unirea Principatelor Rom\u00e2ne, respectiv Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasca. Odat\u0103 cu adoptarea proiectului de lege \u00een parlamentul Rom\u00e2niei, ziua Unirii Principatelor este zi liber\u0103 legal pentru angaja\u021bii din Rom\u00e2nia. \u00a0\u00cen 2025 se \u00eemplinesc 166 de ani de c\u00e2nd, \u00een ianuarie 1859, Moldova se unea cu \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, iar domnitor al ambelor principate era ales Alexandru Ioan Cuza. <\/p>\n\n\n\n
Cronologia evenimentelor care au dus la Unirea Principatelor Evenimentul care dateaz\u0103 din 1859 a r\u0103mas \u00een istoria rom\u00e2nilor ca dat\u0103 la care s-a \u00eenf\u0103ptuit Unirea Principatelor Rom\u00e2ne. <\/p>\n\n\n\n
Evenimentul cunoscut \u0219i ca Mica Unire (Marea Adunare Na\u021bional\u0103 a fost la data de 1 decembrie 1918 la Alba Iulia) reprezint\u0103 unificarea vechilor principate, Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, \u00eentr-un singur Principat unit. <\/p>\n\n\n\n
\u00cen iunie 1848, muntenii au adresat un memoriu Por\u021bii otomane \u00een care \u00ee\u0219i exprimau dorin\u021ba \u201c fireasc\u0103 a rom\u00e2nilor de a se reuni \u00eentr-un singur stat\u201d (“Istoria Rom\u00e2niei \u00een date”, Editura Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 2003).<\/p>\n\n\n\n
Revolu\u021bia Rom\u00e2n\u0103 de la 1848 s-a desf\u0103\u0219urat \u00een condi\u021biile \u00een care, regiuni populate predominant de rom\u00e2ni, v\u0103zute drept p\u0103r\u021bi din teritoriul na\u021bional, se aflau \u00een st\u0103p\u00e2nirea imperiilor vecine (Transilvania, Bucovina, Basarabia, Banatul), \u00een timp ce Principatele Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti erau “constr\u00e2nse” s\u0103 accepte protectoratul Rusiei \u021bariste \u0219i suzeranitatea Imperiului Otoman. <\/p>\n\n\n\n
Revolu\u021bia de la 1848 a fost o revolt\u0103 na\u021bionalist\u0103 a burgheziei europene (clas\u0103 social\u0103 definit\u0103 ca apar\u021bin\u00e2nd, prin capitalul finanicar \u0219i cultural, stratului de mijloc sau superior) desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00een anii 1848 – 1849.<\/p>\n\n\n\n
Cu toate acestea, Revolu\u021bia de la 1848 a fost \u00eenfr\u00e2nt\u0103, iar regimul absolutist habsburgic (\u021b\u0103rile \u0219i provinciile care au fost conduse de ramura austriac\u0103 junioar\u0103 a Casei de Habsburg) a revenit \u00een Transilvania. \u00cen Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, prin Conven\u021bia ruso-turc\u0103 de la Balta Liman (1849), s-a reinstaurat controlul politic al celor dou\u0103 puteri.\u00a0 <\/p>\n\n\n\n
Tratatul de la Balta Liman din 1 mai 1849 a fost o \u00een\u021belegere semant\u0103 \u00eentre Imperiul Rus \u0219i Imperiul Otoman, prin care se reglementau situa\u021biile politice din cele dou\u0103 Principate Dun\u0103rene (Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103). <\/p>\n\n\n\n
Sf\u00e2r\u0219itul protectoratului Rusiei asupra Principatelor a survenit dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea acesteia \u00een R\u0103zboiul Crimeii (1853-1856) \u0219i la Congresul de la Paris din 1856. Rusia a pierdut controlul asupra gurilor Dun\u0103rii \u0219i a pierdut influen\u021ba asupra Principatelor Rom\u00e2ne, care, al\u0103turi de Serbia, au primit un grad sporit de independen\u021b\u0103. <\/p>\n\n\n\n
Ie\u0219irea de sub controlul Rusiei a permis, ulterior, Unirea Principatelor Rom\u00e2ne La Ia\u0219i, \u00een februarie 1857, s-a constituit \u201eComitetul Electoral al Unirii\u201d, fix\u00e2nd un program politic pentru unirea Principatelor \u00eentr-un stat neutru \u0219i autonom.<\/p>\n\n\n\n
La Bucure\u0219ti, \u00een martie 1857, a fost \u00eenfiin\u021bat \u201eComitetul Central al Unirii\u201d, organ de conducere al Partidei na\u021bionale muntene. Adun\u0103rile ad-hoc din Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, compuse din mari \u0219i mici proprietari, deputa\u021bi or\u0103\u0219eni \u0219i \u021b\u0103rani, au adoptat rezolu\u021bii \u00een favoarea autonomiei \u0219i neutralit\u0103\u021bii celor dou\u0103 Principate \u0219i a unirii lor \u00eentr-un singur stat cu numele de Rom\u00e2nia. <\/p>\n\n\n\n
La 24 ianuarie 1859, la Bucure\u0219ti, s-a g\u0103sit solu\u021bia dublei alegeri pentru dep\u0103\u0219irea impasului <\/p>\n\n\n\n
\u00cen Moldova, Adunarea electiv\u0103 l-a ales pe Alexandru Ioan Cuza la 5 ianuarie 1859, iar \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, conservatorii au ob\u021binut majoritatea \u00een Adunarea electiv\u0103 \u00een 24 ianuarie 1859. Delega\u021biile celor dou\u0103 \u021b\u0103ri s-au \u00eent\u00e2lnit la Bucure\u0219ti pentru a g\u0103si un consens. <\/p>\n\n\n\n
La 24 ianuarie, Adunarea a votat \u00een unanimitate alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, realiz\u00e2nd astfel unirea de facto a celor dou\u0103 Principate, pun\u00e2nd la 24 ianuarie 1859 bazele statului na\u021bional modern roman.<\/p>\n\n\n\n
Recunoa\u0219terea alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite Conservatorii munteni au sf\u00e2r\u0219it prin a se ralia (aduna \u00een vederea realiz\u0103rii unei ac\u021biuni comune) candidatului Partidei Na\u021bionale, care a fost ales al 24 ianuarie\/5 februarie 1859, domn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti. <\/p>\n\n\n\n
Conferin\u021ba de la Paris a puterilor garante d\u0103dea recunoa\u0219terea oficial\u0103 a faptului \u00eemplinit de la 24 ianuarie 1859. <\/p>\n\n\n\n
Turcia l-a recunoscut pe Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor \u00een 1861.<\/p>\n\n\n\n
Sursa:digi24<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ziua Unirii Mici ori Mica Unire, este s\u0103rb\u0103toarea public\u0103, na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei, celebrat\u0103 anual pe data de 24 ianuarie, pentru<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":120464,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-120486","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i2.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/24-ianuarie-2025-Palatul-Cuza-Ruginoasa_afis-web1-300x167-1.jpg?fit=300%2C167&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-vlk","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/120486","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=120486"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/120486\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":120487,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/120486\/revisions\/120487"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/120464"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=120486"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=120486"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=120486"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}