romii erau nomazi<\/a>. Poate au fost de la \u00eenceput sau au devenit nomazi din cauza unor evenimente excep\u021bionale \u00een zona lor de ba\u0219tin\u0103, fie invazii, fie cataclisme. Se presupune c\u0103 romii au plecat din Punjab, undeva prin secolul al XII-lea, \u0219i s-au deplasat vreme de c\u00e2teva decenii, prin Armenia, c\u0103tre Imperiul Bizantin.<\/p>\n\n\n\nSpre deosebire de mul\u021bi nomazi asiatici, romii nu erau popula\u021bii r\u0103zboinice, fiind mai degrab\u0103 recunoscu\u021bi pentru talentul lor me\u0219te\u0219ug\u0103resc, fiind buni la prelucrarea metalelor \u0219i a lemnului. Pentru ca erau neamuri f\u0103r\u0103 putere militar\u0103, romii au fost expu\u0219i marginaliz\u0103rii \u0219i exploat\u0103rii prin zonele pe unde au trecut. \u00cen Imperiul Bizantin erau numi\u021bi \u201eegipteni\u201d, poate din cauza culorii pielii. Totodat\u0103, mul\u021bi le spuneau \u201eathinganos\u201d, de unde vine \u0219i numele de \u201e\u021bigan\u201d. Acest cuv\u00e2nt \u00eensemna \u201ede neatins\u201d. \u0218i \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 denumire au fost emise mai multe ipoteze. De la cele peiorative, adic\u0103 \u201ede neatins”, o categorie paria, de jos, p\u00e2n\u0103 la cele cu impact religios. Mai precis, romii ar fi fi o serie de convingeri cultural-religioase care le interziceau s\u0103 fie atin\u0219i de str\u0103ini.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen secolul al XIII-lea, prezen\u021ba lor este atestat\u0103 \u00een Imperiul Bizantin, atunci c\u00e2nd patriarhul Gregorios II Kyprios vorbe\u0219te despre athinganos \u0219i taxele pe care ace\u0219tia le-au pl\u0103tit. Nu au z\u0103bovit prea mult prin Imperiul Bizantin, poate tocmai datorit\u0103 acelor taxe \u00eempovor\u0103toare. \u00cen secolul al XIV-lea sunt prezen\u021bi \u00een Bulgaria \u0219i Serbia, dup\u0103 cum arat\u0103 documentele din 1348 \u0219i 1378, emise de \u021barul s\u00e2rb \u0218tefan Du\u0219an \u0219i \u021barul bulgar \u0218i\u0219aman. O alt\u0103 ipotez\u0103 arat\u0103 c\u0103 romii au ajuns \u00een Balcani odat\u0103 cu trupele otomane. Al\u021bii spun, \u0219i aceasta este varianta considerat\u0103 cea mai plauzibil\u0103, c\u01ce romii au fost adu\u0219i ca robi din Imperiul Otoman \u00een m\u0103n\u0103stirile din Balcani \u00eenchinate Patriarhiei de la Constantinopol sau m\u0103n\u0103stirilor grece\u0219ti. <\/p>\n\n\n\n
Adu\u0219i de voievozi ca robi pe domeniile boiere\u0219ti \u0219i m\u0103n\u0103stire\u0219ti<\/h2>\n\n\n\n
A\u0219a au ajuns \u0219i \u00een Principatele Rom\u00e2ne. Unele opinii spun c\u0103 ace\u0219tia au ajuns prima dat\u0103 \u00een Oltenia \u0219i Muntenia adu\u0219i de triburile pecenegilor \u0219i cumanilor, r\u0103zboinici de step\u0103 din Asia. Cea mai plauzibil\u0103 variant\u0103 este importul de robi din Bulgaria \u0219i Serbia. Romii au ajuns robi pe mo\u0219iile \u0219i la m\u0103n\u0103stirile din Valahia, adu\u0219i, probabil prin secolul al XIV-lea, de voievozii care se \u00eenrudeau cu \u021barii bulgari \u0219i s\u00e2rbi. Primii robi \u021bigani din Principate sunt aminti\u021bi de un document din 1385. Este vorba despre un act de danie al voievodului Dan I al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti prin care 40 de sate \u021big\u0103ne\u0219ti sunt d\u0103ruite M\u0103n\u0103stirii Tismana. Feudalii valahi aveau, de asemenea, robi \u021bigani.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen Moldova, romii au ajuns mult mai t\u00e2rziu. Sporadic sunt men\u021biona\u021bi \u00een timpul lui Alexandru cel Bun, \u00een secolul al XV-lea. Cei mai mul\u021bi robi \u021bigani ajung \u00een Moldova, \u00een timpul lui \u0218tefan cel Mare. Acesta \u00eei aduce, drept prad\u0103 de r\u0103zboi, \u00een urma campaniilor \u00eendreptate \u00eempotriva Valahiei. Ini\u021bial, romii au fost da\u021bi ca robi pe domeniile m\u0103n\u0103stirilor. Se spune c\u0103 peste 17.000 de robi au fost adu\u0219i de \u0218tefan cel Mare \u00een Moldova. Romii erau folosi\u021bi ca me\u0219te\u0219ugari pe domeniile boiere\u0219ti, \u00een special fierari, potcovari sau geamba\u0219i. Al\u021bii erau utiliza\u021bi ca servitori \u0219i salahori. Femeile rome erau \u021binute ca slujnice de boieroice, ca un bun exotic. <\/p>\n\n\n\n
\u201e\u00cei v\u00e2nd \u0219i \u00eei ucid ca pe ni\u0219te vite\u201d<\/h2>\n\n\n\n
Statutul romilor \u00een Evul Mediu rom\u00e2nesc era acela de rob, adic\u0103 un fel sclav. Nu avea niciun fel de drept \u0219i nici protec\u021bie juridic\u0103. Se afla total la cheremul st\u0103p\u00e2nului care-l putea bate \u0219i ucide dup\u0103 bunul plac. Era obligat s\u0103 munceasc\u0103 orice \u00eei cerea st\u0103p\u00e2nul \u0219i tr\u0103ia \u00een condi\u021bii mizere, genera\u021bii \u00eentregi \u00een acela\u0219i bordei s\u0103r\u0103c\u0103cios. Nici m\u0103car nu se puteau c\u0103s\u0103tori f\u0103r\u0103 voia st\u0103p\u00e2nului. C\u0103l\u0103torii str\u0103ini din Principate descriu traiul inuman al robilor \u021bigani. \u201eBoierii sunt st\u0103p\u00e2nii lor cei mai absolu\u0163i. Dup\u0103 plac, \u00eei v\u00e2nd \u015fi-i ucid ca pe ni\u015fte vite. Copiii lor se nasc robi f\u0103r\u0103 deosebire de sex\u201d<\/em>, m\u0103rturisea contele d’Antraigues, dup\u0103 o vizit\u0103 \u00een Principate.<\/p>\n\n\n\n\u201eCe se poate spune despre aceste numeroase turme de fiin\u0163e \u00eenc\u0103 \u015fi mai nenorocite, care sunt numite \u0163igani \u015fi care, pierdute pentru umanitate, sunt puse pe aceaea\u015fi treapt\u0103 cu vitele de povar\u0103 \u015fi adeseori tratate mai r\u0103u dec\u00e2t ele de c\u0103tre st\u0103p\u00e2ni barbari a c\u0103ror odioas\u0103 \u015fi asa-zis proprietate sunt?\u201d<\/em>, scria un alt c\u0103l\u0103tor francez, ajuns \u00een secolul al XVIII-lea \u00een Valahia. Inclusiv boierii progresi\u0219ti, cei care au \u0219i militat pentru eliberarea romilor, au descris tratamentul inuman la care erau supu\u0219i.<\/p>\n\n\n\n\u201eFiin\u0163e umane cu lan\u0163uri la m\u00e2ini \u015fi la picioare, cu cercuri de fier \u00een jurul frun\u0163ii sau cu zgard\u0103 metalic\u0103 la g\u00e2t. Biciuri s\u00e2ngeroase \u015fi alte pedepse precum \u00eenfometarea, at\u00e2rnarea deasupra focului fumeg\u00e2nd, regimul de carcer\u0103 \u015fi aruncarea, despuiat fiind, \u00een z\u0103pad\u0103 sau ap\u0103 \u00eenghe\u0163at\u0103, acesta este tratamentul aplicat nenorocitului de \u0163igan\u201d<\/em>, scria Kog\u0103lniceanu, amintindu-\u015fi de copil\u0103ria sa pe mo\u015fiile din jurul Ia\u015fiului.<\/p>\n\n\n\nLa r\u00e2ndul lor, femeile rome erau exploatate sexual inclusiv de unii st\u0103p\u00e2ni ecleziastici, precum stare\u021bi de m\u0103n\u0103stiri. \u201eCu des\u0103v\u00e2r\u015fire odios era chipul \u00een care se uza de fetele \u015fi de femeile acelor nenoroci\u0163i. Plec\u00e2nd de la principiul c\u0103 trupul robului este lucru al st\u0103p\u00e2nului, \u0163igancele, fete mari \u015fi femei m\u0103ritate \u00een toate regula, \u00een fa\u0163a altariului, erau privite de st\u0103p\u00e2ni ca adev\u0103rat\u0103 carne pentru pl\u0103cere. Se uzau de ele \u00een aceast\u0103 \u00eensu\u015fire cu \u015ftirea p\u0103rin\u0163ilor \u015fi a so\u0163ilor. (…) \u015ei patru veacuri de asemenea supunere abject\u0103 degradase \u00eentr-at\u00e2ta pe acei nenoroci\u0163i, ucisese \u00een astfel de grad orice sim\u0163im\u00e2nt de demnitate omeneasc\u0103 \u00eentr-\u00een\u015fii, \u00eenc\u00e2t ei priveau aceast\u0103 \u00eengrozitoare batjocur\u0103 ca lucru firesc, \u00eempotriva c\u0103reia nu cunosc exemplu de opunere, de revolt\u0103, de \u00eencercare de r\u0103zbunare(…)\u201e\u015ei s\u0103 nu se cread\u0103 c\u0103 numai st\u0103p\u00e2nii mireni uzau de drepturi regaliene asupra \u0163igancelor apar\u0163in\u00e2ndu-li: aceste roabe alc\u0103tuiau adevarate haremuri pentru igumenii m\u0103n\u0103stirilor pe cari generozitatea pio\u015filor donatori le \u00eenzestrase cu num\u0103roase suflete de \u0163igani. Mai cu sam\u0103 egumenii greci ai m\u0103n\u0103stirilor \u00eenchinate aveau reputa\u0163ia c\u0103 \u015ftiu, prin schimburi, s\u0103-\u015fi alc\u0103tuiasc\u0103 seraiuri de frumuse\u0163i \u0163ig\u0103ne\u015fti\u201c<\/em>, scria Radu Rosetti \u00een cartea sa \u201eAmintiri. Ce-am auzit de la al\u0163ii\u201c, capitolul VII, “Din vremea regulamentar\u0103\u201c.<\/p>\n\n\n\nCeva mai bine dec\u00e2t \u201ev\u0103tra\u0219ii\u201d, cum era numi\u021bi romii de pe domeniile boiere\u0219ti sau m\u0103n\u0103stire\u0219ti, afla\u021bi mereu la cheremul st\u0103p\u00e2nului, o duceau romii nomazi. Ace\u0219tia erau rudari, aurari, b\u0103ie\u0219i, ursari, lingurari. Ei se puteau muta dintr-un loc \u00een altul, aveau oarece autonomie \u0219i erau condu\u0219i de un jude.<\/p>\n\n\n\n
Elibera\u021bi din robie, l\u0103sa\u021bi de izbe\u0219i\u0219te dup\u0103<\/h2>\n\n\n\n
\u00cencep\u00e2nd cu secolul al XIX-lea, \u00een Principate <\/a>au \u00eenceput s\u0103 p\u0103trund\u0103 ideile moderne, europene, mai ales datorit\u0103 fiilor de boieri trimi\u0219i la studii \u00een str\u0103in\u0103tate. \u00cen anul 1847 are loc o prim\u0103 etap\u0103 a procesului de eliberare a robilor \u021bigani. Prin\u021bul Bibescu a supus Adun\u0103rii Na\u021bionale din Valahia o lege privind emanciparea romilor de pe domeniile ecleziastice, adic\u0103 m\u0103n\u0103stiri, episcopii \u0219i chiar Mitropolie. Ultima etap\u0103 a emancip\u0103rii robilor, inclusiv a celor de pe domeniile boiere\u0219ti, a avut loc \u00een anul 1855, \u00een timpul domniei lui Grigore Ghica. Acesta a f\u0103cut o reform\u0103 prin care ultimii robi \u021bigani au fost elibera\u021bi de pe mo\u0219ii.<\/p>\n\n\n\n\u201e\u00cen momentul \u00een care Europa arat\u0103 un interes real principatelor \u015fi intervine pentru viitorul lor, poporul nostru are obliga\u0163ia de a face un pas \u00eenainte. (…)Robia este considerat\u0103 ca r\u0103m\u0103\u015fi\u0163a unei societ\u0103\u0163i barbare\u201d<\/em>, preciza domnitorul Grigor Ghica pe 31 ianuarie 1855. Pe 8 februarie 1856, se \u00eencheia acest proces \u0219i \u00een Valahia, c\u00e2nd domnitorul \u0218tirbei promulga \u201eLegea viz\u00e2nd emanciparrea tuturor \u021biganilor, \u00een principatul rom\u00e2n\u201d. Fo\u0219tii proprietari erau desp\u0103gubi\u021bi cu c\u00e2te 10 bani de fiecare rob.<\/p>\n\n\n\nDup\u0103 eliberarea din robie, via\u021ba romilor s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit doar la nivelul libert\u0103\u021bii personale. \u00cen rest, popula\u021biile rome au r\u0103mas marginalizate, f\u0103r\u0103 s\u0103 existe proiecte coerente de integrare a lor \u00een societate. Adic\u0103 de a le oferi educa\u021bie, locuri de munc\u0103 sau calific\u0103ri. Au fost l\u0103sa\u021bi la marginea societ\u0103\u021bii. \u201eCu toate c\u0103 \u0163iganii alc\u0103tuiesc o parte \u00eensemnat\u0103 a comunit\u0103\u0163ii, ei sunt privi\u0163i cu cel mai mare dispre\u0163 de c\u0103tre ceilal\u0163i locuitori care, \u00eentr-adev\u0103r, se poart\u0103 cu ei pu\u0163in mai bine dec\u00e2t cu animalele \u015fi epitetul insult\u0103tor de ho\u0163 sau oricare altul echivalent ar putea fi tolerat mai u\u015for dec\u00e2t acela de \u0163igan\u201d<\/em>, preciza W. Wilkinson, un ofi\u0163er britanic care a ajuns \u00een \u0163\u0103rile rom\u00e2ne la \u00eenceputul secolului XIX.<\/p>\n\n\n\n\u00cen timpul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, aproximativ 25.000 de romi au fost deporta\u021bi din Rom\u00e2nia \u00een Transnistria ca partea a politicii rasiale a mare\u0219alului Ion Antonescu. Abia \u00een perioada comunist\u0103 a existat, \u00een Rom\u00e2nia, un interes pentru integrarea romilor. \u00cen unele p\u0103r\u021bi a fost o reu\u0219it\u0103, \u00een altele integrarea for\u021bat\u0103 practicat\u0103 de comuni\u0219ti a avut efectul contrar, duc\u00e2nd la aceea\u0219i marginalizare.<\/p>\n\n\n\n
Sursa\/foto:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Acum 170 de ani, robii \u021bigani de pe mo\u0219iile boiere\u0219ti, m\u0103n\u0103stire\u0219ti \u0219i domne\u0219ti erau elibera\u021bi. \u0218i asta dup\u0103 secole de<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":120755,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-120754","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/index-11.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-vpE","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/120754","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=120754"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/120754\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":120756,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/120754\/revisions\/120756"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/120755"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=120754"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=120754"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=120754"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"Romii](\"https:\/\/i1.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-6\/61883594-d6b0-4160-8c3a-ed02681d356c\/index.jpeg?resize=800%2C429&ssl=1\")
<\/p>\n\n\n\n