{"id":121151,"date":"2025-02-12T11:56:02","date_gmt":"2025-02-12T09:56:02","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=121151"},"modified":"2025-02-12T11:59:21","modified_gmt":"2025-02-12T09:59:21","slug":"131-de-la-nasterea-poetei-sufletelor-simple-otilia-cazimir","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=121151","title":{"rendered":"Otilia Cazimir, \u201epoeta sufletelor simple\u201d"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Otilia Cazimir<\/strong> (n\u0103scut\u0103 Alexandrina Gavrilescu<\/strong>; n. 12 februarie<\/a> 1894<\/a>, Cotu Vame\u0219<\/a>, Roman<\/a>, Rom\u00e2nia<\/a> \u2013 d. 8 iunie<\/a> 1967<\/a>, Ia\u0219i<\/a>, Rom\u00e2nia<\/a>) a fost o scriitoare<\/a>, poet\u0103<\/a>, traduc\u0103toare \u0219i publicist\u0103<\/a> rom\u00e2n\u0103<\/a>, supranumit\u0103 poeta sufletelor simple<\/em>, fiind cunoscut\u0103 ca autoare de versuri pentru copii.[2]<\/a><\/sup><\/p>\n\n\n\n

Otilia Cazimir<\/strong> este pseudonimul literar al poetei Alexandrina Gavrilescu[3]<\/a><\/sup>. Pseudonimul, \u201edezagreat de ea\u201d[4]<\/a><\/sup>, i-a fost ales de scriitorul Mihail Sadoveanu<\/a> \u0219i de criticul literar Garabet Ibr\u0103ileanu<\/a>. Scriitoarei nu i-a pl\u0103cut deci noul nume: \u201eDa\u021bi-mi voie s\u0103 v\u0103 m\u0103rturisesc, dup\u0103 at\u00e2ta amar de ani, c\u0103 numele acesta, pe care totu\u0219i l-am purtat cu cinste, nu mi-a pl\u0103cut niciodat\u0103. N-am nimic \u00een comun cu eroinele legendelor germane, iar cea dint\u00e2i Otilie pe care am \u00eent\u00e2lnit-o \u00een via\u021b\u0103, feti\u021ba cu care am stat \u00een banc\u0103 \u00een clasa primar\u0103, era proast\u0103, gras\u0103 \u0219i buboas\u0103 …\u201d<\/em>[5]<\/a><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

A folosit \u0219i alte pseudonime, precum Alexandra Casian, Ofelia, Magda, Dona Sol cu care a semnat \u00een pres\u0103, mai ales, articolele \u201efeministe\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Biografie<\/h2>\n\n\n\n

Alexandrina Gavrilescu a fost cel de-al cincilea copil al \u00eenv\u0103\u021b\u0103torilor Ecaterina (n. Petrovici) \u0219i Gheorghe Gavrilescu. \u0218i-a petrecut copil\u0103ria \u00een satul natal, iar \u00een anul 1898<\/a> familia sa se mut\u0103 la Ia\u0219i, \u201eora\u0219 \u00een care va tr\u0103i \u00eentreaga via\u021b\u0103\u201d[4]<\/a><\/sup> \u0219i unde urmeaz\u0103 \u0219coala, liceul, apoi cursurile Facult\u0103\u021bii de Litere \u0219i Filosofie, dar f\u0103r\u0103 a sus\u021bine examenul de licen\u021b\u0103[6]<\/a><\/sup>. A legat o frumoas\u0103 prietenie cu poetul George Top\u00e2rceanu.[7]<\/a><\/sup><\/p>\n\n\n\n

A debutat \u00een anul 1912<\/a> \u00een revista Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103<\/a><\/em>, cu poezie[6]<\/a><\/sup>, iar debutul \u00een proz\u0103 a avut loc \u00een anul 1919<\/a> \u00een publica\u021bia \u00censemn\u0103ri ie\u0219ene<\/em>. Cel dint\u00e2i volum de poezii, Lumini \u0219i umbre, <\/em>i-a fost publicat \u00een anul 1923<\/a>, la Editura “Via\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103”, urmeaz\u0103 volumul de versuri “Fluturi de noapte” , Editura “Cartea Rom\u00e2neasc\u0103”, 1927, carte premiat\u0103 de Academia Rom\u00e2n\u0103 \u0219i de comitetul “Femina Vie- Heureuse” de la Paris, cu premiul Femina. Poetul Tudor Arghezi descrie poezia Otiliei Cazimir[8]<\/a><\/sup> : ” O poezie de Otilia Cazimir e o batist\u0103 cu dou\u0103 pic\u0103turi de l\u0103m\u00e2i\u021b\u0103: poeta o scoate dinl\u0103untrul m\u0103nu\u0219ii, \u00een care podul palmei zv\u00e2cne\u0219te ca o pas\u0103re prins\u0103 \u00een liliac. Remedii pure pentru gemete adunate \u0219i pentru schi\u021be de dureri ”.<\/p>\n\n\n\n

A colaborat cu publica\u021biile \u00censemn\u0103ri ie\u0219ene<\/em>, Adev\u0103rul literar \u0219i artistic<\/em>, Lumea-bazar s\u0103pt\u0103m\u00e2nal <\/em>, Bilete de papagal<\/em>, Ia\u0219ul nou<\/em>, Ia\u0219ul literar<\/em>, Orizont<\/em>, Gazeta literar\u0103<\/em>, Cronica<\/em> \u0219i altele[6]<\/a><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

\u00centre anii 1937<\/a> – 1947<\/a> a fost inspector al teatrelor din Moldova, iar din anul 1946<\/a> devine colaboratoare permanent\u0103 a Editurii Cartea Rus\u0103<\/a>, unde stilizeaz\u0103 traduceri din literatura rus\u0103 \u0219i sovietic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

A tradus din literatura francez\u0103 (Maupassant), rus\u0103 \u0219i sovietic\u0103 (Gorki, Kuprin, Cehov, Fedin, Gaidar \u0219.a.).[6]<\/a><\/sup><\/p>\n\n\n\n

A decedat \u00een noaptea de 7 spre 8 iunie 1967 la ora 2:30, la Ia\u0219i.[9]<\/a><\/sup><\/p>\n\n\n\n

Premii \u0219i distinc\u021bii<\/h2>\n\n\n\n

Pentru bogata sa activitate literar\u0103 a primit numeroase premii \u0219i distinc\u021bii: Premiul Academiei Rom\u00e2ne (1927), Premiul Femina (1928), Premiul Na\u021bional pentru Literatur\u0103 (1937), Premiul Societatea Scriitorilor Rom\u00e2ni<\/a> (1942), Ordinul Muncii<\/a> cl. ? (1954), cl. I (1964) [10]<\/a><\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

Distinc\u021bii<\/h3>\n\n\n\n