Str\u0103mo\u015fii no\u015ftri \u00ee\u015fi venerau zeit\u0103\u0163ile pe cele mai \u00eenalte v\u00e2rfuri, iar pe\u015fterile din mun\u0163i erau s\u0103la\u015furi ale divinit\u0103\u0163ilor. Istoricii au \u00eencercat de-a lungul timpului s\u0103 descifreze semnifica\u0163ia locurilor pe care comunit\u0103\u0163ile care au tr\u0103it cu mii de ani \u00een urm\u0103 \u00een \u0163inuturile actuale ale Rom\u00e2niei le-ar fi considerat sfinte.<\/p>\n
Dovezile spiritualit\u0103\u0163ii popula\u0163iilor arhaice de pe teritoriul Rom\u00e2niei dateaz\u0103 din cele mai vechi timpuri, potrivit istoricilor, \u00eens\u0103 misterele unor monumente care ar fi fost \u00eenchinate zeit\u0103\u0163ilor nu au putut fi descifrate. Istoricul Nicolae Densu\u015fianu, autorul volumului \u201eDacia Preistoric\u0103\u201d, publicat postum \u00een 1913, dup\u0103 o cercetare \u00eentins\u0103 pe durata patru decenii, a oferit explica\u0163ii inedite monumentelor cu forme ciudate din Carpa\u0163i, care de-a lungul secolelor au st\u00e2rnit fascina\u0163ia lumii. Potrivit academicianului Densu\u015fianu forma\u0163iunile st\u00e2ncoase din Masivul Bucegi, cunoscute sub numele de Sfinxul \u015fi Babele au fost locuri sfinte pentru popula\u0163iile din timpurile \u00eendep\u0103rtate. Ge\u0163ii \u00eel adorau pe Saturn, scrie Densu\u015fianu, cit\u00e2nd m\u0103rturiile unor autori antici, pe care \u00eel numeau Zamolxis. Lui Saturn, dar \u015fi altor zeit\u0103\u0163i, le-ar fi sculptat \u00een st\u00e2nc\u0103 monumente\u00a0 gigantice pe culmile Carpa\u0163ilor. \u201eSaturn reprezenta \u00een epoca preistoric\u0103 nu numai personificarea puterei divine a Cerului, dar era adorat totodat\u0103 \u015fi ca o divinitate chtonic\u0103, fiind domnul lumii suterane\u201d, afirma autorul Daciei Preistorice.<\/p>\n
Mul\u0163imea monumentelor megalitice Carpa\u0163ii Daciei formeaz\u0103 o regiune arheologic\u0103 de mare importan\u0163 pentru timpurile ante-istorice, afirma Densu\u015fianu. \u201eAfar\u0103 de simulacrele \u015fi altarele primitive ale divinit\u0103\u0163ilor, s\u0103pate \u00een st\u00e2nci, afar\u0103 de columnele votive \u015fi comemorative de pe piscuri, mai exista \u00een Carpa\u0163i \u00eenc\u0103 o mu\u0163ime infinit\u0103 de alte sculpluri megalitice, reprezent\u00e2nd unele \u00abScaunele divinit\u0103\u0163ilor\u201d, unele urmele unor eroi sau uria\u015fi, altete figuri \u015fi urme de animale, cu deosebire chipul Calului alb, consacrat Soarelui, r\u0103m\u0103\u015fi\u0163e de sub imperiul religiunii urano-saturnice. De asemenea, regiunea Carpa\u0163ilor se mai caracterizeaz\u0103 prin o mu\u0163ime extraordinar\u0103 de pe\u015fteri \u015fi caverne, ce ne prezinta \u00een partea din afar\u0103 ni\u015fte admirabile portare circulate ori colibate, lucrale de m\u00e2na omului, resturi ale epocii c\u00e2nd aceste pe\u015fteri serveau de capele pentru ceremoniile lui, ori ca re\u015fedin\u0163e ale oracolelor\u201d, sus\u0163inea istoricul. Cele mai spectaculoase astfel de monumente se afl\u0103 \u00een Caraiman \u015fi pe v\u00e2rful Omu. Sunt, potrivit autorului Daciei Preistorice, resturile gigantice ale unui loc sf\u00e2nt preistoric, unde sancturarele, altarele \u015fi statuetele divinit\u0103\u0163ilor, atributele lor \u015fi scaunele destinate poporului erau formate din masele naturale ale st\u00e2ncilor. \u201eAici fiecare bucat\u0103 de st\u00e2nc\u0103 pare c\u0103 a reprezentat odat\u0103 o anumit\u0103 figur\u0103, fiindc\u0103 natura nu putea s\u0103 dea acestor pietre forme at\u00e2t de neobi\u015fnuite legilor sale. Timpul \u00eens\u0103 a distrus aproape toate formele primitive ale acestor misterioase figuri, \u00eens\u0103 cu toate acestea resturile lor par a ne spune c\u0103 m\u00e2na omului a contribuit necondi\u0163ionat la formele acestea at\u00e2t de curioase, c\u0103 odat\u0103 aici a fost un loc sf\u00e2nt, consacrat religiunii preistorice, un loc de adunare comun\u0103 pentru vechile triburi pastorale \u015fi agricole\u201d, scria Densu\u015fianu. Al\u0163i autori sus\u0163in c\u0103 forma\u0163iunile st\u00e2ncoase din Mun\u0163ii Bucegi, precum \u015fi alte presupus monumente megalitice cu forme la fel de ciudate din Carpa\u0163i s-au format pe cale natural\u0103. Babele \u015fi Sfinxul St\u00e2ncile enigmatice din Bucegi pe care autorul le descria ca fiind locurile sfinte ale triburilor care au tr\u0103it cu mii de ani \u00een urm\u0103 \u00een mun\u0163i poart\u0103 numele de \u201ebabe\u201d \u015fi erau dedicate unor divinit\u0103\u0163i montane importante, feminine, \u00een opinia autorului. \u201eAceste altare nu au nici inscrip\u0163iuni, nici basoreliefuri \u015fi chiar dac\u0103 ar fi avut vreodat\u0103 ceva semne hieratice, timpul cel dep\u0103rtat le-a nimicit. L\u00e2ng\u0103 aceste altare, acoperite numai de bolta cea \u00eenalt\u0103 a muntelui \u015fi de crengile stejarilor, se celebra actul fundamental al cultului, rug\u0103ciunile \u015fi sacrificiile. La picioarele lor se f\u0103ceau jur\u0103mintele cele mai solemne, aici \u00ee\u015fi c\u0103utau refugiul cei persecuta\u0163i, aici era locul de \u00eent\u00e2lnire pentru afacerile comune ale triburilor, aici se celebrau festivit\u0103\u0163ile cele mari\u201d, sus\u0163inea Densu\u015fianu. Mun\u0163ii Bucegi ar fi fost, potrivit lui Nicolae Densu\u015fianu, cei mai \u00eensemna\u0163i mun\u0163i ai str\u0103mo\u015filor no\u015ftri. Au fost, \u00een preistorie locuri sfinte ale triburilor, care iar v\u00e2rfurile lor cele mai \u00eenalte, Caraiman \u015fi Omu, erau consacrate divinit\u0103\u0163ilor cele mai importante, Omu fiind locul unde era venerat Saturn. \u201ePe punctul cel mai culminant al muntelui Omul se \u00eenal\u0163\u0103 o column\u0103 uria\u015f\u0103, \u00eenv\u0103luit\u0103 de regul\u0103 \u00een nori, iar pe un alt pisc din apropiere mai exist\u0103 cel mai important simulacru al lumii preistorice, o reprezenta\u0163iune uman\u0103 sculptat\u0103 \u00een st\u00e2nc\u0103, de o m\u0103rime \u00eentr-adev\u0103r formidabil\u0103. Acest\u0103 figur\u0103 \u00eentr-adev\u0103r titanic\u0103 din mun\u0163ii Daciei vechi, numit\u0103 a Hyperboreilor, ne \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 dup\u0103 toate caracterele sale imaginea supremei divinit\u0103\u0163i a timpurilor pelasge\u201d, afirma Densu\u015fianu.<\/p>\n
Triburile din Antichitate \u00ee\u015fi venerau zeii pe v\u00e2rfurile \u00eenalte ale mun\u0163ilor, consider\u0103 \u015fi al\u0163i istorici. \u00cen aceste locuri, se aduceau ofrande \u015fi aveau loc sacrificii, iar pe\u015fterile erau considerate locuin\u0163e ale zeit\u0103\u0163ilor. Mitul lui Zamolxix Un rol aparte \u00een spiritualitatea str\u0103mo\u015filor care au locuit \u00een \u0163inuturile actuale ale Rom\u00e2niei l-ar fi avut Zamolxis, considerat divinitatea suprem\u0103 a ge\u0163ilor. Mai mul\u0163i autori antici au oferit detalii despre modul \u00een care oamenii se raportau la aceast\u0103 divinitate \u015fi despre jertfele care \u00eei erau aduse pe munte. \u201eIat\u0103 \u00een ce chip se socot ei nemuritori: credin\u0163a lor este c\u0103 ei nu mor, ci c\u0103 cel care piere se duce la Zamolxis, divinitatea lor, pe care unii \u00eel cred acela\u015fi cu Gebeleizis. Tot \u00een al cincelea an arunc\u0103 sor\u0163ii \u015fi \u00eentotdeauna pe acel dintre ei pe care cade sor\u0163ul \u00eel trimit \u00een solie la Zamolxis, \u00eencredi\u0163\u00e2ndu-i de fiecare dat\u0103 toate nevoile lor. Trimiterea solului se face astfel: c\u00e2\u0163iva dintre ei, a\u015fez\u00e2ndu-se la r\u00e2nd, \u0163in cu v\u00e2rful \u00een sus trei suli\u0163e, iar al\u0163ii apuc\u00e2ndu-l de m\u00e2ini \u015fi de picioare pe cel trimis la Zamolxis, \u00eel leag\u0103n\u0103 de c\u00e2teva ori \u015fi apoi, f\u0103c\u00e2ndu-i v\u00e2nt, \u00eel arunc\u0103 \u00een sus peste v\u00e2rfurile suli\u0163elor. Dac\u0103, \u00een c\u0103dere, omul moare str\u0103puns, r\u0103m\u00e2n \u00eencredin\u0163a\u0163i ca zeul le este binevoitor; dac\u0103 nu moare, atunci \u00eel \u00eenvinuiesc pe sol, hulindu-l c\u0103 este un om r\u0103u. Dup\u0103 ce arunc\u0103 vina pe el, trimit pe un altul. Tot ce au de cerut \u00eei spun solului c\u00e2t mai e \u00een via\u0163\u0103. C\u00e2nd tun\u0103 \u015fi fulger\u0103, tracii despre care este vorba trag cu s\u0103ge\u0163ile \u00een sus, spre cer, \u015fi \u00ee\u015fi amenin\u0163\u0103 zeul, c\u0103ci ei nu recunosc vreun altul afar\u0103 de al lor\u201d, relata Herodot, \u00een Istorii, potrivit autorilor volumului \u201eIzvoare privind istoria Rom\u00e2niei”, publicat de Editura Republicii Populare Rom\u00e2ne, \u00een 1964. Pe\u015ftera lui Zamolxis Nu se cunoa\u015fte \u00eens\u0103 locul \u00een care ar fi fost venerat \u015fi \u00een care ar fi tr\u0103it Zamolxis, dac\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, el ar fi existat.<\/p>\n
Herodot a descris locul pe\u015fterii lui Zamolxis \u015fi misterul dispari\u0163iei sale \u00een p\u0103m\u00e2nt. \u201e\u00cen timpul ospe\u0163elor, \u00eei \u00eenv\u0103\u0163\u0103 c\u0103 nici el, nici oaspe\u0163ii lui \u015fi nici urma\u015fii acestora \u00een veac nu vor muri, ci se vor muta numai \u00eentr-un loc unde, tr\u0103ind de-a pururea, vor avea parte de toate bun\u0103t\u0103\u0163ile. \u00cen tot timpul c\u00e2t \u00ee\u015fi osp\u0103ta oaspe\u0163ii \u015fi le cuv\u00e2nta astfel, pusese s\u0103 i se fac\u0103 o locuin\u0163\u0103 sub p\u0103m\u00e2nt. C\u00e2nd locuin\u0163a \u00eei fu gata, se f\u0103cu nev\u0103zut din mijlocul tracilor, cobor\u00e2nd \u00een ad\u00e2ncul \u00eenc\u0103perilor subp\u0103m\u00e2ntene, unde st\u0103tu ascuns vreme de trei ani, iar tracii \u00eel jeluiau ca pe un mort. \u00cen al patrulea an se ivi \u00eens\u0103 iar\u0103\u015fi \u00een fa\u0163a lor \u015fi a\u015fa \u00eei f\u0103cu Zamolxis s\u0103 cread\u0103 \u00een toate spusele lui”, relata Herodot, \u00een Istorii. \u015ei autorul antic Strabon a oferit inorma\u0163ii despre pe\u015ftera lui Zamolxis \u201eLa \u00eenceput, el a fost ales mare preot al celui mai venerat zeu de-al lor, iar dup\u0103 un timp, a fost socotit el \u00eensu\u015fi zeu. S-a retras atunci \u00eentr-un fel de pe\u015fter\u0103 inaccesibil\u0103 altora \u015fi acolo \u015fi-a petrecut o bucat\u0103 de vreme, \u00eent\u00e2lnindu-se rar cu cei de afar\u0103, dec\u00e2t doar cu regele \u015fi cu slujitorii s\u0103i. Regele, c\u00e2nd a v\u0103zut c\u0103 oamenii sunt mult mai supu\u015fi fa\u0163\u0103 de el dec\u00e2t mai \u00eenainte, ca unul fa\u0163\u0103 de unul care le d\u0103 porunci dup\u0103 \u00eendemnul zeilor, i-a dat tot sprijinul. Acest obicei a d\u0103inuit p\u00e2n\u0103 \u00een vremea noastr\u0103; dup\u0103 datin\u0103, mereu se g\u0103sea un astfel de om care ajungea sfetnicul regelui, iar la ge\u0163i acest om era numit chiar zeu. P\u00e2n\u0103 \u015fi muntele (cu pe\u015ftera) a fost socotit sf\u00e2nt \u015fi a\u015fa \u00eel \u015fi numesc. Numele lui este Cogaionon, la fel ca al r\u00e2ului care curge pe l\u00e2ng\u0103 el\u201d, afirma istoricul elen. Muntele sf\u00e2nt Cogaionon \u015fi pe\u015ftera lui Zamolxis s-ar fi aflat \u00een Carpa\u0163i, \u00eens\u0103 teoriile privind loca\u0163ia a\u015fez\u0103rii au fost numeroase. V\u00e2rful Gugu, mun\u0163ii Retezat, Bucegi, Ceahl\u0103u sau Godeanu ar fi fost re\u015fedin\u0163e ale lui Zamolxis.<\/p>\n
sursa: adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Str\u0103mo\u015fii no\u015ftri \u00ee\u015fi venerau zeit\u0103\u0163ile pe cele mai \u00eenalte v\u00e2rfuri, iar pe\u015fterile din mun\u0163i erau s\u0103la\u015furi ale divinit\u0103\u0163ilor. Istoricii au<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":12118,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-12117","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/08\/646x404-2.jpg?fit=%2C&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-39r","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12117","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12117"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12117\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12119,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12117\/revisions\/12119"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/12118"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12117"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12117"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12117"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}