{"id":122717,"date":"2025-03-25T11:51:57","date_gmt":"2025-03-25T09:51:57","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=122717"},"modified":"2025-03-25T11:52:00","modified_gmt":"2025-03-25T09:52:00","slug":"locurile-din-romania-care-au-devenit-atractii-turistice-datorita-fenomenelor-geologice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=122717","title":{"rendered":"Locurile din Rom\u00e2nia care au devenit atrac\u021bii turistice datorit\u0103 fenomenelor geologice"},"content":{"rendered":"\n

Fenomenele geologice rare, datorate \u00een principal acumul\u0103rilor de gaze naturale, au marcat istoria unor localit\u0103\u021bi din Rom\u00e2nia. Unele locuri unde acestea se produc au devenit atrac\u021bii turistice, \u00eens\u0103 \u00een alte zone, \u00eei \u00eengrijoreaz\u0103 pe localnici.\"Focul<\/p>\n\n\n\n

Focul Viu. Sursa: Geoparcul Unesco – \u021ainutul Buz\u0103ului.<\/p>\n\n\n\n

Mai pu\u021bin de 6.000 de oameni locuiesc \u00een ora\u0219ul Anina din Cara\u0219-Severin, o localitate pitoreasc\u0103 din Mun\u021bii Banatului care \u0219i-a legat existen\u021ba din ultimele peste dou\u0103 secole de exploatarea resurselor valoroase de c\u0103rbune.<\/p>\n\n\n\n

Mina de c\u0103rbune Anina (video<\/em><\/strong>), care ajunsese la o ad\u00e2ncime de peste 1.000 de metri, a fost \u00eenchis\u0103 definitiv \u00een 2006, la c\u00e2teva luni dup\u0103 ce o explozie din subteran s-a soldat cu moartea a \u0219apte muncitori.<\/p>\n\n\n\n

Ora\u0219ul a p\u0103strat o parte din monumentele emblematice ale fostei mine de c\u0103rbune, transformat\u0103 \u00eentr-un muzeu \u00een aer liber, dar \u0219i calea ferat\u0103 minier\u0103 Anina – Oravi\u021ba, inaugurat\u0103 \u00een 1863.<\/p>\n\n\n\n

Ora\u0219ul Anina, unde p\u0103m\u00e2ntul arde mocnit<\/h2>\n\n\n\n

Pentru mul\u021bi dintre oaspe\u021bii ora\u0219ului montan,<\/a> Anina reprezint\u0103 un loc interesant, amprentat de istoria \u00eendelungat\u0103 a mineritului \u0219i \u00eenconjurat de atrac\u021bii naturale. Unii localnici privesc cu resemnare situa\u021bia economic\u0103 a ora\u0219ului dup\u0103 epoca mineritului, dar \u0219i problemele l\u0103sate \u00een urm\u0103 de exploat\u0103rile din trecut.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen centrul ora\u0219ului Anina, o veche hald\u0103 de steril \u0219i praf de c\u0103rbune, \u00eengropat\u0103 de mai multe decenii se auto-aprinde \u00een subteran. Arde mocnit degaj\u00e2nd gaze toxice \u0219i produc\u00e2nd alunec\u0103ri de teren.<\/p>\n\n\n\n

\u201eZona parcului – unde nu mai putem sta acum din cauza mirosului \u00een\u021bep\u0103tor – \u0219i cea a bisericii din vecin\u0103tatea lui sunt cele mai afectate de acel steril depozitat acolo de la o veche termocentral\u0103. La centrala bisericii se \u00eenc\u0103lze\u0219te apa f\u0103r\u0103 s\u0103 fie foc. Arde p\u0103m\u00e2ntul sub noi. Vegeta\u021bia este p\u00e2rjolit\u0103, gazele se simt, iar \u00een unele locuri, chiar sub biseric\u0103 au fost alunec\u0103ri de teren. Arde mocnit sub p\u0103m\u00e2nt\u201d<\/em>, relata Maria, o pensionar\u0103 din Anina.<\/p>\n\n\n\n

Fenomenul petrecut \u00een centrul ora\u0219ului Anina dateaz\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201870, c\u00e2nd vechea hald\u0103 a fost acoperit\u0103. \u00cen 2024, autorit\u0103\u021bile din Anina reclamau gravitatea problemelor cauzate de auto-aprinderea c\u0103rbunelui din subteran.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201ePrim\u0103ria Anina a convocat o \u0219edin\u021b\u0103 extraordinar\u0103 \u00een vederea stabilirii m\u0103surilor necesare a fi luate pentru stingerea focului de hald\u0103 din subteranul cartierului Breuner, foc care a \u00eenceput s\u0103 afecteze, pe l\u00e2ng\u0103 blocurile de locuin\u021be, drumul na\u021bional DN58, parcul Breuner \u0219i Biserica Ortodox\u0103 Sfin\u021bii Constantin \u0219i Elena\u201d, <\/em>informa Prim\u0103ria Anina, \u00een mai 2024.<\/p>\n\n\n\n

Daniel Danu, atunci viceprimar cu atribu\u021bii de primar, afirma c\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci nimeni nu luase nicio m\u0103sur\u0103 pentru a opri aprinderile, tasarea terenului din zona parcului, drumului na\u021bional 58 \u0219i bisericii \u0219i emana\u021biile de gaz din subteran. Solu\u021biile pentru oprirea focului, afirma acesta, sunt costisitoare \u0219i implicau foraje \u0219i injectarea a prafului inert \u0219i a apei, prin g\u0103urile realizate, \u00een corpul fostei halde.\"Centrul<\/p>\n\n\n\n

Centrul ora\u0219ului Anina. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

\u201ePeste halda asta sunt blocuri, case, trec drumuri, e un parc acolo, nu \u015ftim exact c\u00e2t se \u00eentinde. Rezolvarea e greoaie. V\u0103 spun asta \u00een cuno\u015ftiin\u0163\u0103 de cauz\u0103, pentru c\u0103 eu la baz\u0103 sunt inginier minier. Trebuie s\u0103 se fac\u0103 foraje pentru a putea fi delimitat perimetrul haldei, pentru c\u0103 noi nu-l \u015ftim. Apoi, prin aceste foraje trebuie introdus un praf care nu arde, dar e foarte greu s\u0103 faci asta pentru c\u0103 nu po\u0163i afla exact unde sunt depozitele de c\u0103rbune care ard, iar costurile ar fi imense\u201d,<\/em> declara, \u00een trecut, Gheorghe Rom\u00e2nu, primarul ora\u0219ului Anina.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen centrul ora\u0219ului Anina, mirosul de gaze este persistent \u00een unele locuri, iar uneori se poate observa aburul ie\u0219it din subteran.<\/p>\n\n\n\n

Terapie cu gaz la B\u0103ile Tu\u0219nad<\/h2>\n\n\n\n

Rom\u00e2nia de\u021bine resurse importante de gaz metan, iar emana\u021biile acestui gaz sunt \u00eent\u00e2lnite \u00een mai multe locuri, \u00een special unde exist\u0103 z\u0103c\u0103minte importante de gaz natural dar \u0219i resurse geotermale.\"Ora\u0219ul<\/p>\n\n\n\n

Ora\u0219ul Anina. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103<\/p>\n\n\n\n

\u00cen B\u0103ile Tu\u0219nad (jude\u021bul Harghita) locuiesc mai pu\u021bin de 1.500 de oameni, \u00eens\u0103 ora\u0219ul cu ei mai pu\u021bini locuitori din Rom\u00e2nia este cunoscut \u00eenc\u0103 din secolul al XIX-lea ca sta\u021biune cu ape termale. Este vizitat pentru b\u0103ile sale, pentru lacul vulcanic Sf\u00e2nta Ana, dar \u0219i pentru observatorul de ur\u0219i \u00eenfiin\u021bat \u00een 2017.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen B\u0103ile Tu\u0219nad, localnicii au profitat de un fenomen geologic specific zonelor geotermale \u0219i tectonice. Aici se afl\u0103 o mofet\u0103, c\u0103utat\u0103 \u00een scop terapeutic. Mofeta reprezint\u0103 o deschiz\u0103tur\u0103 \u00een sol prin care sunt emanate la suprafa\u021b\u0103 gazele care au peste 85 la sut\u0103 dioxid de carbon. \u00cen B\u0103ile Tu\u0219nad, mofeta a fost descoperit\u0103 \u00een 1895, pe malul drept al r\u00e2ului Olt. Era cunoscut\u0103 ca groapa de sulf al lui Imets – cel care a amenajat-o.<\/p>\n\n\n\n

\u201eMofeta din B\u0103ile Tu\u0219nad este o \u00eenc\u0103pere amenajat\u0103 \u00een trepte, asem\u0103n\u0103tor unui mic amfiteatru, creat\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t \u00een partea inferioar\u0103 s\u0103 se acumuleze gazul respectiv. Prin cobor\u00e2re treptat\u0103 se pot face \u201cb\u0103i\u201d controlate \u00een gaz. Evacuarea gazelor din mofet\u0103 se efectueaz\u0103 \u00een mod continuu prin guri de evacuare care nu trebuie s\u0103 fie \u00een direc\u021bia v\u00e2nturilor dominante. Orice mofet\u0103 trebuie prev\u0103zut\u0103 cu un sistem de avertizare a nivelului gazului, fie c\u0103 acest lucru se face printr-un sistem automatizat sau prin observa\u021bie direct\u0103\u201d,<\/em> informeaz\u0103 reprezentan\u021bii sta\u021biunii B\u0103ile Tu\u0219nad.<\/a><\/p>\n\n\n\n

O metod\u0103 simpl\u0103 \u0219i la \u00eendem\u00e2na oricui de a verifica nivelul (p\u00e2n\u0103 la ce nivel te-ai \u201cscufundat\u201d \u00een amestecul de gaze) este aceea a utiliz\u0103rii unui chibrit aprins, care la atingerea interfe\u021bei \u00eentre aer \u0219i acumulare, se va stinge, mai arat\u0103 reprezentan\u021bii sta\u021biunii.\"B\u0103ile<\/p>\n\n\n\n

B\u0103ile Tu\u0219nad. Sursa: bailetusnad.ro<\/p>\n\n\n\n

\u201eB\u0103ile cu dioxid de carbon au efect vasodilatator asupra corpului \u0219i sunt indicate \u00eentr-un anumit dozaj \u00een afec\u021biuni cardiovasculare (hipertensiune arterial\u0103 moderat\u0103, varice, ulcere varicoase), dar \u0219i pentru boli de piele, reumatismale, nevralgii \u0219i afec\u021biuni cronice genitale. Tratamentul se va face numai pe baza recomand\u0103rii \u0219i pe baza programului stabilit de medicul de specialitate din sta\u021biune\u201d<\/em>, informeaz\u0103 site-ul sta\u021biunii bailetusnad.ro.<\/a><\/p>\n\n\n\n

De\u0219i mofete se mai g\u0103sesc \u0219i \u00een Fran\u021ba, Italia, Insula Java sau \u00een Parcul Na\u021bional Yellowstone (SUA) cele din Rom\u00e2nia sunt unice prin emana\u021biile de gaz uscat foarte bogat \u00een bioxid de carbon (\u00een propor\u021bie de 95-98 la sut\u0103), un factor terapeutic foarte eficient. De asemenea, mofetele din \u021bara noastr\u0103 con\u021bin gaze rare precum heliu \u0219i radon, ce completeaz\u0103 efectul curativ al mofetoterapiei, completeaz\u0103 reprezentan\u021bii sta\u021biunii.<\/p>\n\n\n\n

Alte c\u00e2teva mofete se mai g\u0103sesc \u00een Rom\u00e2nia \u00een jude\u021bele Harghita, Covasna, Buz\u0103u \u0219i S\u0103laj.<\/p>\n\n\n\n

Incendiul care a durat aproape un deceniu<\/h2>\n\n\n\n

Ora\u0219ul Cop\u0219a Mic\u0103 din jude\u021bul Sibiu are mai pu\u021bin de 5.000 de locuitori, iar \u00een trecut s-a num\u0103rat printre cele mai poluate localit\u0103\u021bi din Europa, din cauza uzinei chimice \u0219i a fabricii de negru de fum ce a func\u021bionat aici \u00een a doua parte a secolului XX.\"Ora\u0219ulCop\u0219a<\/p>\n\n\n\n

Ora\u0219ulCop\u0219a Mic\u0103. Foto: Prim\u0103ria Cop\u0219a Mic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

La \u00eenceputul secolului XX, localitatea a devenit faimoas\u0103 pentru bogatele z\u0103c\u0103minte de gaze naturale din vecin\u0103tatea ei. A devenit un centru al industriei Rom\u00e2niei dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, dar a fost \u0219i locul unde s-a petrecut cel mai mare incendiu din istoria recent\u0103 a Rom\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 13 iulie 1933, erup\u021bia din subteran a gazelor la una dintre sonde \u0219i aprinderea lor a fost urmat\u0103 de o explozie violent\u0103, care a format un carter de peste 200 de metri \u00een diametru, \u00een timp ce fl\u0103c\u0103rile s-au ridicat la aproape 200 de metri \u00een\u0103l\u021bime. A fost nevoie de \u0219apte ani pentru oprirea complet\u0103 a arderilor de la Cop\u0219a Mic\u0103.\"Incendiul<\/p>\n\n\n\n

Incendiul de la Cop\u0219a Mic\u0103. Sursa: Dumitru Chis\u0103li\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u201eAni de-a r\u00e2ndul s-a \u00eencercat stingerea incendiului prin pomparea \u00een sonda 5 a numeroase fluide cu v\u00e2scozitate mare f\u0103r\u0103 a se reu\u015fi stingerea incendiului. \u00cen anul 1940 inginerul Popovici a avut ideea s\u0103 pompeze ap\u0103 \u00een sond\u0103. Comunicarea \u00eentre sond\u0103 \u015fi crater a determinat sc\u0103derea presiunii gazului \u015fi la diminuarea \u00een\u0103l\u0163imii fl\u0103c\u0103rii de la 42 de m la 4 m. Pentru stingerea complet\u0103 a incediului s-au pompat cca 2000 vagoane de noroi prin patru \u0163evi de 16\u201d. Cantitatea mare de n\u0103mol n\u0103v\u0103lit \u00een crater sting\u00e2nd flac\u0103ra\u201d<\/em>, ar\u0103ta expertul \u00een energie Dumitru Chis\u0103li\u021b\u0103, \u00eentr-un articol din Adev\u0103rul.<\/a><\/p>\n\n\n\n

Focul de la craterul Cop\u015fa Mic\u0103 s-a stins \u00een ziua de 28 martie 1940, dup\u0103 mai multe \u00eencerc\u0103ri care au \u00eenceput \u00een anul 1939. Gazele continu\u0103 totu\u015fi s\u0103 ias\u0103 pe la craterul format printr-un noroi gros care \u00eempiedic\u0103 reaprinderea lor, completa Dumitru Chis\u0103li\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Jude\u021bul Buz\u0103u, locul celor mai spectaculoase fenomene geologice<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen jude\u021bul Buz\u0103u, un alt fenomen geologic \u00eei fascineaz\u0103 pe turi\u0219ti. La marginea satului Beciu, aflat la circa 40 de kilometri de Buz\u0103u se afl\u0103 vulcanii noroio\u015fi. Ei reprezint\u0103 o \u00eentindere modelat\u0103 de scurgerile de noroi, cauzat\u0103 de create de gazele naturale, care urc\u0103 la suprafa\u021b\u0103, de la peste 3.000 de metri ad\u00e2ncime \u015fi trec printr-un sol argilos, \u00een combina\u0163ie cu apa din p\u00e2nza freatic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u015eiroaiele de noroi de culoare gri sau brun cenu\u015fiu modific\u0103 permanent peisajul zonei aflat\u0103 pe teritoriul Geoparcului Unesco – \u021ainutul Buz\u0103ului.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen \u021ainutul Buz\u0103ului sunt multe locuri cu vulcani noroio\u0219i. Unii dintre ace\u0219tia dau na\u0219tere lavelor de noroi, pe c\u00e2nd al\u021bii genereaz\u0103 mici explozii, complet inofensive, dar care imit\u0103 la o scar\u0103 mic\u0103 erup\u021biile vulcanilor din Hawaii sau a lui Stromboli. Partea cea mai bun\u0103 este c\u0103, fie c\u0103-i vorba de conuri sau de caldere, ori de vulcani mari sau de vulcani liliputani, po\u021bi vedea erup\u021biile cu ochii t\u0103i\u201d<\/em>, informeaz\u0103 reprezentan\u021bii geoparcului.<\/a><\/p>\n\n\n\n

Tot \u00een jude\u021bul Buz\u0103u, la marginea satului Terca din comuna Lop\u0103tari, turi\u0219tii g\u0103sesc \u201efocul viu\u201d – un fenomen natural datorat emana\u021biilor de gaze care se aprind spontan, la suprafa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului. \u0218i acest loc a fost cuprins \u00een Geoparcul \u021ainutul Buz\u0103ului.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen \u021ainutul Buz\u0103ului, \u00een apropierea satului Terca po\u021bi observa un fenomen rar \u0219i spectaculos. Este vorba de focurile vii sau de fl\u0103c\u0103rile eterne, focuri naturale care ard aproape ne\u00eencetat, direct din p\u0103m\u00e2nt. Sursa acestor fl\u0103c\u0103ri este metanul care ajunge la suprafa\u021b\u0103 \u00een mod natural, dup\u0103 o c\u0103l\u0103torie de la peste trei kilometri ad\u00e2ncime. Te a\u0219teapt\u0103 un urcu\u0219 s\u0103n\u0103tos, un peisaj care \u00ee\u021bi taie r\u0103suflarea, multe pove\u0219ti n\u0103scute pe seama acestui fenomen, iar la final, \u00eens\u0103\u0219i fl\u0103c\u0103rile care sunt mai b\u0103tr\u00e2ne dec\u00e2t cele mai vechi amintiri ale s\u0103tenilo<\/em>r\u201d, informeaz\u0103 reprezentan\u021bii Geoparcului.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i tot pe teritoriul geoparcului, turi\u0219tii pot vedea cenu\u0219a pietrificat\u0103 a unor vulcani care au erupt acum mai bine de 10 milioane de ani.<\/p>\n\n\n\n

Sursa:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Fenomenele geologice rare, datorate \u00een principal acumul\u0103rilor de gaze naturale, au marcat istoria unor localit\u0103\u021bi din Rom\u00e2nia. Unele locuri unde<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":122718,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-122717","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/index-6-1.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-vVj","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/122717","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=122717"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/122717\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":122719,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/122717\/revisions\/122719"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/122718"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=122717"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=122717"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=122717"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}