{"id":123265,"date":"2025-04-09T09:35:40","date_gmt":"2025-04-09T06:35:40","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=123265"},"modified":"2025-04-09T09:35:42","modified_gmt":"2025-04-09T06:35:42","slug":"sasii-si-svabii-lucrurile-care-unesc-si-deosebesc-cele-doua-populatii-istorice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=123265","title":{"rendered":"Sa\u0219ii \u0219i \u0219vabii: Lucrurile care unesc \u0219i deosebesc cele dou\u0103 popula\u021bii istorice"},"content":{"rendered":"\n

Sa\u0219ii \u0219i \u0219vabii, dou\u0103 popula\u021bii germane, s-au stabilit \u00een teritoriile actuale ale Rom\u00e2niei pe parcursul mai multor secole, \u00een urma unor valuri importante de coloniz\u0103ri. Ei au l\u0103sat o mo\u0219tenire cultural\u0103 impresionant\u0103, \u00eens\u0103 adesea sunt confunda\u021bi.\"Biserica<\/p>\n\n\n\n

Biserica Neagr\u0103 din Bra\u0219ov, emblem\u0103 a istoriei sa\u0219ilor. Sursa: Bra\u0219ovturism.ro<\/p>\n\n\n\n

\u0218ase secole despart valurile de migra\u021bie ale celor mai importante popula\u021bii germanice stabilite, \u00eencep\u00e2nd din Evul Mediu, pe actualul teritoriu al Rom\u00e2niei. Sa\u0219ii \u0219i \u0219vabii, str\u0103mo\u0219ii comunit\u0103\u021bilor germane de aici, au avut un rol semnificativ \u00een istoria rom\u00e2nilor.<\/p>\n\n\n\n

Adesea confunda\u021bi, datorit\u0103 originii germanice, vechii coloni\u0219ti, se deosebesc \u00eens\u0103 prin c\u00e2teva tr\u0103s\u0103turi esen\u021biale: regiunea \u00een care s-au stabilit, religia, arhitectura a\u0219ez\u0103rilor, stilul de via\u021b\u0103, tradi\u021biile \u0219i dialectul. <\/p>\n\n\n\n

Sa\u0219ii \u00een Transilvania, coloni\u0219tii adu\u0219i de regii ungari<\/h2>\n\n\n\n

Sa\u0219ii au fost coloniza\u021bi \u00een Transilvania \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XII-lea, veni\u021bi din regiuni germanice precum zona Rinului, Luxemburg \u0219i Flandra. Au fost adu\u0219i de regii Ungariei, care le-au oferit privilegii \u00een schimbul ap\u0103r\u0103rii grani\u021belor regatului.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i nu se cunoa\u0219te data exact\u0103 a sosirii, este acceptat c\u0103 au venit \u00eentre anii 1141 \u0219i 1161, \u00een mai multe valuri. Numele de \u201esa\u0219i\u201d a fost adoptat mai t\u00e2rziu ca termen general, de\u0219i coloni\u0219tii proveneau din regiuni diferite \u0219i aveau obiceiuri \u0219i dialecte variate.\"Fotografie<\/p>\n\n\n\n

Fotografie de muzeu. Copii sa\u0219i din G\u00e2rbova, \u00een costume tradi\u021bionale. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

Sa\u0219ii au beneficiat de autonomie administrativ\u0103, dreptul de a-\u0219i alege preo\u021bii \u0219i juzii, lucru rar \u00een acea vreme. \u00cen schimb, erau obliga\u021bi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 taxe \u0219i s\u0103 participe la ap\u0103rarea Transilvaniei.<\/p>\n\n\n\n

\u201eObliga\u0163iile lor erau plata impozitelor \u015fi participarea la r\u0103zboaie, ap\u0103rarea Transilvaniei. Timp \u00eendelungat sa\u015fii au pl\u0103tit peste jum\u0103tate din \u00eentreg impozitul Transilvaniei, de\u015fi au fost doar un grup destul de mic tot timpul\u201c,<\/em> informa istoricul Winfried Ziegler, \u00eentr-un articol din Adev\u0103rul.<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u0218vabii \u00een Banat, coloni\u0219tii adu\u0219i de habsburgi<\/h2>\n\n\n\n

\u0218vabii (sau \u0219vabii dun\u0103reni) sunt o popula\u021bie germanic\u0103 stabilit\u0103 \u00een sud-estul Europei \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XVIII-lea, la ini\u021biativa Imperiului Habsburgic. De\u0219i denumi\u021bi generic \u201e\u0219vabi\u201d, coloni\u0219tii proveneau nu doar din Suabia, ci \u0219i din Austria, Boemia, Bavaria, Franconia.<\/p>\n\n\n\n

Colonizarea s-a f\u0103cut \u00een trei etape majore: carolin\u0103 (1717\u20131740), terezian\u0103 (1763\u20131775) \u0219i iosefin\u0103 (1782\u20131787). Scopul era repopularea \u0219i dezvoltarea regiunilor afectate de r\u0103zboaie, \u00een special Banatul, care fusese devastat de conflictul cu Imperiul Otoman \u0219i era slab populat.<\/p>\n\n\n\n

\u201eBanatul era foarte pu\u0163in populat \u015fi era \u015fi o zon\u0103 unde agricultura era anevoioas\u0103, erau multe mla\u015ftini. Atunci, Imperiul Habsburgic a \u00eenceput o colonizare masiv\u0103 a Banatului, dar nu doar prin germani, ci prin popula\u0163ii din \u00eentregul imperiu. Au venit \u015fi cehi, \u015fi slovaci, \u015fi s\u00e2rbi, \u015fi maghiari, \u015fi evrei, tot felul de popula\u0163ii au fost a\u015fezate. Nu exista un sistem special de drepturi sau privilegii. S-au construit sate noi foarte riguros organizate de administra\u0163ia habsburgic\u0103\u201d<\/em>, informa Winfried Ziegler.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

\u0218vabi. Foto: \u0218tefan Both<\/p>\n\n\n\n

Coloni\u0219tii au primit p\u0103m\u00e2nturi, scutiri de taxe \u0219i sprijin pentru agricultur\u0103. Spre deosebire de sa\u0219i, \u0219vabii nu au beneficiat de privilegii speciale de autoadministrare. A\u0219ez\u0103rile lor au fost construite riguros, sub supravegherea administra\u021biei habsburgice.<\/p>\n\n\n\n

\u00centre 1717 \u0219i 1734 a avut loc prima colonizare important\u0103, \u00eentrerupt\u0103 temporar de un nou r\u0103zboi cu turcii. Procesul a fost reluat sub \u00eemp\u0103r\u0103teasa Maria Terezia \u0219i fiul ei, Iosif al II-lea. Potrivit istoricilor, \u00eentre 150.000 \u0219i 200.000 de \u0219vabi s-au stabilit \u00een Banat \u0219i \u00een alte regiuni ale Rom\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n

Regiunea ml\u0103\u0219tinoas\u0103 \u0219i greu accesibil\u0103 a fost transformat\u0103 treptat prin munc\u0103 grea. O zical\u0103 german\u0103 descrie plastic acest efort: \u201ePrimilor, moartea; urm\u0103torilor, s\u0103r\u0103cia; ultimilor, p\u00e2inea\u201d.<\/em> Lucr\u0103ri precum canalizarea r\u00e2ului Bega au transformat Banatul \u00een \u201egr\u00e2narul\u201d Imperiului Austriac.<\/p>\n\n\n\n

Sibiu, capitala cultural\u0103 a sa\u0219ilor<\/h2>\n\n\n\n

Cele mai importante ora\u0219e ale celor dou\u0103 comunit\u0103\u021bi germanice au fost Sibiul, pentru sa\u0219i, \u0219i Timi\u0219oara, pentru \u0219vabi.<\/p>\n\n\n\n

Sibiul este cel mai reprezentativ ora\u0219 pentru istoria sa\u0219ilor<\/a>, fiind atestat ca primul scaun s\u0103sesc \u00een jurul anului 1325. Centrul istoric g\u0103zduie\u0219te numeroase monumente medievale, cel mai cunoscut fiind Turnul Sfatului, ridicat \u00een secolul al XIII-lea \u0219i ref\u0103cut de mai multe ori. Ini\u021bial destinat ap\u0103r\u0103rii, turnul a avut diverse func\u021bii: depozit, punct de observa\u021bie \u0219i, mai t\u00e2rziu, muzeu.\"Sibiu.<\/p>\n\n\n\n

Sibiu. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103<\/p>\n\n\n\n

Sighi\u0219oara (video<\/em><\/strong>) este una dintre cele mai populare destina\u021bii turistice din Rom\u00e2nia, av\u00e2nd ca simbol Turnul cu Ceas, construit \u00een secolul al XIV-lea. Turnul, \u00eenalt de 64 de metri, are un coco\u0219-giruet\u0103 folosit pentru observarea vremii.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Bra\u0219ovul este celebru pentru Biserica Neagr\u0103, construit\u0103 \u00eentre 1383 \u0219i 1477, un simbol al culturii \u0219i spiritualit\u0103\u021bii s\u0103se\u0219ti. Numele s\u0103u provine de la zidurile \u00eennegrite \u00een incendiul din 1689. Ast\u0103zi, este un important monument gotic \u0219i un centru cultural al comunit\u0103\u021bii s\u0103se\u0219ti din Transilvania.<\/p>\n\n\n\n

Alte locuri reprezentative pentru comunit\u0103\u021bile s\u0103se\u0219ti sunt cet\u0103\u021bile din Rupea, Media\u0219, Or\u0103\u0219tie, bisericile evanghelice din Bistri\u021ba \u0219i Sebe\u0219, precum \u0219i satele fortificate Biertan \u0219i Agnita.<\/p>\n\n\n\n

Timi\u0219oara, primul ora\u0219 al \u0219vabilor din banat<\/h2>\n\n\n\n

\u0218vabii s-au a\u0219ezat \u00een principal \u00een Banat \u0219i Cri\u0219ana, \u00een localit\u0103\u021bi precum Timi\u0219oara, Arad, S\u00e2nnicolau Mare, dar \u0219i \u00een sudul Banatului, la Caransebe\u0219 (video<\/em><\/strong>), Or\u0219ova, Oravi\u021ba (video) \u0219i chiar Satu Mare.<\/p>\n\n\n\n

Timi\u0219oara a fost primul ora\u0219 care a primit un num\u0103r mare de coloni\u0219ti \u0219vabi. La \u00eenceputul secolului XX, aproape un sfert dintre cei peste 200.000 de \u0219vabi din Banat tr\u0103iau aici.\"Domul<\/p>\n\n\n\n

Domul din Timi\u0219oara. Foto: domtimisoara.ro<\/p>\n\n\n\n

\u201eLa \u00eenceputul lunii noiembrie 1716 \u00eencepe prima colonizare, cu ora\u0219ul Timi\u0219oara, de c\u0103tre prin\u021bul Eugen de Savoya, atunci c\u00e2nd \u00ee\u0219i spore\u0219te administra\u021bia cu func\u021bionari nem\u021bi. Iar c\u00e2nd p\u0103r\u0103se\u0219te Banatul recucerit, d\u0103 ordin comandantului cet\u0103\u021bii, contele Wallis, ca \u00een cetate s\u0103 fie primi\u021bi doar germani de religie catolic\u0103\u201d,<\/em>\u00a0nota istoricul\u00a0Traian Simu, \u00eentr-o carte despre \u0219vabii din Banat, din 1924.<\/a><\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Timi\u0219oara este considerat\u0103 capitala cultural\u0103 a \u0219vabilor din Banat. A fost nucleul comunit\u0103\u021bii \u0219v\u0103be\u0219ti, cu o influen\u021b\u0103 puternic\u0103 asupra arhitecturii, educa\u021biei \u0219i vie\u021bii religioase. Cartierul Josefstadt (nume inspirat de colonizarea iosefin\u0103) p\u0103streaz\u0103 amprenta lor, iar Biserica Millenium (actuala Catedral\u0103 Romano-Catolic\u0103) a fost un simbol al prezen\u021bei germane. Aici au fost \u00eenfiin\u021bate \u0219i unele dintre cele mai importante \u0219coli germane din regiune.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Aradul a avut o popula\u021bie divers\u0103, dar comunitatea \u0219vabilor a fost semnificativ\u0103, mai ales \u00een cartierul Mic\u0103laca \u0219i \u00een zonele rurale din jur. Multe cl\u0103diri \u0219i biserici reflect\u0103 stilul colonial austriac. \u00cen S\u00e2nnicolau Mare s-au p\u0103strat case tradi\u021bionale cu fa\u021bade colorate \u0219i gr\u0103dini ordonate.<\/p>\n\n\n\n

Jimbolia a fost \u0219i ea un ora\u0219 modelat de coloni\u0219tii germani. Aici se afl\u0103 \u0219i Muzeul Etnografic al \u0218vabilor B\u0103n\u0103\u021beni, care documenteaz\u0103 via\u021ba lor cotidian\u0103. Re\u0219i\u021ba a devenit un important centru industrial, unde \u0219vabii au contribuit la dezvoltarea uzinelor \u0219i a re\u021belelor feroviare. \u00cen apropiere, Anina, ora\u0219 minier fondat de coloni\u0219ti din Stiria, reflect\u0103 influen\u021ba german\u0103 asupra industriei locale.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Transilvania, sate ca Viscri, Biertan sau Valea Viilor<\/a>, cu biserici medievale fortificate \u0219i o arhitectur\u0103 aparte, p\u0103streaz\u0103 amintirea sa\u0219ilor. \u00cen Banat, localit\u0103\u021bile Dude\u0219tii Noi (primul sat \u0219v\u0103besc din 1726), Lenauheim (satul poetului Nikolaus Lenau), Charlottenburg sau Gottlob (faimos pentru culturile de pepeni) ilustreaz\u0103 contribu\u021bia \u0219vabilor la dezvoltarea regiunii.<\/p>\n\n\n\n

Ce \u00eei mai deosebea pe sa\u0219i \u0219i \u0219vabi<\/h2>\n\n\n\n

Sa\u0219ii \u0219i \u0219vabii au aveau religii diferite, \u00een general. Sa\u0219ii au devenit \u00een majoritate luterani dup\u0103 Reforma protestant\u0103, \u00een timp ce \u0219vabii au r\u0103mas catolici, fiind coloniza\u021bi din regiuni majoritar catolice, cu sprijinul Imperiului Habsburgic.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Biseric\u0103 fortificat\u0103 s\u0103seasc\u0103. Satul C\u00e2lnic. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103<\/p>\n\n\n\n

Sa\u0219ii vorbeau un dialect saxon arhaic, potrivit istoricilor, greu de \u00een\u021beles chiar \u0219i pentru vorbitorii de german\u0103 standard. \u0218vabii foloseau un dialect sud-german, influen\u021bat \u00een timp de limbile vecinilor lor, rom\u00e2na, s\u00e2rba \u0219i maghiara.<\/p>\n\n\n\n

Arhitectura a\u0219ez\u0103rilor sa\u0219ilor \u0219i \u0219vabilor prezint\u0103 diferen\u021be semnificative. Sa\u0219ii au construit cet\u0103\u021bi, biserici fortificate \u0219i ora\u0219e organizate dup\u0103 model medieval. \u0218vabii au ridicat sate cu o geometrie riguroas\u0103, case alungite tip \u201evagon\u201d \u0219i biserici catolice plasate \u00een centrul comunit\u0103\u021bii. \"Charlotenburg.<\/p>\n\n\n\n

Charlotenburg. Foto: Arhiv\u0103<\/p>\n\n\n\n

Ocupa\u021biile lor tradi\u021bionale arat\u0103 un mod de via\u021b\u0103 diferit. Sa\u0219ii erau me\u0219te\u0219ugari, negustori \u0219i locuitori ai ora\u0219elor ori ai satelor care gravitau \u00een jurul acestora. \u0218vabii erau \u00een principal agricultori, meseria\u0219i \u0219i administratori ai unor sate prospere, \u00eenfiin\u021bate \u00een zone de c\u00e2mpie \u0219i deal, \u00een mijlocul unor terenuri fertile.<\/p>\n\n\n\n

Cultura sa\u0219ilor s-a dezvoltat \u00een mediul urban, cu \u0219coli proprii, elite intelectuale \u0219i o structur\u0103 politic\u0103 aparte. \u0218vabii erau mai lega\u021bi de via\u021ba la sat, afirm\u0103 istoricii, dar au compensat prin disciplin\u0103, h\u0103rnicie \u0219i o coeziune \u00eentre membrii comunit\u0103\u021bii. Satele lor erau l\u0103udate pentru prosperitate.<\/p>\n\n\n\n

Sursa\/foto:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sa\u0219ii \u0219i \u0219vabii, dou\u0103 popula\u021bii germane, s-au stabilit \u00een teritoriile actuale ale Rom\u00e2niei pe parcursul mai multor secole, \u00een urma<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":123267,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-123265","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/image-18.png?fit=1200%2C750&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-w49","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/123265","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=123265"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/123265\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":123268,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/123265\/revisions\/123268"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/123267"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=123265"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=123265"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=123265"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}