{"id":123848,"date":"2025-04-28T09:08:47","date_gmt":"2025-04-28T06:08:47","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=123848"},"modified":"2025-04-28T09:08:49","modified_gmt":"2025-04-28T06:08:49","slug":"drumet-in-tara-nasaudului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=123848","title":{"rendered":"Drume\u021b \u00een \u021aara N\u0103s\u0103udului"},"content":{"rendered":"\n

\u021aara N\u0103s\u0103udului este o aventur\u0103: \u00een lumea castelelor grofilor maghiari, a mun\u021bilor cu poteci \u00eenc\u0103 neumblate, unde doar cerbii se av\u00e2nt\u0103, a pe\u0219terilor despre care legendele spun c\u0103, dac\u0103 ascul\u021bi murmurul pietrelor sacre, ajungi \u00een alt timp \u0219i spa\u021biu, cel al poienilor pline cu narcise \u0219i lalele pestri\u021be. \u021aara N\u0103s\u0103udului este povestea lui Ion \u0219i a Anei, a P\u0103durii sp\u00e2nzura\u021bilor. Tot aici s-au \u021besut firele de tort ale lui George Co\u0219buc, iar sania \u00eenc\u0103 zboar\u0103 pe uli\u021ba copil\u0103riei.\"Pasul<\/p>\n\n\n\n

Pasul Prislop FOTO Shutterstock<\/p>\n\n\n\n

ACAS\u0102 LA REBREANU \u0218I CO\u0218BUC<\/h2>\n\n\n\n

C\u0103l\u0103torul care ajunge \u00een Prislop, o a\u0219ezare situat\u0103 la c\u00e2\u021biva kilometri de N\u0103s\u0103ud, \u00eei poate \u00eent\u00e2lni pe strad\u0103 pe Ion al Glaneta\u0219ului, pe Ana cea bogat\u0103, dar ur\u00e2t\u0103, pe Florica, fata s\u0103rac\u0103 a satului. Aici, fiecare \u021b\u0103ran \u0219tie ceva de \u201edomni\u0219orul Liviu\u201c din pove\u0219tile bunicilor s\u0103i care l-au cunoscut pe marele romancier Liviu Rebreanu.<\/p>\n\n\n\n

N\u0103scut \u00een T\u00e2rli\u0219ua \u00een anul 1885, Liviu Rebreanu, primul din cei 14 fra\u021bi, \u0219i-a petrecut copil\u0103ria la Maieru, iar la Prislop a urmat cursurile \u0219colii gimnaziale al\u0103turi de ceilal\u021bi 13 fra\u021bi ai s\u0103i. Casa din Prislop, \u00een care au locuit p\u0103rin\u021bii scriitorului, nu mai exist\u0103, dar \u00een locul ei s-a construit o alt\u0103 gospod\u0103rie tradi\u021bional\u0103, exact a\u0219a cum ar\u0103ta ea la vremea la care scriitorul \u0219i-a cunoscut eroii. Inaugurat\u0103 \u00een anul 1957, \u00een prezen\u021ba so\u021biei scriitorului, Fany Rebreanu, a surorilor \u0219i a fiicei sale, Florica Puia Rebreanu, locuin\u021ba a devenit muzeu, iar din anul 1963, satul \u00eei poart\u0103 numele.<\/p>\n\n\n\n

Tot universul celui care a dat c\u00e2teva dintre capodoperele literaturii rom\u00e2ne \u2013 \u201eIon\u201c, \u201eP\u0103durea sp\u00e2nzura\u021bilor\u201c, \u201eCiuleandra\u201c \u2013 este cuprins \u00een muzeu: masa de lucru la care a tr\u0103it, al\u0103turi de Ion, zbuciumul interior \u00eentre iubire \u0219i p\u0103m\u00e2nt, aici a murit odat\u0103 cu Emil, fratele s\u0103u, ofi\u021ber \u00een armata austro-ungar\u0103, care a fost trimis s\u0103 lupte pe frontul rom\u00e2nesc, \u0219i tot aici a mu\u0219cat din \u021b\u0103r\u00e2n\u0103 al\u0103turi de pribegi\u021bii sor\u021bii. Tot aici reg\u0103sim c\u0103ma\u0219a, p\u0103l\u0103ria \u0219i cureaua care au apar\u021binut lui Ion, din romanul lui Rebreanu, al\u0103turi de zadia, m\u0103rgelele, n\u0103frama \u015fi furca de tors ale Anei. \u00cen alt col\u021b se afl\u0103 boneta purtat\u0103 de Emil, fotografii, scrisori \u0219i sentin\u021ba de condamnare la moarte \u00een original.<\/p>\n\n\n\n

Universul lui Ion<\/h2>\n\n\n\n

Ion, un personaj universal al satului rom\u00e2nesc<\/a>, tr\u0103ie\u0219te \u00een fiecare \u021b\u0103ran, iar Ana este personificat\u0103 \u00een fiecare femeie \u2013 \u00eei po\u021bi \u00eent\u00e2lni negre\u0219it pe uli\u021bele satului. De altfel, \u00een anul 1954, eroii lui erau vii. \u201eAcest roman \u00ee\u0219i ia drept model pentru eroul principal un fl\u0103c\u0103u s\u0103rac din satul Prislop \u2013 pe Ion Boldijaru Glaneta\u015fu \u2013, fl\u0103c\u0103u iubit pe atunci de \u00eentreg satul, \u015fi care reprezenta prin iste\u0163imea, h\u0103rnicia \u015fi tinere\u021bea lui, n\u0103dejdile \u015fi zbuciumul at\u00eetor \u021b\u0103rani s\u0103raci\u201c,<\/em> relata \u0218tefan B\u0103nulescu \u00eentr-un reportaj realizat pe uli\u021bele satului \u00een anul 1956, publicat \u00een \u201eGazeta literar\u0103\u201c.<\/p>\n\n\n\n

Porne\u0219te apoi s\u0103 o g\u0103seasc\u0103 pe Ana. \u201eMergem acum mai departe, spre casa tat\u0103lui Rodovic\u0103i, s\u0103 vedem ce a realizat Ion din realitate prin c\u0103s\u0103torie \u015fi ce curs a luat via\u0163a lui dup\u0103 acest eveniment. Ajungem pe \u00abuli\u0163a din dos\u00bb, trecem pe l\u00eeng\u0103 biserica despre a c\u0103rei construc\u021bie se vorbe\u015fte \u00een finalul romanului, l\u0103s\u0103m \u00een st\u00eenga locul pe unde se \u0163ineau alt\u0103dat\u0103 horele \u00een realitate, descrise \u015fi \u00een roman \u00een capitolul \u00eent\u00eei, \u015fi ajungem la casa lui Ignat Tab\u0103r\u0103, tat\u0103l Rodovic\u0103i. Cinci locuri de cas\u0103 la r\u00eend, de la aceast\u0103 locuin\u0163\u0103 spre biseric\u0103, au apar\u021binut c\u00eendva tat\u0103lui Rodovic\u0103i, care a fost \u00eentr-adev\u0103r un om avut, cum spune Rebreanu \u00een \u00abM\u0103rturisiri\u00bb \u015fi cum \u00eent\u0103resc \u015fi b\u0103tr\u00eenii din sat. Nu \u015ftim c\u00eete speran\u0163e \u015fi-a pus Ion \u00een c\u0103s\u0103toria cu Rodovica, pe care o \u015fi iubea, fiind frumoas\u0103 \u015fi harnic\u0103; urmele frumuse\u0163ii ei r\u0103sar \u015fi azi de sub sb\u00eerciturile femeii de 68 de ani care a l\u0103sat \u00eenapoia ei o via\u0163\u0103 de grele \u00eencerc\u0103ri, nu str\u0103ine de acelea ale Anei din roman\u201c. \u201eRodovica era \u00een realitate o fat\u0103 dr\u0103gu\u0163\u0103\u201c<\/em>, spunea Liviu Rebreanu \u00een \u201eM\u0103rturisiri\u201c.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Prislop a fost g\u0103sit\u0103 \u015fi o Floric\u0103, fat\u0103 care, \u00een realitate, nu a avut nicio leg\u0103tur\u0103 nici cu Ion, nici cu George. \u201e\u00centr-adev\u0103r, din cercet\u0103rile f\u0103cute, aceast\u0103 Floric\u0103 a existat \u015fi a fost c\u0103s\u0103torit\u0103 cu Maftei Hordoan\u0103, vestit c\u00eent\u0103re\u0163 din coaj\u0103 de mesteac\u0103n, mort acum c\u00ee\u0163iva an<\/em>i\u201c, relata autorul care a publicat reportajul s\u0103u \u00een \u201eGazeta literar\u0103\u201c. La acea vreme, \u021b\u0103ranii din Prislop aveau \u00een casele lor exemplare din primele edi\u021bii ale romanului \u201eIon\u201c, iar mul\u021bi au \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 citeasc\u0103 av\u00e2nd drept carte de c\u0103p\u0103t\u00e2i romanul satului lor.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anul 1964, un alt reportaj \u00een Prislop publicat \u00een \u201eCravata Ro\u0219ie\u201c vorbe\u0219te despre p\u0103m\u00e2ntul pe care l-a s\u0103rutat Ion. Acum, este \u201ep\u0103m\u00e2ntul care apar\u021bine azi tuturor. Fiii \u0219i nepo\u021bii lui Ion al Glaneta\u0219ului sunt ast\u0103zi colectivi\u0219ti \u0219i muncesc, \u00eempreun\u0103 cu to\u021bi oamenii din Prislop, pentru f\u0103urirea unei vie\u021bi noi, bogate, demne\u201c.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00cen satul unde plopii \u201edoinesc eterna jale\u201c<\/h2>\n\n\n\n

Copil\u0103ria noastr\u0103 a alergat pe sanie pe o uli\u021b\u0103 din \u021aara N\u0103s\u0103udului, acolo unde s-a n\u0103scut \u00een anul 1866 George Co\u0219buc. Aici este una dintre cele mai vechi construc\u021bii, casa natal\u0103 a poetului George Co\u0219buc, care poate fi vizitat\u0103. Ridicat\u0103 \u00een jurul anului 1840, ea a devenit primul muzeu memorial de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 din spa\u021biul rom\u00e2nesc. Prima plac\u0103 comemorativ\u0103 a fost dezv\u0103luit\u0103 dup\u0103 patru ani de la moartea poetului, la ini\u0163iativa unui grup de profesori \u015fi studen\u021bi medicini\u015fti clujeni, care au venit cu trenul p\u00e2n\u0103 la gara Salva, iar de acolo, al\u0103turi de elevi \u0219i profesori ai \u0219colilor n\u0103s\u0103udene, urmau s\u0103 se \u00eendrepte \u00eentr-o procesiune p\u00e2n\u0103 la casa lui Co\u0219buc. \u201e\u00cen gara Salva, popor f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit \u00een haine de s\u0103rb\u0103toare iese \u00een \u00eent\u00e2mpinarea noastr\u0103; celor c\u00e2teva sute de surtucari veni\u0163i din praful ora\u015felor s\u0103 cinstim pios casa b\u0103tr\u00e2neasc\u0103 a c\u00e2nt\u0103re\u0163ului de plaiuri\u201c, relata presa vremii. \u201eSunt bucuro\u0219i \u015fi st\u00e2ngaci \u0163\u0103ranii ce ne \u00eent\u00e2mpin\u0103; bucuro\u0219i \u015fi st\u00e2ngaci suntem \u015fi noi, \u00een hainele noastre negre \u015fi str\u00e2mte, ce ni se par \u00eent\u00e2ia oar\u0103 \u00een toat\u0103 ur\u00e2\u0163enia lor al\u0103turi de spuma ve\u015fmintelor albe \u015fi c\u0103m\u0103\u015filor cu alti\u021b\u0103\u201c.<\/em>\"Casa<\/p>\n\n\n\n

Casa memoriala a lui George Cosbuc FOTO Shtterstock<\/p>\n\n\n\n

Vremurile idilice ale satului lui Co\u0219buc, \u00een care fecioarele \u00eencrestau \u00een grind\u0103 viitorul, s-au dus odat\u0103 cu r\u0103zboiul, c\u00e2nd autorit\u0103\u021bile ocupante au transformat casa \u00een cr\u00e2\u0219m\u0103. Chiar \u0219i atunci, \u021b\u0103ranii din sat nu au c\u0103lcat pragul casei pe care, \u00een semn de salut, ocupan\u021bii \u00eel scuipau. A\u015fa cum arat\u0103 muzeul \u00een prezent a fost g\u00e2ndit \u00een 1986 dup\u0103 planul tematic expozi\u0163ional realizat de cercet\u0103torul \u015ftiin\u0163ific Constantin Catalano. Ferestrele \u0219i u\u0219ile au fost recreate dup\u0103 modelul ini\u021bial, a fost construit un \u0219opron unde au fost expuse obiecte din gospod\u0103ria \u021b\u0103ranului rom\u00e2n. Casa declarat\u0103 monument istoric recreeaz\u0103 atmosfera copil\u0103riei poetului cu obiecte provenite din inventarul familiei: piese de mobilier, c\u0103r\u021bi, tablouri de familie, dar \u0219i multe obiecte decorative care \u00eenfrumuse\u021bau casele \u021b\u0103ranilor din trecut: \u0219tergare \u0219i farfurii. Acolo unde plopii \u201edoinesc eterna jale\u201c este moara familiei Co\u0219buc, ref\u0103cut\u0103 \u0219i ea din temelii pentru bucuria vizitatorilor, iar de la amenaj\u0103rile hidrotehnice de la S\u0103l\u0103u\u021ba a fost adus\u0103 apa special pentru m\u0103cinatul la moar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

To\u021bi cei care au poposit de-a lungul timpului prin \u021aara N\u0103s\u0103udului au reg\u0103sit imaginile idilice din poeziile lui Co\u0219buc \u0219i \u00een fiecare localnic c\u00e2te un personaj. \u201eNu de mult, cu emo\u0163ii care parc\u0103 nu pot fi comunicate, am p\u0103truns iar\u0103\u015fi \u00een \u0162ara N\u0103s\u0103udului, locuri \u00een care libertatea a fluturat pe steagurile gr\u0103nicere\u015fti. De data aceasta am nimerit \u00een plin\u0103 preg\u0103tire de s\u0103rb\u0103toare\u201c, scrie lect.univ. T.A. En\u0103chescu \u00een publica\u021bia \u201eSteaua Ro\u0219ie\u201c. \u201ePe toate uli\u0163ele, vezi \u00eendrept\u00eendu-se spre t\u00eerg oameni veni\u0163i din satele din jur, \u00eembr\u0103ca\u0163i at\u00eet de pitoresc \u00een costumele na\u0163ionale, dominate de culorile alb \u015fi negru. \u00centr-o c\u0103ru\u0163\u0103 ni s-a p\u0103rut c-o z\u0103rim pe fata care, \u00een fa\u0163a oglinzii, monologa: C\u0103-s sub\u0163ire! s\u0103 m\u0103 fr\u00eeng\u0103 Cine-i om, cu m\u00eena st\u00eeng\u0103! \u015ei nu departe p\u0103\u015fea fl\u0103c\u0103ul din \u00abLa p\u0103r\u0103u\u00bb, care, ghidu\u015f, o convinge pe Catrina s\u0103 treac\u0103 apa ca s\u0103-i spun\u0103 o veste, transformat\u0103 \u00een poveste. Ni s-a p\u0103rut c\u0103 recunoa\u0219tem at\u00ee\u0163ia eroi ai liricii co\u015fbuciene! (…) Am \u00eenceput \u015fi cobor\u00eem \u00een satul care-i poart\u0103 numele. Dintr-o gr\u0103din\u0103 a n\u0103v\u0103lit un copila\u015f cu ochi alba\u015ftri \u015fi cu p\u0103rul auriu. L-am oprit \u015fi l-am \u00eentrebat: Cum te cheam\u0103?. \u00abGeorge\u00bb, ne-a r\u0103spuns\u201c.<\/em><\/p>\n\n\n\n

CASTELE, POVE\u0218TI, BLAZOANE<\/h2>\n\n\n\n

C\u0103l\u0103torul care ajunge \u00een zon\u0103 poate vizita fosta re\u0219edin\u021b\u0103 a familiei nobiliare Teleki, din localitatea Posmu\u0219. Castelul, ridicat pe domeniul ce a apar\u021binut lui Iancu de Hunedoara, Matia Corvin \u0219i mai apoi cancelarului Transilvaniei, Mihaly Teleki, a fost construit \u00een anul 1752, dup\u0103 modelul tipic al curiei nobiliare \u00een stil baroc de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea. Distrus\u0103 de un incendiu \u00een anul 1824, cl\u0103direa somptuoas\u0103 a rezistat veacurilor \u0219i diferitelor epoci care s-au succedat. Castelul a fost a\u021bionalizat \u00een anul 1945, \u015fi mobilierul \u015fi operele de art\u0103 aflate aici au fost duse cu o c\u0103ru\u0163\u0103, iar statuile din sala de mese \u015fi din gr\u0103din\u0103 au disp\u0103rut. Din fericire, operele inestimabile au fost salvate de istoricul de art\u0103 Nagy Margit care a str\u00e2ns o parte din statui \u0219i le-a dus la muzeele de istorie din Bistri\u0163a \u015fi Cluj. Ulterior, castelul a devenit sediu al \u00centreprinderii Agricole de Stat, iar dup\u0103 Revolu\u021bia din 1989 a fost abandonat, afl\u0103m din istoria scris\u0103 de Complexul Muzeal Bistri\u021ba-N\u0103s\u0103ud.\"Castelul<\/p>\n\n\n\n

Castelul Teleki FOTO Shutterstock<\/p>\n\n\n\n

Consiliul Jude\u021bean Bistri\u021ba-N\u0103s\u0103ud a preluat, \u00een anul 1999, terenul \u0219i parcul domeniului \u0219i le-a reabilitat printr-un program finan\u021bat de Fondul European de Dezvoltare Regional\u0103, \u00een valoare total\u0103 de peste 25 de milioane de lei. Din anul 2022, castelul a devenit Centrul multicultural \u201eCastel Teleki\u201c Posmu\u0219 \u015fi a fost deschis publicului larg.<\/p>\n\n\n\n

Gr\u0103dina de poveste din curtea palatului<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen satul Arcalia, parte component\u0103 a comunei \u015eieu-M\u0103gheru\u015f, poate fi admirat singurul castel transilv\u0103nean construit \u00een stilul mauro-bizantin. Cl\u0103direa a fost \u00een posesia contelui Bethlen Bal\u00e1zs de la Arcalia, ridicat la mijlocul secolului al XIX-lea. Construc\u021bia ce a apar\u021binut grofilor maghiari a avut soarta tuturor celorlalte domenii nobiliare, adic\u0103 aproape distrus\u0103. \u00cen timpul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, reprezentan\u021bii armatei sovietice care au ajuns \u00een sat au arestat familia grofului, au devastat parcul din jurul castelului \u0219i au pr\u0103dat tot ce se putea pr\u0103da din castel, cum ar fi obiectele de valoare. Ce n-au putut fura, au incendiat. Aceasta a fost soarta tuturor c\u0103r\u021bilor din bibliotec\u0103, manuscrise \u0219i volume rare, apoi au distrus parcul din jurul castelului, pun\u00e2nd la p\u0103m\u00e2nt 150 din cei mai frumo\u0219i molizi.<\/p>\n\n\n\n

Statul rom\u00e2n a preluat castelul \u00een stare de ruin\u0103 \u0219i, de-a lungul vremii, a avut mai multe \u00eentrebuin\u021b\u0103ri: magazin s\u0103tesc, depozit pentru cereale, iar mult timp au fost \u021binute ma\u0219ini agricole. O vreme, aici au fost organizate tabere de pionieri. \u00cen anul 1963 a fost preluat de Universitatea \u201eBabe\u0219-Bolyai\u201c din Cluj-Napoca, care l-a salvat de la dispari\u021bie, transform\u00e2ndu-l \u2013 datorit\u0103 parcului dendrologic din preajma castelului, care are peste 150 de specii de copaci, la fel ca num\u0103rul anilor de c\u00e2nd dateaz\u0103 construc\u021bia, \u0219i se \u00eentinde pe aproximativ 16 hectare \u2013 \u00een Centru de Cercet\u0103ri Biologice \u015fi Geologice \u0219i loc de practic\u0103 de var\u0103 pentru studen\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

Parcul, unde cresc specii de brad argintiu, molid caucazian, glicin\u0103, salc\u00e2m japonez, arbore de lalea, stejar american, pin de m\u0103tase, brad balsamifer, poate fi vizitat tot timpul anului, dar cel mai frumos este prim\u0103vara, c\u00e2nd aici este un adev\u0103rat spectacol al naturii. Amenajarea parcului este \u0219i ea deosebit\u0103: potecile \u0219i promenadele sunt acompaniate de molizi, salc\u00e2mi \u0219i carpeni, ace\u0219tia form\u00e2nd \u00een unele locuri adev\u0103rate labirinturi.<\/p>\n\n\n\n

\u00a0\"Muntii<\/p>\n\n\n\n

Muntii Rodnei FOTO Shutterstock<\/p>\n\n\n\n

PE\u0218TERI \u0218I LEGENDE<\/h2>\n\n\n\n

Jude\u021bul Bistri\u021ba-N\u0103s\u0103ud nu are doar comori la suprafa\u021b\u0103, c\u0103ci \u00een ad\u00e2ncuri s-au n\u0103scut adev\u0103rate legende. Una dintre ele este Pe\u015ftera T\u0103u\u015foare<\/a>, cu o lungime de 20 de kilometri, descoperit\u0103 \u00een anul 1955 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul Leon B\u00e2rte, \u00een jurul ei n\u0103sc\u00e2ndu-se adev\u0103rate legende de la mineralul \u201emirabilit\u201c unic \u00een Rom\u00e2nia, \u0219i de la sferele din calcar care au primit numele \u201ebilele de T\u0103u\u015foare\u201c care, spun tot legendele, fac posibil\u0103 teleportarea. \u00cen anul 1967, un \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor, pe nume Marin Teodoru, a explorat pe\u0219tera \u0219i a descoperit o galerie de trecere \u015fi ar fi reu\u015fit s\u0103 ajung\u0103 \u00een camerele nec\u0103lcate de picior de om. Acolo, departe de orice raz\u0103 de soare, \u00een miezul p\u0103m\u00e2ntului, a f\u0103cut o descoperire care i-a dat fiori: a auzit cum bilele scot anumite sunete ciudate, ca un murmur. Secretul a fost p\u0103strat \u0219i dup\u0103 moartea lui. De\u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul a l\u0103sat un manuscris care urma s\u0103 fie publicat ulterior, acesta a disp\u0103rut. Legenda locului s-a perpetuat dup\u0103 ce un turist din Timi\u0219oara a intrat \u00een pe\u0219ter\u0103 cu un casetofon pentru a \u00eenregistra sunetele de care vorbea \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul.<\/p>\n\n\n\n

Ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu adev\u0103rat \u00een pe\u0219ter\u0103 nu \u0219tie nimeni. Povestea spune c\u0103, speriat de ce a auzit, a le\u0219inat \u00een pe\u0219ter\u0103 \u0219i s-a trezit a doua zi de diminea\u021b\u0103 \u00een fa\u021ba unei pe\u0219teri din Bucegi \u0219i nu \u00een cea din Mun\u021bii Rodnei, ale c\u0103rei secrete ascunse voia s\u0103 le afle. Sunetele \u00eenregistrate n-au fost auzite de nimeni \u00een afar\u0103 de el, casetofonul fiind de neg\u0103sit \u00een locul unde-l l\u0103sase, dar el a r\u0103mas convins c\u0103 a reu\u0219it s\u0103 se teleporteze \u00een Bucegi cu ajutorul acestor sfere.<\/p>\n\n\n\n

Un alt loc plin de mistere este \u015fi Pe\u0219tera Z\u00e2nelor, numit\u0103 a\u0219a de ciobanii din zon\u0103, care fug de ea ca de ceva necurat. Legenda spune c\u0103 \u00een aceast\u0103 pe\u0219ter\u0103 disp\u0103reau to\u021bi ciobanii care c\u0103utau comori \u00een ad\u00e2ncul p\u0103m\u00e2ntului, a\u0219a cum disp\u0103reau pe mare marinarii care se l\u0103sau ademeni\u021bi de c\u00e2ntecul sirenelor. Azi, ciobanii nu se mai aventureaz\u0103 dup\u0103 comori \u0219i \u00een pe\u0219ter\u0103 intr\u0103 doar speologii \u0219i cei ini\u021bia\u021bi. A\u0219a se face c\u0103, \u00een anul 1976, c\u00e2\u021biva studen\u021bi bucure\u0219teni de la Clubul \u201eEmil Racovi\u021b\u0103\u201c au descoperit o continuare a pe\u0219terii prin for\u021barea unei intr\u0103ri blocate de bolovani, conform unei \u0219tiri publicate \u00een Buletinul Clubului de Speologie \u201eEmil Racovi\u021b\u0103\u201c Bucure\u0219ti. A\u0219a a fost rescris\u0103 conforma\u021bia Pe\u0219terii Grota Z\u00e2nelor, despre care ini\u021bial se \u0219tia c\u0103 are o lungime de doar 25 de metri, \u00eens\u0103 ulterior s-au descoperit at\u00e2t o galerie, c\u00e2t \u0219i numeroase culoare \u015fi ramifica\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

2 \u00ceN 1: LA MUNTE \u0218I LA MARE<\/h2>\n\n\n\n

Turistul care nu este doar \u00een trecere prin acest minunat \u021binut \u0219i vrea s\u0103 \u00eennopteze are la dispozi\u021bie hoteluri, pensiuni \u0219i case de vacan\u021b\u0103. \"Colibita<\/p>\n\n\n\n

Colibita FOTO Shutterstock<\/p>\n\n\n\n

De departe, cea mai vestit\u0103 sta\u021biune a zonei este Colibi\u021ba, situat\u0103 pe teritoriul comunei Bistri\u021ba B\u00e2rg\u0103ului, supranumit\u0103 \u201eMarea de la munte\u201c, care s-a dezvoltat \u00een jurul  lacului ce se \u00eentinde pe o suprafa\u021b\u0103 de 270 de hectare \u0219i care a format pe suprafa\u021ba sa mici insule. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 zona este recunoscut\u0103 ca av\u00e2nd o concentra\u021bie mare de ozon, mul\u021bi tineri \u0219i b\u0103tr\u00e2ni deopotriv\u0103 venind aici pentru a-\u0219i c\u0103uta s\u0103n\u0103tatea, sta\u021biunea turistic\u0103 ofer\u0103 \u0219i multe alte motive de a o vizita \u0219i alte metode de petrecere a timpului liber. Aici exist\u0103 un parc de distrac\u021bii, care are amenajate trasee pentru adul\u021bi, dar \u0219i pentru copii, pentru drume\u021bii \u0219i ciclism montan, pe trasee superbe prin inima p\u0103durii, dar \u0219i plimb\u0103ri cu ATV-ul sau cu buggy-ul. Cei care doresc s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pe ap\u0103 pot naviga cu caiacul pe lacul Colibi\u021ba sau pot \u00eenchiria hidrobiciclete, b\u0103rci cu v\u00e2sle sau ambarca\u021biuni electrice cu care s\u0103 se plimbe \u0219i s\u0103 se bucure de peisajul de vis. Pasiona\u021bii de sporturi extreme pot experimenta raftingul pe r\u00e2ul Bistri\u021ba ardelean\u0103. Traseul \u00een lungime de 10 kilometri se poate parcurge \u00eentr-o or\u0103 \u0219i jum\u0103tate.<\/p>\n\n\n\n

Cei care sunt \u00een c\u0103utarea tinere\u021bii f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u021be pot bea apa care s\u0103-i ajute \u00een tratarea diverselor afec\u021biuni de la peste 100 de izvoare cu ap\u0103 mineral\u0103 care sunt r\u0103sp\u00e2ndite \u00een jude\u021bul Bistri\u021ba-N\u0103s\u0103ud, inclusiv \u00een Mun\u021bii \u0162ible\u015fului \u0219i \u00een zonele \u00eenconjur\u0103toare. Aceste ape t\u0103m\u0103duitoare, pe care localnicii le folosesc \u00een mod uzual, sunt benefice \u00een tratamentul unor boli gastrointestinale, hepatobiliare, gastrice, ale rinichilor \u0219i ale stomacului. O noapte de cazare \u00een Colibi\u021ba variaz\u0103 \u00eentre 200 de lei \u0219i 1.201 lei pe noapte pentru doi adul\u021bi, diferen\u021ba fiind dat\u0103 at\u00e2t de luxul din interiorul camerelor, dar mai ales de vederea c\u0103tre lac. Din p\u0103cate, dac\u0103 nu e\u0219ti cazat la una dintre structurile turistice din zon\u0103, nu ai cum s\u0103 ajungi la apa lacului, \u00eentruc\u00e2t proprietarii acestora au \u00eengr\u0103dit spa\u021biile, ridic\u00e2nd garduri p\u00e2n\u0103 \u00een ap\u0103.<\/p>\n\n\n\n

La \u00eenceput, au fost c\u00e2teva case \u015fi un lac. \u0218i un aer foarte curat, numai bun pentru cei cu afec\u021biuni pulmonare. Atunci, Olivia Deleu, pianist\u0103 talentat\u0103, so\u021bia unuia dintre frunta\u0219ii locali ai Clujului interbelic, s-a implicat \u00een ridicarea unui sanatoriu \u0219i a unor pavilioane unde s\u0103 poat\u0103 locui, pe durata tratamentului, cei cu probleme. Din dona\u021bii particulare, baluri \u0219i spectacole de binefacere, dar \u0219i cu ajutor de la stat, \u00een anul 1931, la Colibi\u021ba a \u00eenceput construirea unui pavilion destinat cu prioritate ocrotirii \u0219i \u00eengrijirii studen\u021bilor universitari de la Cluj. Al\u0103turi de Olivia Deleu, \u00een aceast\u0103 cauz\u0103 s-a implicat \u015fi doctorul \u0219i profesorul universitar Iuliu Ha\u021bieganu, care a f\u0103cut rost de fonduri de la Rectoratul universit\u0103\u021bii c\u00e2t \u0219i din partea Ministerului Instruc\u021biunii. Numai c\u0103 inunda\u021biile violente din vara lui 1933 au \u00eent\u00e2rziat inaugurarea sanatoriului, dup\u0103 ce apele rev\u0103rsate au distrus calea ferat\u0103 \u0219i podul de acces spre localitate. Chiar \u0219i a\u0219a, \u00een primul an aici au fost caza\u021bi 85 de tineri. Despre deschiderea primelor stabilimente afl\u0103m dintr-un reportaj publicat \u00een revista \u201ePatria\u201c \u00een luna iulie a anului 1932: \u201eColibi\u021ba, satul cu c\u0103su\u021be s\u0103r\u0103c\u0103cioase \u00eempr\u0103\u0219tiate pe coastele mun\u021bilor, \u00eencep\u00e2nd din anul 1920, data \u00eenfiin\u021b\u0103rii societ\u0103\u021bii de binefacere Caritatea, a fost martorul t\u0103cut al progresului unei astfel de idei. T\u0103cut, \u00een straie de s\u0103rb\u0103toare, azi satul vine s\u0103 ia parte la inaugurarea \u0219i sfin\u021birea celor dou\u0103 pavilioane mari, ce au s\u0103 formeze cas\u0103 de s\u0103n\u0103tate tinerelor vl\u0103stare sl\u0103bite de munca grea a \u0219coalei. Aceste pavilioane sunt primele rezultate ale unui ideal de via\u021b\u0103, pus \u00een serviciul celor ce sunt lipsi\u021bi, prin societatea Caritatea al c\u0103rei suflet este distinsa dn\u0103 Olivia Deleu\u201c.<\/p>\n\n\n\n

Un an mai t\u00e2rziu, afl\u0103m din \u201eGazeta ilustrat\u0103\u201c, \u00een afar\u0103 de sanatoriu se afl\u0103 \u201ecasele gospodarilor destul de curate. Al\u0103turi de studen\u021bi, vin aici \u00een timpul verii func\u021bionarii dela CFR, unde pot locui peste 60 de persoane \u00eentr-un sanatoriu compus din pavilioane destinate Casei Muncii. Se dau serb\u0103ri \u2013 Orchestra Batalionul & V\u00e2n\u0103torilor de Munte din Bistri\u021ba delecteaz\u0103 publicul la timpul oportun\u201c. Dup\u0103 1976, la Colibi\u021ba au \u00eenceput lucr\u0103rile pentru construirea lacului de acumulare, localitatea fiind mutat\u0103 \u00een amonte, iar vatra sa veche a fost inundat\u0103 \u0219i construc\u021biile, demolate.<\/p>\n\n\n\n

\u00a0\"Muntii<\/p>\n\n\n\n

Muntii Tibles FOTO Shutterstock<\/p>\n\n\n\n

Pe t\u0103r\u00e2mul zei\u021bei Hebe<\/h2>\n\n\n\n

O alt\u0103 sta\u021biune de pe meleagurile bistri\u021bene este S\u00e2ngeorz-B\u0103i, situat\u0103 \u00een nord-estul jude\u021bului Bistri\u021ba-N\u0103s\u0103ud. Locului vestit pentru izvoarele cu ap\u0103 mineral\u0103, ce era \u00eensemnat pe harta Imperiului Austriac, i s-a spus \u00een trecut B\u0103ile Hebe, dup\u0103 numele zei\u021bei din mitologia greac\u0103, ce era \u00eentruchiparea tinere\u021bii eterne \u0219i servea zeilor la ospe\u021be ambrozie cu nectar. Vestit\u0103 \u00een toat\u0103 \u021bara, aici au venit s\u0103-\u0219i caute s\u0103n\u0103tatea Ioan Slavici, George Co\u0219buc, I.L. Caragiale, Nicolae Odobescu \u015fi Nicolae Iorga. \u00cen anii \u201950, sta\u021biunea a ajuns \u00een proprietatea statului, iar \u00een 1960 este declarat\u0103 ora\u0219. Aici se pot urma tratamente pentru afec\u021biuni respiratorii, digestive, reumatism, boli hepatice \u0219i altele. La o c\u0103su\u021b\u0103 ecologic\u0103 din zon\u0103, ridicat\u0103 din balo\u021bi de paie \u0219i acoperi\u0219 viu, cazarea cost\u0103 60 de euro pe noapte pentru un grup format din dou\u0103-\u0219ase persoane, pentru rezervarea complet\u0103. La o vil\u0103, tariful \u00eencepe de la 290 de lei pe noapte pentru o camer\u0103 dubl\u0103.<\/p>\n\n\n\n

MUN\u021aII, POIENILE, FLORILE<\/h2>\n\n\n\n

Mun\u021bii sunt cei care definesc acest spa\u021biu. Mun\u021bii \u021aible\u0219 sunt cel mai pu\u021bin interesan\u021bi din punct de vedere turistic, de\u0219i la poalele lui sunt peisaje de vis. Localnicii se tem c\u0103 acestea vor disp\u0103rea de vreme ce multe drumuri au fost asfaltate, preg\u0103tind venirea excavatoarelor. Mun\u021bii C\u0103limani r\u0103sun\u0103 \u00eenc\u0103 toamna de strig\u0103tul tulbur\u0103tor al cerbilor. Vara, aici \u00eenc\u0103 se practic\u0103 ceremonialul Mo\u0219ii de la C\u0103limani sau Mo\u0219ii de S\u00e2npetru, care are originea \u00een str\u0103vechiul cult dacic al soarelui, bradului \u0219i focului av\u00e2nd ca element central cultul str\u0103mo\u0219ilor.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ace\u0219ti mun\u021bi, l\u00e2ng\u0103 satul Orheiu Bistri\u021bei, exist\u0103 o rezerva\u021bie natural\u0103 unde cre\u0219te laleaua pestri\u021b\u0103, care st\u0103 \u00eenflorit\u0103 doar c\u00e2teva zile. \u00centr-un teren \u00eembibat cu ap\u0103, printre stejari seculari, prim\u0103vara, aceast\u0103 plant\u0103 protejat\u0103 de lege \u00eenc\u00e2nt\u0103 an de an trec\u0103torul. Laleaua pestri\u021b\u0103 \u00eenflore\u0219te \u00een luna aprilie sau mai, iar petalele ei \u00een form\u0103 de clopot au nuan\u021be de la alb la purpuriu, cu pete. I se mai zice \u0219i \u201efloarea de \u0219ah\u201c, datorit\u0103 pic\u0103\u021belelor cu care este colorat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Parcul Na\u021bional Mun\u021bii Rodnei, care se afl\u0103 pe teritoriul a dou\u0103 jude\u021be, respectiv Bistri\u021ba-N\u0103s\u0103ud \u0219i Maramure\u0219, este locul cu cele mai fascinante, mai pitore\u0219ti \u0219i mai \u00eenc\u00e2nt\u0103toare peisaje naturale. Aici se afl\u0103 cea mai \u00eenalt\u0103 cascad\u0103 din Rom\u00e2nia, cea numit\u0103 Cascada cailor, doar aici cre\u0219te floarea Opai\u021bul Mun\u021bilor Rodnei \u0219i constituie una dintre pu\u021binele zone r\u0103mase la noi \u00een \u021bar\u0103 \u00een care \u00eent\u00e2lnim coco\u0219ul de mesteac\u0103n. Aici s-au format \u00een decursul trecerii timpului peste 65 de lacuri glaciare, pe\u0219teri, cum ar fi Izvorul T\u0103u\u0219oarelor. Cea mai faimoas\u0103 rezerva\u021bie este Ineu- Lala, datorit\u0103 lacurilor glaciare Lala.<\/p>\n\n\n\n

Valea Vinului este singura localitate din Parcul Na\u021bional Mun\u021bii Rodnei. Fostul sat locuit de maghiari a luat acest nume de la culoarea r\u00e2ului, care c\u0103p\u0103tase culoarea vinului, probabil de la exploat\u0103rile de aur, argint, cupru, zinc sau plumb. Dac\u0103 nimere\u0219ti aici prim\u0103vara, mergi pe v\u00e2rful Saca, la numai \u0219apte kilometri de vatra acestui sat, unde se afl\u0103 o poian\u0103 mare cu narcise, situat\u0103 la altitudinea cea mai mare din \u021bar\u0103, de 1.600 de metri.\"S\u00e2ngeorz<\/p>\n\n\n\n

S\u00e2ngeorz Bai FOTO Shutterstock<\/p>\n\n\n\n

\u00cen zon\u0103 exist\u0103 mai multe arii naturale protejate: Valea Repedea, un afluent al Bistri\u0163ei ardelene, \u00een suprafa\u021b\u0103 de 222 de hectare, T\u0103ul Z\u00e2nelor, de 15 hectare, Cheile Bistri\u0163ei ardelene, \u00een suprafa\u021b\u0103 de 50 de hectare, \u0219i St\u00e2ncile T\u0103tarului care se \u00eentinde pe 25 de hectare. \u00cen acest areal, al Bistri\u021bei B\u00e2rg\u0103ului, turistul o poate apuca pe oricare dintre cele 18 trasee turistice care \u00eenc\u00e2nt\u0103 prin bog\u0103\u0163ia peisajului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u021aara N\u0103s\u0103udului este o aventur\u0103: \u00een lumea castelelor grofilor maghiari, a mun\u021bilor cu poteci \u00eenc\u0103 neumblate, unde doar cerbii se<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":123849,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-123848","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/images-1.jpeg?fit=259%2C194&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-wdy","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/123848","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=123848"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/123848\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":123850,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/123848\/revisions\/123850"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/123849"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=123848"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=123848"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=123848"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}