{"id":124132,"date":"2025-05-07T10:42:43","date_gmt":"2025-05-07T07:42:43","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=124132"},"modified":"2025-05-07T10:42:54","modified_gmt":"2025-05-07T07:42:54","slug":"pestera-lui-adam-este-locul-unui-fenomen-straniu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=124132","title":{"rendered":"Pe\u0219tera lui Adam este locul unui fenomen straniu"},"content":{"rendered":"\n

Pe\u0219tera lui Adam, considerat\u0103 una dintre cele mai periculoase din Rom\u00e2nia din cauza aburilor fierbin\u021bi care eman\u0103 din ad\u00e2ncurile sale, este locul unui fenomen straniu. Un speolog care s-a aventurat \u00een galeriile ei, \u00eenfrunt\u00e2nd pericole, a descoperit rarele stalactite flexibile.<\/p>\n\n\n\n

\"Pe\u0219tera<\/figure>\n\n\n\n

Peste 800 de pe\u0219teri au fost identificate<\/a> \u00een Mun\u021bii Cernei, din sud-vestul Rom\u00e2niei, un \u021binut s\u0103lbatic cu un relief carstic spectaculos, \u00een care densitatea cavit\u0103\u021bilor naturale dep\u0103\u0219e\u0219te zece pe\u0219teri pe kilometru p\u0103trat. Cele mai neobi\u0219nuite dintre ele se afl\u0103 \u00een vecin\u0103tatea sta\u021biunii B\u0103ile Herculane. Sunt numite \u201epe\u0219teri fierbin\u021bi\u201d, fiind \u00eenc\u0103lzite de aburii emana\u021bi din ad\u00e2ncurile mun\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen patru pe\u0219teri din apropierea B\u0103ilor Herculane, respectiv \u00een Pe\u0219tera de la Despic\u0103tur\u0103, Pe\u0219tera Hercules, Avenul lui Adam \u0219i Grota cu Aburi, apar fenomene carstice combinate cu manifest\u0103ri geotermale, ape termominerale sau vapori cu temperatur\u0103 maxim\u0103 de 55 de grade Celsius. Aceste pe\u0219teri sunt singulare \u00een peisajul geografic rom\u00e2nesc \u0219i reprezint\u0103 cazuri rare \u00een carstul european sau mondial\u201d, <\/em>arat\u0103 Parcul Na\u021bional Domogled \u2013 Valea Cernei.<\/p>\n\n\n\n

Structura apelor subterane este foarte variat\u0103<\/a> \u0219i genereaz\u0103 sute de izvoare, a c\u0103ror importan\u021b\u0103 const\u0103 \u00een faptul c\u0103 alimenteaz\u0103 scurgerea de suprafa\u021b\u0103 \u0219i contribuie la organizarea re\u021belei de p\u00e2r\u00e2uri, adaug\u0103 reprezentan\u021bii ariei protejate.<\/p>\n\n\n\n

Valea Cernei, despic\u0103tura din mun\u021bi ciuruit\u0103 de izvoare<\/h2>\n\n\n\n

M\u0103rginit\u0103 de versan\u021bii spectaculo\u0219i ai Domogledului \u0219i Cernei, B\u0103ile Herculane<\/a> a fost, din cele mai vechi timpuri, o sta\u021biune c\u0103utat\u0103 pentru izvoarele sale termominerale \u0219i pentru clima sa benefic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

A fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een vremea Daciei, la circa 20 de kilometri de Or\u0219ova, locul unde Cerna, dup\u0103 ce a l\u0103sat \u00een urm\u0103 defileul pr\u0103p\u0103stios, se revars\u0103 \u00een Dun\u0103re.<\/p>\n\n\n\n

\u201eValea Cernei, str\u00e2mt\u0103 cum o vede\u021bi, cu urie\u0219ele st\u00e2nci de pe margini, cu desele mici cascade, cu mul\u021bimea izvoarelor reci, calde \u0219i fierbin\u021bi \u2013 care erup parte la mal, parte \u00een albia ei \u2013 toate aceste minuni geologice ale naturii \u00ee\u0219i datoreaz\u0103 existen\u021ba unei mari revolu\u021bii vulcanice, petrecute \u00een vremuri preistorice, cine \u0219tie cu c\u00e2te mii de ani \u00een urm\u0103\u201d,<\/em>\u00a0ar\u0103ta, la \u00eenceputul secolului XX, medicul balneolog George Vuia, de la B\u0103ile Herculane.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Valea Cernei nu a fost mereu a\u0219a cum o vedem azi, ad\u0103uga acesta. \u00cen trecut, un singur munte st\u0103p\u00e2nea locul unde acum curge r\u00e2ul Cerna.<\/p>\n\n\n\n

\u201eNici nu e nevoie de prea mult\u0103 fantezie: privind \u021b\u0103rmurile despicate, ca dou\u0103 lespezi uria\u0219e, le putem \u201elipi\u201d cu mintea \u0219i reface imaginea muntelui de odinioar\u0103. Ce clocot \u00eenfrico\u0219\u0103tor trebuie s\u0103 fi fost atunci, c\u00e2nd lava fierbinte se lupta cu urie\u0219ul munte pentru a-\u0219i g\u0103si r\u0103suflare din \u00eenchisoarea imperiului platonic! Odat\u0103 cu na\u0219terea marii cr\u0103p\u0103turi \u00een munte \u2013 care azi este albia Cernei \u2013 au izbucnit din nenum\u0103rate fisuri ape fierbin\u021bi, unele cu miros de pucioas\u0103, altele \u00eenv\u0103luind locul \u00een bulg\u0103ri de aburi. Acestea sunt izvoarele calde, sulfuroase \u0219i s\u0103rate de ast\u0103zi\u201d,<\/em> afirma dr. George Vuia.<\/p>\n\n\n\n

Pe\u0219terile fierbin\u021bi de la B\u0103ile Herculane<\/h2>\n\n\n\n

Apele \u0219i timpul au dus la formarea numeroaselor pe\u0219teri, iar cele mai rare dintre acestea i-au fascinat at\u00e2t pe oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103, c\u00e2t \u0219i pe amatorii de senza\u021bional.<\/p>\n\n\n\n

Cei din urm\u0103 au r\u0103sp\u00e2ndit m\u0103rturii stranii despre \u201epe\u0219terile fierbin\u021bi\u201d de la B\u0103ile Herculane, locuri unde aburii calzi, cu miros de sulf, ies la suprafa\u021b\u0103 printre cr\u0103p\u0103turile st\u00e2ncilor din granit \u0219i calcar. Pentru speologi, cercetarea pe\u0219terilor fierbin\u021bi a fost o aventur\u0103 riscant\u0103.\"Pe\u0219tera<\/p>\n\n\n\n

Pe\u0219tera lui Adam. Sursa: Speologie.org<\/p>\n\n\n\n

\u201ePrimul element care atrage aten\u021bia este temperatura ridicat\u0103 a aerului din aceste cavit\u0103\u021bi, cauzat\u0103 de prezen\u021ba apelor termominerale sau de emana\u021biile de vapori fierbin\u021bi. Temperaturile variaz\u0103 \u00eentre 25 \u0219i 53 de grade Celsius, transform\u00e2nd aceste pe\u0219teri \u00een adev\u0103rate oaze tropicale \u00eentr-un climat temperat. Dar nu doar c\u0103ldura, ci \u0219i umiditatea de 100 la sut\u0103 \u0219i obstacolele naturale fac explorarea acestor locuri dificil\u0103 \u0219i riscant\u0103\u201d,<\/em> ar\u0103ta speologul Ioan Povar\u0103 (1942\u20132022), fost director al Institutului de Speologie \u201eEmil Racovi\u021b\u0103\u201d al Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n\n\n\n

Asaltul liliecilor<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen anii \u201870, echipa speologului Ioan Povar\u0103 a f\u0103cut mai multe incursiuni \u00een ad\u00e2ncurile Pe\u0219terii lui Adam, situat\u0103 printre st\u00e2ncile de calcar care vegheaz\u0103 sta\u021biunea. Locul este dificil de g\u0103sit \u0219i de explorat, intrarea sa form\u00e2nd un aven (pu\u021b) care coboar\u0103 12 metri \u00eentr-o sal\u0103 alimentat\u0103 de vapori fierbin\u021bi.\"Stalactite.<\/p>\n\n\n\n

Stalactite. Imagine de StockSnap de la Pixabay<\/p>\n\n\n\n

Cobor\u00e2nd \u00een pe\u0219ter\u0103, speologii au descoperit aici o galerie \u00eempodobit\u0103 cu stalactite flexibile. \u00cenainte de a ajunge la ea, au trecut printr-un \u201ecoridor fierbinte\u201d, o galerie joas\u0103 \u0219i abrupt\u0103, pe care au cobor\u00e2t t\u00e2r\u00e2\u0219, ajung\u00e2nd \u00eentr-o sal\u0103 subteran\u0103 din care li s-a deschis o alt\u0103 galerie, de circa de 40 de metri lungime, \u00een care se ad\u0103posteau mii de lilieci.<\/p>\n\n\n\n

\u201eSt\u00e2rni\u021bi de prezen\u021ba noastr\u0103 \u0219i de lumina l\u0103mpilor cu acetilen\u0103, ace\u0219tia se agit\u0103, apoi, cobor\u00e2nd din locurile unde stau at\u00e2rna\u021bi, \u00eencep un zbor dezordonat. Suntem nevoi\u021bi s\u0103 ne ad\u0103postim, c\u0103ci, din cauza num\u0103rului foarte mare, pierz\u00e2nd controlul zborului, liliecii se izbesc \u00een permanen\u021b\u0103 de noi\u201d,<\/em> \u00ee\u0219i amintea Ioan Povar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Stalactitele flexibile<\/h2>\n\n\n\n

Dup\u0103 ce au dep\u0103\u0219it \u201estr\u00e2mtoarea fierbinte\u201d \u0219i galeria locuit\u0103 de lilieci, speologii au intrat \u00eentr-o galerie \u00eenalt\u0103 de 4\u20135 metri, care p\u0103rea c\u0103 se termin\u0103 dup\u0103 6 metri lungime, cu o atmosfer\u0103 sufocant\u0103. La cap\u0103tul ei se \u00een\u0219irau stalactitele flexibile, care p\u0103reau c\u0103 danseaz\u0103 pe tavanul pe\u0219terii.<\/p>\n\n\n\n

\u201eStalactitele de 8\u201312 centimetri lungime se leg\u0103nau gra\u021bios \u00een b\u0103taia curentului de vapori. Am fost nevoi\u021bi s\u0103 ne retragem din cauza c\u0103ldurii intense, planific\u00e2nd o revenire cu echipament adecvat\u201d,<\/em> relata speologul \u00een revista \u201eMagazin\u201d din 1973.<\/p>\n\n\n\n

Stalactitele flexibile sunt, potrivit speciali\u0219tilor, forma\u021biuni rare de pe\u0219ter\u0103, care cresc \u00een direc\u021bii neregulate, aparent contrar gravita\u021biei. Ele se formeaz\u0103 prin depuneri lente de minerale, influen\u021bate de curen\u021bi de aer \u0219i presiuni capilare.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Ioan Povar\u0103. Sursa: Inperspectiva.ro<\/p>\n\n\n\n

Explorarea pe\u0219terii a fost reluat\u0103 c\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd speologii au observat o \u00eentrerupere ritmic\u0103 a aburilor din galeria cu stalactite flexibile.<\/p>\n\n\n\n

\u201eAm \u00eencercat dep\u0103\u0219irea punctului atins anterior \u0219i, cu pre\u021bul unor mari eforturi, am izbutit! O galerie foarte joas\u0103, pe care am parcurs-o t\u00e2r\u00e2\u0219, ne-a permis s\u0103 p\u0103trundem \u00eentr-o galerie \u00eenalt\u0103 de circa doi metri, apoi \u00eentr-o sal\u0103 destul de mare \u0219i foarte \u00eenalt\u0103. Doz\u00e2ndu-ne permanent eforturile, din cauza temperaturii care se men\u021binea, chiar \u0219i \u00een aceste condi\u021bii, la 40 de grade Celsius, am \u00eentocmit o schi\u021b\u0103, am localizat punctul de alimentare cu vapori \u0219i am prelevat probe pentru analize de laborator. Podeaua \u0219i pere\u021bii acestei p\u0103r\u021bi din pe\u0219ter\u0103 erau acoperi\u021bi cu o crust\u0103 de material gelatinos, iar din tavan at\u00e2rnau acelea\u0219i stalactite flexibile\u201d<\/em>, relata speologul.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Valea Cernei. B\u0103ile Herculane. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

Din nou \u00eens\u0103, o erup\u021bie de aburi fierbin\u021bi i-a f\u0103cut pe speologi s\u0103 se gr\u0103beasc\u0103 spre ie\u0219irea, t\u00e2r\u00e2ndu-se prin galeria str\u00e2mt\u0103 de circa 10 – 12 metri.<\/p>\n\n\n\n

\u201eP\u00e2n\u0103 \u00een prezent s-au f\u0103cut 12 tentative de p\u0103trundere \u00een galeriile acestei pe\u0219teri, prin scufundare liber\u0103, apoi cu scafandru autonom, dar apa \u0219i st\u00e2nca ne-au oprit de fiecare dat\u0103. \u00cempreun\u0103 cu geologul N. Golopen\u021ba \u0219i P\u0103roiu Florian, am \u00eenaintat doar 30 de metri pe galeria activ\u0103, fiind opri\u021bi de un ultim sifon (galerie plin\u0103 cu ap\u0103). Toate aceste pe\u0219teri \u201efierbin\u021bi\u201d, deosebit de interesante pentru \u0219tiin\u021b\u0103, ca fenomene unice pentru \u021bar\u0103 \u0219i extrem de rare \u00een lume. Sunt pe\u0219teri \u00een care rezisten\u021ba speologului este pus\u0103 la grea \u00eencercare<\/em>\u201d, ar\u0103ta cercet\u0103torul, \u00een 1973<\/p>\n\n\n\n

\u00centoarcerea \u00een Pe\u0219tera lui Adam<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen anii urm\u0103tori, Ioan Povar\u0103 s-a re\u00eentors \u00een pe\u0219tera misterioas\u0103 de la B\u0103ile Herculane \u00eentr-o zi rece de noiembrie, \u00een care speologii au observat o sc\u0103dere neobi\u0219nuit\u0103 a emana\u021biei de vapori. Echipa sa a c\u0103utat s\u0103 afle originea apelor termale care izvor\u0103sc din ad\u00e2ncuri.\"Cobor\u00e2rea<\/p>\n\n\n\n

Cobor\u00e2rea \u00een Pe\u0219tera lui Adam. Sursa: Magazin.1976<\/p>\n\n\n\n

La intrare, temperatura era de doar 18 grade Celsius \u2013 niciodat\u0103 nu sc\u0103zuse at\u00e2t de mult; \u00een mod normal, trecea constant de 25 de grade Celsius. \u0218eful echipei, Ioan Povar\u0103, devenea nelini\u0219tit. Ceilal\u021bi, afla\u021bi abia la a doua incursiune \u00een acea subteran\u0103, nu b\u0103nuiau nimic. Au ajuns la galeria unde, de obicei, aburii fierbin\u021bi ie\u0219eau \u00een \u0219uvoaie.<\/p>\n\n\n\n

\u201eAcum \u2013 uimire total\u0103: niciun fir de abur. Termometrul ar\u0103ta doar 24,5 grade Celsius, \u00een loc de minim 42 de grade Celsius\u201d,<\/em> \u00ee\u0219i amintea speologul, \u00eentr-un alt articol, din revista Magazin, scris trei ani mai t\u00e2rziu, \u00een 1976.<\/p>\n\n\n\n

\u2192\"B\u0103ile<\/p>\n\n\n\n

Imaginea 1\/28:<\/strong> B\u0103ile Herculane Foto Daniel Gu\u021b\u0103 (5) JPG<\/p>\n\n\n\n

\"B\u0103ile<\/figure>\n\n\n\n
\"B\u0103ile<\/figure>\n\n\n\n
\"B\u0103ile<\/figure>\n\n\n\n
\"B\u0103ile<\/figure>\n\n\n\n
\"B\u0103ile<\/figure>\n\n\n\n
\"B\u0103ile<\/figure>\n\n\n\n
\"B\u0103ile<\/figure>\n\n\n\n
\"B\u0103ile<\/figure>\n\n\n\n
\"B\u0103ile<\/figure>\n\n\n\n

Ioan Povar\u0103 \u0219i colegul s\u0103u, Florin Brezorean, au p\u0103truns atunci \u00een galeria aburului, o galerie \u00eengust\u0103, cu pere\u021bi acoperi\u021bi de o pelicul\u0103 gelatinoas\u0103, unde alt\u0103dat\u0103 nu puteau \u00eenainta mai mult de zece metri, din cauza temperaturii ridicate. Acum, \u00een lipsa aburilor, \u00eenaintarea era posibil\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u201eAu ajuns \u00een sala cu stalactitele flexibile, care acum at\u00e2rnau inerte, mai rigide \u0219i mai opace, din cauza absen\u021bei curentului de abur. O deschidere circular\u0103, de 60\u201370 de centimetri, le indica direc\u021bia de \u00eenaintare. S-au t\u00e2r\u00e2t \u00eencet, aten\u021bi la asperit\u0103\u021bile care le br\u0103zdau pielea. Dup\u0103 12 metri, au putut sta \u00een picioare. Aerul devenea tot mai greu de respirat. Termometrul indica 33 de grade Celsius. Dup\u0103 al\u021bi 15 metri, au descoperit o deschidere \u00een form\u0103 de p\u00e2lnie, din care se \u00een\u0103l\u021ba lene\u0219 un firi\u0219or de abur: punctul de emana\u021bie!\u201d,<\/em> informa revista Magazin.<\/p>\n\n\n\n

S-au salvat de la sufocare<\/h2>\n\n\n\n

Bucuro\u0219i de descoperire, cei doi speologi au ocolit cu aten\u021bie izvorul termic. Galeria se l\u0103rgea, \u00eens\u0103 exploratorii deveneau tot mai \u00eengrijora\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 emana\u021bia de vapori re\u00eencepea, aveau de str\u0103b\u0103tut rapid 30 de metri, pe \u00eentuneric, printr-un culoar plin de asperit\u0103\u021bi. Dar curiozitatea a \u00eenvins. Au p\u0103\u0219it mai departe, \u00eentr-o sal\u0103 mare, cu stalagmite \u0219i coloane. P\u0103rea o pe\u0219ter\u0103 \u201erece\u201d, dar o coloan\u0103 atins\u0103 s-a dovedit moale \u2013 degetele p\u0103trundeau \u00een ea c\u00e2\u021biva centimetri. Ceva era cu totul neobi\u0219nuit.<\/p>\n\n\n\n

\u201eApoi a venit sufocarea. Termometrul ar\u0103ta 38 de grade Celsius. Din fisura din apropiere izbucnea acum un \u0219uvoi gros de abur. \u00cen mai pu\u021bin de un minut, temperatura a crescut la 40 de grade Celsius. Nu mai era timp de ezitare. Cei doi s-au t\u00e2r\u00e2t rapid spre ie\u0219ire, epuiza\u021bi. Termometrul indica 42 de grade Celsius. Colegii \u00eei a\u0219teptau \u00eengrijora\u021bi la ie\u0219ire\u201d<\/em>, informau autorii articolului.<\/p>\n\n\n\n

Expedi\u021bia \u00een Pe\u0219tera lui Adam, cu o lungime explorat\u0103 de circa 170 de metri, le-a dat ocazia speologilor s\u0103 cunoasc\u0103 originea pe\u0219terilor calde.<\/p>\n\n\n\n

\u201eMorfologia galeriilor, forma \u0219i tipul concre\u021biunilor de calcit\u0103, precum \u0219i stadiul lor actual de degradare indic\u0103 faptul c\u0103 Avenul lui Adam s-a format sub ac\u021biunea apelor reci. Emana\u021bia de vapori este de dat\u0103 recent\u0103. \u00cen ceea ce prive\u0219te provenien\u021ba apelor termale, ele provin fie dintr-o vatr\u0103 vulcanic\u0103 veche, fie din infiltra\u021biile de la suprafa\u021b\u0103 spre profunzime, unde se \u00eenc\u0103lzesc \u0219i sunt apoi din nou \u00eempinse spre lumina zilei\u201d, <\/em>ar\u0103ta speologul, care a cercetat pe\u0219tera \u00eencep\u00e2nd din 1971.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen deceniile urm\u0103toare al\u021bi speologi au \u00eencercat s\u0103 exploreze pe\u0219tera, cei mai mul\u021bi au fost \u00eens\u0103 opri\u021bi de emana\u021biile sufocante de aburi ale locului pe care unii l-au numit \u201eiadul subteran\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Sursa\/foto:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe\u0219tera lui Adam, considerat\u0103 una dintre cele mai periculoase din Rom\u00e2nia din cauza aburilor fierbin\u021bi care eman\u0103 din ad\u00e2ncurile sale,<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":124135,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-124132","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/05\/index-2-1.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-wi8","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/124132","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=124132"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/124132\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":124136,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/124132\/revisions\/124136"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/124135"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=124132"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=124132"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=124132"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}