{"id":124426,"date":"2025-05-14T10:47:52","date_gmt":"2025-05-14T07:47:52","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=124426"},"modified":"2025-05-14T10:47:54","modified_gmt":"2025-05-14T07:47:54","slug":"padurile-seculare-din-romania-sunt-adevarate-sanctuare-ale-salbaticiunii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=124426","title":{"rendered":"P\u0103durile seculare din Rom\u00e2nia sunt adev\u0103rate sanctuare ale s\u0103lb\u0103ticiunii"},"content":{"rendered":"\n

Rom\u00e2nia a p\u0103strat mii de hectare de p\u0103duri seculare, neatinse de oameni, cu arbori ajun\u0219i la v\u00e2rste de peste jum\u0103tate de secol \u0219i dimensiuni neobi\u0219nuite. Secretul rezisten\u021bei lor nu li s-a datorat oamenilor.\"Codrul<\/p>\n\n\n\n

Codrul secular \u0218inca. Sursa: \u201eP\u0103durile virgine de fag din Carpa\u021bi \u0219i din alte regiuni ale Europei\u201d<\/p>\n\n\n\n

Mai pu\u021bin de o treime din suprafa\u021ba Rom\u00e2niei este acoperit\u0103 cu p\u0103duri, \u00eens\u0103, potrivit speciali\u0219tilor, suprafe\u021be forestiere \u00eentinse au fost clasificate ca p\u0103duri virgine \u0219i cvasivirgine \u2014 adev\u0103rate sanctuare ale s\u0103lb\u0103ticiunii. Relieful a avut un rol esen\u021bial \u00een protejarea celor mai valoroase p\u0103duri din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n

Dacia, acoperit\u0103 de p\u0103duri<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen urm\u0103 cu dou\u0103 milenii, aproape 80 la sut\u0103 din suprafa\u021ba actual\u0103 a \u021b\u0103rii era \u00eemp\u0103durit\u0103, sus\u021bin istoricii. P\u0103durea acoperea nu doar regiunile carpatice \u0219i subcarpatice, ci \u0219i o mare parte a c\u00e2mpiilor, oferindu-le locuitorilor antici hran\u0103 \u0219i ad\u0103post.<\/p>\n\n\n\n

\u201eTransilvania, al c\u0103rei nume implic\u0103 \u00eens\u0103\u0219i existen\u021ba p\u0103durilor mari ce o desp\u0103r\u021beau de vasta c\u00e2mpie a Dun\u0103rii \u0219i a Tisei, Moldova, unde codrii uria\u0219i acopereau dealurile \u0219i coborau p\u00e2n\u0103 la v\u0103rsarea Siretului \u0219i Prutului, Muntenia sau \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, unde, cu excep\u021bia B\u0103r\u0103ganului \u0219i a stepei Burnazului, puteai s\u0103 mergi de la munte p\u00e2n\u0103 la Dun\u0103re numai prin codri, erau \u021b\u0103ri de p\u0103dure, cu codrii uria\u0219i. Oamenii erau pu\u021bini, iar p\u0103durea, imens\u0103\u201d,<\/em> nota istoricul Constantin C. Giurescu \u00een volumul \u201eIstoria p\u0103durii rom\u00e2ne\u0219ti\u201d.<\/a><\/p>\n\n\n\n

Suprafa\u021ba \u00eemp\u0103durit\u0103 a Rom\u00e2niei s-a redus treptat<\/h2>\n\n\n\n

Romanii ar fi ini\u021biat primele exploat\u0103ri forestiere intense, iar de la \u00eenceputul secolului al II-lea p\u00e2n\u0103 \u00een secolul XX, suprafa\u021ba p\u0103durilor a fost \u00een continu\u0103 sc\u0103dere.<\/p>\n\n\n\n

\u201eAceast\u0103 vegeta\u021bie a degenerat c\u0103tre zilele noastre sau chiar a disp\u0103rut. Cauza nu trebuie c\u0103utat\u0103 \u00eentr-un cataclism natural, ci doar \u00een exploat\u0103ri devastatoare\u201d,<\/em> ar\u0103ta cercet\u0103torul Ion Florescu \u00een \u201eRevista P\u0103durilor\u201d.\"Codrul<\/p>\n\n\n\n

Codrul secular \u0218inca. Sursa: \u201eP\u0103durile virgine de fag din Carpa\u021bi \u0219i din alte regiuni ale Europei\u201d<\/p>\n\n\n\n

\u00cen prezent, mai pu\u021bin de 30 la sut\u0103 din suprafa\u021ba Rom\u00e2niei este \u00eemp\u0103durit\u0103, un procent care plaseaz\u0103 \u021bara sub media european\u0103. \u00cen schimb, Rom\u00e2nia ocup\u0103 un loc onorabil \u00een Europa \u00een privin\u021ba p\u0103durilor virgine \u0219i cvasivirgine<\/a>, ecosisteme forestiere care nu au fost niciodat\u0103 modificate semnificativ de activitatea uman\u0103. La acest capitol, Rom\u00e2nia este dep\u0103\u0219it\u0103 doar de Finlanda, Suedia \u0219i Rusia.<\/p>\n\n\n\n

\u201eLa sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, \u00een Rom\u00e2nia existau aproximativ 20.000 de kilometri p\u0103tra\u021bi (adic\u0103 2.000.000 hectare) de p\u0103duri virgine, iar \u00een Slovacia, mii de kilometri p\u0103tra\u021bi. Recent, \u00eens\u0103, din cauza introducerii tehnologiilor moderne de exploatare forestier\u0103, distrugerea pe scar\u0103 larg\u0103 a multor situri anterior neatinse a avut loc \u00een to\u021bi Carpa\u021bii. Rom\u00e2nia are cea mai mare suprafa\u021b\u0103 de p\u0103duri virgine temperate, aproximativ 2.000 kilometri p\u0103tra\u021bi (200.000 hectare), dar \u00eenc\u0103 le exploateaz\u0103, legal \u0219i ilegal\u201d<\/em>, estima Virginforests.eu, un site dedicat p\u0103durilor virgine din Europa, bazat pe cercet\u0103ri \u0219tiin\u021bifice.<\/p>\n\n\n\n

Relieful \u0219i izolarea a salvat p\u0103durile seculare<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen cea mai recent\u0103 edi\u021bie a Catalogului P\u0103durilor Virgine \u0219i Cvasivirgine, publicat\u0103 \u00een 2023, de Ministerul Mediului, Apelor \u0219i P\u0103durilor au fost \u00eenscrise peste 72.000 de hectare de p\u0103duri virgine \u0219i cvasivirgine, \u00een cre\u0219tere fa\u021b\u0103 anii preceden\u021bi.\"Mun\u021bi<\/p>\n\n\n\n

Mun\u021bi acoperi\u021bi complet de p\u0103duri. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

Cele mai mari suprafe\u021be de p\u0103duri neatinse sunt cuprinse \u00een prezent \u00een parcurile na\u021bionale \u0219i naturale ale Rom\u00e2niei, iar legisla\u021bia prevede reguli stricte de exploatarea a acestora. \u00cen trecut, \u00eens\u0103, p\u0103durile valoroase au putut fi p\u0103strate din alte motive. Unul dintre acestea a fost terenul accidentat \u00een care se g\u0103seau.<\/p>\n\n\n\n

Pantele abrupte \u0219i lipsa drumurilor forestiere au f\u0103cut aproape imposibil\u0103 t\u0103ierea arborilor. \u00cen alte regiuni din Rom\u00e2nia, slaba populare a a\u0219ez\u0103rilor din jurul lor a contribuit la protejarea ecosistemelor. Alte p\u0103duri au fost p\u0103strate \u00een condi\u021bii bune pentru a fi folosite ca domenii de v\u00e2n\u0103toare \u0219i, mai recent, cum este cazul rezerva\u021biei Gemenele din Retezat, ca rezerva\u021bii \u0219tiin\u021bifice.<\/p>\n\n\n\n

Copacii de jum\u0103tate de mileniu din P\u0103durea \u0218inca<\/h2>\n\n\n\n

Codrul Secular \u0218inca, din estul Masivului F\u0103g\u0103ra\u0219 (Carpa\u021bii Meridionali) se \u00eentinde pe o suprafa\u021b\u0103 de aproximativ 330 de hectare \u0219i este una dintre cele mai reprezentative p\u0103duri virgine de fag din Rom\u00e2nia.<\/a>\"P\u0103durea<\/p>\n\n\n\n

P\u0103durea \u0218inca. Sursa: \u201eP\u0103duri virgine din Carpa\u021bi \u0219i Europa\u201d<\/p>\n\n\n\n

\u201eAceast\u0103 p\u0103dure se afl\u0103 \u00eentr-un mozaic natural care include exemplare seculare. Este remarcabil\u0103 frecven\u021ba arborilor care dep\u0103\u0219esc 350\u2013400 (p\u00e2n\u0103 la 500) de ani \u00een cazul fagului \u0219i 400\u2013500 de ani \u00een cazul bradului argintiu, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la limitele longevit\u0103\u021bii fiziologice, c\u00e2nd \u00eencep s\u0103 se usuce \u00een picioare\u201d, <\/em>se arat\u0103 \u00een studiul \u201eP\u0103durile virgine de fag din Carpa\u021bi \u0219i din alte regiuni ale Europei\u201d, denumirea sitului natural \u00eenscris \u00een Patrimoniul Mondial UNESCO, care include cele mai bine conservate p\u0103duri de fag din Europa.<\/p>\n\n\n\n

P\u0103durea este renumit\u0103 pentru dimensiunile impresionante ale arborilor: aici a fost m\u0103surat cel mai \u00eenalt brad argintiu din Rom\u00e2nia, de 62,5 metri, \u0219i cel mai \u00eenalt fag din Europa, de 55,1 metri.<\/p>\n\n\n\n

Codrii seculari g\u0103zduiesc o biodiversitate excep\u021bional\u0103, cu specii rare \u0219i protejate, precum lupul, ursul brun, r\u00e2sul, capra neagr\u0103, coco\u0219ul de munte, acvila \u021bip\u0103toare mic\u0103, precum \u0219i diverse specii de amfibieni, reptile \u0219i orhidee. De\u0219i a fost na\u021bionalizat\u0103 \u00een perioada comunist\u0103, p\u0103durea satului \u0218inca a fost ocolit\u0103 de exploat\u0103ri. Dup\u0103 Revolu\u021bia din 1989, ea a fost restituit\u0103 satului \u0218inca.<\/p>\n\n\n\n

Cele mai vaste p\u0103duri seculare din Rom\u00e2nia<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen Mun\u021bii banatului, p\u0103durile virgine acoper\u0103 aproape 20.000 de hectare, fiind concentrate \u00een Parcul Natural Domogled \u2013 Valea Cernei \u0219i Parcul Na\u021bional Cheile Nerei \u2013 Beu\u0219ni\u021ba.\"Valea<\/p>\n\n\n\n

Valea Cernei. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

Jum\u0103tate din aceast\u0103 suprafa\u021b\u0103 se reg\u0103se\u0219te \u00een regiunea V\u0103ii Cernei, locuit\u0103 din cele mai vechi timpuri \u0219i cunoscut\u0103 pentru sta\u021biunea B\u0103ile Herculane, fondat\u0103 la \u00eenceputul secolului al doilea de \u00eemp\u0103ratul Traian. P\u00e2n\u0103 \u00een anul 1880, p\u0103durile de pe Valea Cernei au fost \u00een proprietatea administra\u021biei austro-ungare, iar dup\u0103 1918 au fost preluate de statul rom\u00e2n, fiind gestionate de Casa Autonom\u0103 a P\u0103durilor Statului.<\/p>\n\n\n\n

\u201eDin cauza versan\u021bilor abrup\u021bi \u0219i st\u00e2nco\u0219i ai V\u0103ii Cernei, zona a r\u0103mas slab populat\u0103, iar majoritatea p\u0103durilor au r\u0103mas inaccesibile,\u00een lipsa drumurilor. \u00cen 1932, a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 Rezerva\u021bia Muntele Domogled, una dintre primele rezerva\u021bii naturale din Rom\u00e2nia. Dup\u0103 na\u021bionalizarea p\u0103durilor din 1948, acestea au devenit proprietate de stat\u201d, arat\u0103 studiul \u201eP\u0103durile virgine de fag din Carpa\u021bi \u0219i din alte regiuni ale Europei\u201d, coordonat de Institutul de Ecologie din Austria.<\/p>\n\n\n\n

Cheile Nerei, cu arbori de jum\u0103tate de<\/h2>\n\n\n\n

Alte aproape 10.000 de hectare de p\u0103duri virgine se g\u0103sesesc \u00een Mun\u021bii Banatului, \u00een zona Cheile Nerei Beu\u0219ni\u021ba \u0219i a Izvoarelor Nerei. Masivul forestier Cheile Nerei \u2013 Beu\u0219ni\u021ba este considerat una dintre cele mai \u00eentinse \u0219i bine conservate p\u0103duri virgine din Europa temperat\u0103.\"P\u0103dure.<\/p>\n\n\n\n

P\u0103dure. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00centinse suprafe\u021be de p\u0103dure de fag din Mun\u021bii Banatului (sud-vestul Rom\u00e2niei) au r\u0103mas neatinse timp de milenii. \u00cen Evul Mediu, primele impacturi umane minore au fost generate de locuitorii satelor din bazinul mijlociu al Nerei (Valea Alm\u0103jului). Cele mai multe p\u0103duri au fost gestionate dup\u0103 sistemul forestier austriac, \u00een timpul Imperiului Austro-Ungar\u201d<\/em>, arat\u0103 acela\u0219i raport.<\/p>\n\n\n\n

Mai multe zone din bazinul mijlociu al r\u00e2ului Nera au fost exploatate \u00een ultimele decenii \u0219i \u0219i-au pierdut treptat caracterul natural. \u00cen schimb, \u00een centrul rezerva\u021biei Cheile Nerei, la o altitudine de 1.000 metri, au fost identifica\u021bi 16 arbori cu v\u00e2rsta de peste 350 de ani \u0219i 8 arbori cu v\u00e2rsta de peste 400 de ani pe hectar, cel mai b\u0103tr\u00e2n av\u00e2nd 477 de ani.<\/p>\n\n\n\n

Sursa\/foto:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rom\u00e2nia a p\u0103strat mii de hectare de p\u0103duri seculare, neatinse de oameni, cu arbori ajun\u0219i la v\u00e2rste de peste jum\u0103tate<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":124427,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-124426","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/05\/index-7.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-wmS","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/124426","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=124426"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/124426\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":124428,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/124426\/revisions\/124428"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/124427"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=124426"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=124426"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=124426"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}