{"id":125381,"date":"2025-06-13T10:16:50","date_gmt":"2025-06-13T07:16:50","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=125381"},"modified":"2025-06-13T10:16:53","modified_gmt":"2025-06-13T07:16:53","slug":"locuri-antice-emblematice-de-la-marea-neagra","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=125381","title":{"rendered":"\u00a0Locuri antice emblematice de la Marea Neagr\u0103"},"content":{"rendered":"\n

O vacan\u021b\u0103 pe litoralul rom\u00e2nesc ofer\u0103 c\u0103l\u0103torilor ocazia de a descoperi istoria antic\u0103 a regiunii explor\u00e2nd c\u00e2teva locuri emblematice, situate pe \u021b\u0103rmul M\u0103rii Negre \u0219i \u00een vecin\u0103tatea acestuia.\"Capidava.<\/p>\n\n\n\n

Capidava. Sursa: situl arheologic Capidava. Capidava.ro<\/p>\n\n\n\n

Litoralul M\u0103rii Negre <\/a>nu \u00eenseamn\u0103 numai plaj\u0103 \u0219i oportunit\u0103\u021bi de distrac\u021bie, dar \u0219i ocazia de a explora locuri misterioase, emblematice pentru istoria antic\u0103 a Rom\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n

Nu departe de ora\u0219ul Constan\u021ba, ridicat pe ruinele vechiului Tomis, c\u0103l\u0103torii pot descoperi ruinele celor mai vechi ora\u0219e din Dobrogea, foste a\u0219ez\u0103ri grece\u0219ti, getice \u0219i romane, dar \u0219i un monument triumfal deosebit care aminte\u0219te de daci \u0219i romani. <\/p>\n\n\n\n

Cetatea amintit\u0103 de Herodot<\/h2>\n\n\n\n

Aflat la aproximativ 60 de kilometri nord de Constan\u021ba, pe malul lacului Sinoe, satul Istria p\u0103streaz\u0103 ruinele celei mai vechi a\u0219ez\u0103ri urbane de pe teritoriul actual al Rom\u00e2niei: cetatea Histria, fondat\u0103, potrivit istoricilor, de coloni\u0219ti din Milet \u00een secolul al VII-lea \u00ee.Hr.<\/p>\n\n\n\n

\u201eDun\u0103rea, dup\u0103 ce str\u0103bate \u00eentreaga Europ\u0103, se vars\u0103 \u00een mare, \u0219i anume \u00een Pontul Euxin, l\u00e2ng\u0103 Histria, cetate locuit\u0103 de coloni\u0219ti milesieni\u201d,<\/em> consemna istoricul elen Herodot, \u00een secolul al V-lea \u00ee.Hr.\"Histria.<\/p>\n\n\n\n

Histria. Foto: Wikipedia<\/p>\n\n\n\n

Numele Histria provine din greaca veche, de la Ister, denumirea antic\u0103 a Dun\u0103rii. Ini\u021bial colonie greceasc\u0103 la gurile Dun\u0103rii, cetatea de pe malul lacului Sinoe a trecut ulterior sub st\u0103p\u00e2nire roman\u0103 \u0219i a fost abandonat\u0103 dup\u0103 invaziile popoarelor migratoare. La Histria au fost b\u0103tute primele monede de pe actualul teritoriu al Rom\u00e2niei, \u00een jurul anului 480 \u00ee.Hr., av\u00e2nd pe avers un vultur pe delfin, iar pe revers dou\u0103 capete umane al\u0103turate \u0219i inversate.<\/p>\n\n\n\n

\u201eSituat\u0103 odinioar\u0103 \u00eentr-un golf marin, ast\u0103zi lacul Sinoe, nu departe de gurile Dun\u0103rii, fluviu de care \u0219i-a legat existen\u021ba, cetatea histrienilor a contribuit decisiv, timp de 14 veacuri, la definirea unui spa\u021biu de interculturalitate \u00een nord-vestul Pontului Euxin\u201d<\/em>, precizeaz\u0103 Muzeul de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie Constan\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

Numele Histria provine din greaca veche, de la Ister, denumirea antic\u0103 a Dun\u0103rii. Ini\u021bial colonie greceasc\u0103 la gurile Dun\u0103rii, cetatea de pe malul lacului Sinoe a trecut ulterior sub st\u0103p\u00e2nire roman\u0103 \u0219i a fost abandonat\u0103 dup\u0103 invaziile popoarelor migratoare. La Histria au fost b\u0103tute primele monede de pe actualul teritoriu al Rom\u00e2niei, \u00een jurul anului 480 \u00ee.Hr., av\u00e2nd pe avers un vultur pe delfin, iar pe revers dou\u0103 capete umane al\u0103turate \u0219i inversate.<\/p>\n\n\n\n

\u201eSituat\u0103 odinioar\u0103 \u00eentr-un golf marin, ast\u0103zi lacul Sinoe, nu departe de gurile Dun\u0103rii, fluviu de care \u0219i-a legat existen\u021ba, cetatea histrienilor a contribuit decisiv, timp de 14 veacuri, la definirea unui spa\u021biu de interculturalitate \u00een nord-vestul Pontului Euxin\u201d<\/em>, precizeaz\u0103 Muzeul de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie Constan\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen peste un secol de cercet\u0103ri arheologice sistematice au fost scoase la iveal\u0103 ziduri de incint\u0103 antice, necropola tumular\u0103 din epoca greac\u0103, zona sacr\u0103 greceasc\u0103, patru temple (inclusiv templul lui Zeus \u0219i al Afroditei), numeroase altare \u0219i baze votive, cartiere civile cu locuin\u021be modeste sau somptuoase, precum \u0219i un cartier reziden\u021bial bine conservat, situat pe acropola cet\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Au fost descoperite, de asemenea, dou\u0103 b\u0103i termale, \u0219ase basilici paleocre\u0219tine \u0219i mai multe edificii de cult cre\u0219tine, dintre care se remarc\u0103 basilica episcopal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Potrivit arheologilor, necropolele, inscrip\u021biile, sculpturile, fragmentele arhitecturale \u0219i de ceramic\u0103 \u0219i monedele completeaz\u0103 imaginea uneia dintre cele mai prospere cet\u0103\u021bi greco-romane din Pont.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen prezent, pot fi vizitate zidul de ap\u0103rare cu turnuri, ruinele templelor grece\u0219ti, str\u0103zi pavate, cartiere de locuin\u021be, terme, bazilici civile \u0219i cre\u0219tine, precum \u0219i una dintre cele mai mari bazilici cre\u0219tine din regiune, dat\u00e2nd din secolul al VI-lea d.Hr.<\/p>\n\n\n\n

Mausoleul Tropaeum Traiani<\/h2>\n\n\n\n

La aproximativ 60 de kilometri sud-vest de Constan\u021ba, localitatea Adamclisi este cunoscut\u0103 pentru monumentul triumfal Tropaeum Traiani, ridicat \u00een secolul al II-lea d.Hr., \u00een cinstea victoriei \u00eemp\u0103ratului Traian asupra dacilor.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Tropaeum Traiani. Wikipedia<\/p>\n\n\n\n

Tropaeum Traiani, construit \u00eentre anii 106 \u0219i 109, comemoreaz\u0103 victoria romanilor asupra coali\u021biei formate din geto-daci, buri \u0219i sarma\u021bi, \u00een anul 102 d.Hr. Monumentul a fost reconstituit \u00een 1977, dup\u0103 unul dintre modelele ipotetice ale edificiului antic, aflat \u00een ruine.<\/p>\n\n\n\n

\u201eMonumentul, \u00een varianta \u00een care a fost reconstituit de c\u0103tre arheologi, este alc\u0103tuit dintr-un soclu cilindric, care are la baz\u0103 mai multe r\u00e2nduri de trepte circulare, iar la partea superioar\u0103 un acoperi\u0219 conic, cu solzi pe r\u00e2nduri concentrice de piatr\u0103, din mijlocul c\u0103ruia se ridic\u0103 suprastructura hexagonal\u0103. La partea superioar\u0103 se afl\u0103 trofeul bifacial, \u00eenalt de 10,75 metri, \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u00e2nd o armur\u0103 cu patru scuturi cilindrice. La baza trofeului se afl\u0103 dou\u0103 grupuri statuare care con\u021bin fiecare reprezentarea trupurilor a trei captivi. \u00cen\u0103l\u021bimea monumentului \u00eempreun\u0103 cu trofeul este aproximativ egal\u0103 cu diametrul bazei, \u0219i anume circa 40 metri<\/em>\u201d, arat\u0103 istoricul monumentului, prezentat de Prim\u0103ria Adamclisi.<\/p>\n\n\n\n

De jur \u00eemprejur, cele 54 de metope din calcar de Deleni \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 \u00een basorelief scene de r\u0103zboi.<\/p>\n\n\n\n

\u201eMetopele erau lespezi dreptunghiulare cu o \u00een\u0103l\u021bime de 1,48\u20131,49 metri. Din cele 54 de metope ini\u021biale, se mai p\u0103streaz\u0103 48. Deasupra metopelor se afl\u0103 o friz\u0103 cu 26 de creneluri, din care s-au p\u0103strat numai 23, sculptate \u0219i ele \u00een basorelief, care alc\u0103tuiesc coronamentul nucleului circular\u201d<\/em>, arat\u0103 istoricul sitului.<\/p>\n\n\n\n

Ansamblul din care f\u0103cea parte monumentul mai cuprindea un altar funerar, pe ai c\u0103rui pere\u021bi se aflau \u00eenscrise numele celor aproximativ 3.800 de solda\u021bi romani c\u0103zu\u021bi probabil \u00een lupta de la Adamclisi, dar \u0219i un mausoleu, cu trei ziduri concentrice, \u00een care ar fi fost \u00eenmorm\u00e2ntat comandantul care, cu pre\u021bul vie\u021bii sale, a decis victoria din anul 102.<\/p>\n\n\n\n

Muzeul de la Adamclisi p\u0103streaz\u0103 p\u0103r\u021bi originale ale monumentului. La doi kilometri vest de monumentul triumfal a fost \u00eentemeiat\u0103 de Traian cetatea roman\u0103 Tropaeum Traiani, <\/a>men\u021bionat\u0103 \u00een inscrip\u021bii pentru prima dat\u0103 ca municipiu \u00een anul 170. Ea f\u0103cea parte din sistemul limesului ofensiv creat de Traian la Dun\u0103rea de Jos.<\/p>\n\n\n\n

Ora\u0219ul antic Tomis<\/h2>\n\n\n\n

Cunoscut ca ora\u0219ul exilului poetului Ovidiu, Tomisul antic a fost unul dintre cele mai mari porturi ale M\u0103rii Negre. Ruinele ora\u0219ului antic Tomis se afl\u0103 \u00een zona peninsular\u0103 a municipiului Constan\u021ba, \u00een apropierea portului turistic \u0219i a Pie\u021bei Ovidiu. \"Vestigii<\/p>\n\n\n\n

Vestigii ale ora\u0219ului Tomis. Foto: Wikipedia.<\/p>\n\n\n\n

\u201eAflat \u00een inima ora\u0219ului Constan\u021ba, Parcul Arheologic este locul care eman\u0103 parfumul istoriei cet\u0103\u021bii Tomis, fiind o oaz\u0103 de lini\u0219te. Aici sunt expuse zeci de vestigii antice. Coloane, amfore, capiteluri, sarcofage, ziduri de incint\u0103, al\u0103turi de harta a\u0219ez\u0103rilor antice din aceast\u0103 regiune, fac leg\u0103tura \u00eentre ora\u0219ul vechi \u0219i cel nou, o trecere de la antichitate la perioada contemporan\u0103\u201d<\/em>, informeaz\u0103 Prim\u0103ria Constan\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

Cetatea Tomis a fost fondat\u0103 \u00een secolul al VI-lea \u00ee.Hr., de negustorii \u0219i navigatorii greci din Milet. Cea mai mare dezvoltare a cet\u0103\u021bii a avut loc \u00een secolele I\u2013II d.Hr., c\u00e2nd Tomis a devenit unul dintre cele mai importante centre urbane din bazinul M\u0103rii Negre.<\/p>\n\n\n\n

La Tomis a fost exilat poetul roman Publius Ovidius Naso, din ordinul \u00eemp\u0103ratului Octavian Augustus, iar aici a scris primele opere literare de pe teritoriul actual al Rom\u00e2niei, \u201eEpistolae ex Ponto\u201d \u0219i \u201eTristia\u201d. \u00cen anul 601 cetatea Tomis a fost distrus\u0103 de avari, iar ulterior a r\u0103mas sub administra\u021bie bizantin\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Capidava, fort\u0103rea\u021ba de pe malul Dun\u0103rii<\/h2>\n\n\n\n

Ruinele cet\u0103\u021bii Capidava se afl\u0103 pe malul drept al Dun\u0103rii, \u00een apropierea satului Capidava din jude\u021bul Constan\u021ba, la circa 50 de kilometri de Constan\u021ba. Fost\u0103 cetate romano-bizantin\u0103 strategic\u0103 pe malul Dun\u0103rii, Capidava ap\u0103ra grani\u021ba imperiului \u0219i g\u0103zduia o garnizoan\u0103 de solda\u021bi.\"Capidava.<\/p>\n\n\n\n

Capidava. Sursa: Wikipedia<\/p>\n\n\n\n

\u201eCetatea ocupa un loc important \u00een sistemul defensiv roman f\u0103c\u00e2nd parte din seria de castre \u0219i fortifica\u021bii ridicate \u00een timpul \u00cemp\u0103ratului Traian, la \u00eenceputul secolului al II-lea, \u00een cadrul m\u0103surilor de organizare a limes-ului dun\u0103rean. Locul era deosebit de potrivit, caracterului construc\u021biei oferind o vast\u0103 arie de supraveghere: un masiv st\u00e2ncos care se \u00eenal\u021b\u0103 \u00eentre piciorul pantei ce coboar\u0103 dinspre NE \u0219i Dun\u0103re\u201d<\/em>, informeaz\u0103 sursele arheologice.<\/p>\n\n\n\n

Fortifica\u021bia a fost distrus\u0103 de go\u021bi \u00een secolul al III-lea, ref\u0103cut\u0103 \u00een secolul al IV-lea \u0219i a devenit inclusiv centru episcopal, conform izvoarelor din secolele IV\u2013VI. La mijlocul secolului al V-lea, cetatea a fost p\u0103r\u0103sit\u0103, fiind ref\u0103cut\u0103 de bizantini \u00een secolul al X-lea. \u00cen 1036, \u00een urma unui incendiu provocat de pecenegi, Capidava a fost definitiv abandonat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u201eCercetat\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eentreruperi majore \u00eencep\u00e2nd din 1924, monumentul se p\u0103streaz\u0103 perimetral. Excep\u021bie face latura dinspre Dun\u0103re, afectat\u0103 \u00eenaintea s\u0103p\u0103turilor arheologice de cariera \u00een care se exploata masivul de calcar pe care a fost ridicat\u0103 cetatea. Cu o istorie milenar\u0103, \u00eentre bellum Dacicum al lui Traian la \u00eenceputul sec. II \u0219i sec. XI, c\u00e2nd invazia peceneg\u0103 pune cap\u0103t locuirii bizantine \u0219i ap\u0103r\u0103rii Dun\u0103rii \u00een vadul de la Capidava, monumentul are ziduri de incint\u0103 impun\u0103toare, p\u0103strate din vechime, \u0219i care (\u00eenaintea restaur\u0103rii) atingeau p\u00e2n\u0103 la 6 metri\u201d,<\/em> arat\u0103 arheologii pe site-ul capidava.ro.<\/p>\n\n\n\n

Cetatea Callatis, ridicat\u0103 la porunca unui oracol<\/h2>\n\n\n\n

Fost\u0103 colonie greceasc\u0103, ulterior ora\u0219 roman, Callatis se afl\u0103 pe teritoriul actual al municipiului Mangalia, la circa 50 de kilometri de Constan\u021ba. A fost \u00eentemeiat\u0103 de coloni\u0219ti dorieni din Heracleea Pontic\u0103, cel mai probabil la sf\u00e2r\u0219itul secolului al VI-lea sau \u00eenceputul secolului al IV-lea \u00ee.Hr.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Callatis. Wikipedia<\/p>\n\n\n\n

\u201eCetatea a fost ridicat\u0103 la porunca unui oracol pe locul unei a\u015fez\u0103ri getice numit\u0103 Cerbatis sau Acervetis. Despre \u00eentemeierea cet\u0103\u0163ii Callatis avem informa\u0163ii de la o serie de scriitori antici, printre care \u00eei amintim pe: Ptolemeu, Strabon, Memnon, Ovidiu, Pliniu cel B\u0103tr\u00e2n, Arian, Pseudo-Skymnos, Demetrios din Callatis \u015fi Scylax din Cariadna. Inscrip\u0163iile epigrafice descoperite la Mangalia \u00eent\u0103resc ipoteza conform c\u0103reia \u00eentemeierea cet\u0103\u0163ii Callatis s-a f\u0103cut ca urmare a poruncii oracolului de la Delphi\u201d<\/em>, arat\u0103 istoricul cet\u0103\u021bii, publicat de Prim\u0103ria Mangalia.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen primele secole ale existen\u021bei sale, Callatis a trecut prin mai multe perioade de domina\u021bie: macedonean\u0103, geto-dacic\u0103, roman\u0103 \u0219i romano-bizantin\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cetatea a cunoscut o \u00eenflorire \u00een timpul st\u0103p\u00e2nirii romane, dar a fost afectat\u0103 de invaziile repetate ale popoarelor migratoare. Distrus\u0103 definitiv \u00een secolul al VII-lea, Callatis r\u0103m\u00e2ne un reper istoric important al Dobrogei.<\/p>\n\n\n\n

Sursa\/foto:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O vacan\u021b\u0103 pe litoralul rom\u00e2nesc ofer\u0103 c\u0103l\u0103torilor ocazia de a descoperi istoria antic\u0103 a regiunii explor\u00e2nd c\u00e2teva locuri emblematice, situate<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":125382,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-125381","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/image-47.png?fit=1000%2C750&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-wCh","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/125381","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=125381"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/125381\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":125384,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/125381\/revisions\/125384"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/125382"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=125381"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=125381"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=125381"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}