{"id":128398,"date":"2025-09-15T10:17:31","date_gmt":"2025-09-15T07:17:31","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=128398"},"modified":"2025-09-15T10:17:33","modified_gmt":"2025-09-15T07:17:33","slug":"castelul-nopcsa-a-fost-redat-tarii-hategului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=128398","title":{"rendered":"Castelul Nopcsa a fost redat \u021a\u0103rii Ha\u021begului"},"content":{"rendered":"\n

Castelul Nopcsa de la poalele Retezatului a fost redeschis dup\u0103 restaurarea \u00eenceput\u0103 \u00een 2019 \u0219i promite a fi un nou reper turistic al regiunii. Cl\u0103direa emblematic\u0103 \u0219i-a rec\u0103p\u0103tat \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area din secolul al XIX-lea, c\u00e2nd aici locuia una dintre cele mai excentrice familii nobiliare.\"Castelul<\/p>\n\n\n\n

Castelul Nopcsa. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103<\/p>\n\n\n\n

Drumurile care pornesc din \u201e\u021aara Ha\u021begului\u201d <\/a>(denumirea istoric\u0103 a regiunii Ha\u021begului din Hunedoara) spre mun\u021bii Retezat parcurg sate \u00eenc\u0103rcate de istorie, care \u0219i-au p\u0103strat \u00eens\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area arhaic\u0103, netulburat\u0103 de industrie sau de construc\u021biile brutaliste specifice epocii comuniste.<\/p>\n\n\n\n

Din loc \u00een loc, a\u0219ez\u0103rile patriarhale cu case vechi \u0219i garduri din piatr\u0103 de r\u00e2u, dominate \u00een fundal de crestele proeminente ale Retezatului, sunt \u00eempodobite monumente istorice. Turi\u0219tii g\u0103sesc aici castele nobiliare din secolele trecute, cu o arhitectur\u0103 preten\u021bioas\u0103 pentru vremea cl\u0103dirii lor, cet\u0103\u021bi ridicate \u00een vremuri ne\u0219tiute pe col\u021buri de st\u00e2nci, biserici medievale de piatr\u0103 cu ziduri \u00eempodobite de sfin\u021bi picta\u021bi \u00een culori vii, construite din ruine antice \u0219i numeroase alte monumente r\u0103mase din vremea romanilor.<\/p>\n\n\n\n

\u201ePerlele\u201d ultimelor sate str\u0103b\u0103tute de turi\u0219ti, \u00eenainte de a intra pe v\u0103ile abrupte \u0219i s\u0103lbatice ale r\u00e2urilor din Retezat sunt locuri ca fostul ora\u0219 roman Sarmizegetusa, cet\u0103\u021bile Col\u021b \u0219i M\u0103l\u0103ie\u0219ti, cur\u021bile cneziale de la R\u00e2u de Mori \u0219i S\u0103la\u0219u de Sus, turnul medieval de la R\u0103chitova, castelele Kendeffy, Pogany, Nala\u021bi \u0219i Nopcsa, bisericile medievale de la Pe\u0219teana, Densu\u0219, S\u00e2ntamaria Orlea, R\u00e2u de Mori \u0219i Ostrov. Fiecare are propriile legende povestite de genera\u021bii de localnici.<\/p>\n\n\n\n

Un nou castel a fost redat \u021a\u0103rii Ha\u021begului<\/h2>\n\n\n\n

Recent, un nou obiectiv turistic a fost redat \u021binutului de la poalele Retezatului, dup\u0103 dou\u0103 decenii \u00een care fusese abandonat \u00een ruin\u0103 \u0219i al\u021bi cinci ani \u00een care s-a aflat \u00een \u0219antier.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Castelul Nopcsa din satul S\u0103cel, aflat la zece kilometri de ora\u0219ul Ha\u021beg, pe unul dintre drumurile care duc spre valea Nuc\u0219oarei (Pietrele) din Retezat, a fost restaurat \u0219i \u0219i-a rec\u0103p\u0103tat \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area din secolul al XIX-lea, c\u00e2nd era locuit de legendara familie Nopcsa (Nopcea).<\/p>\n\n\n\n

Lucr\u0103rile de restaurare, \u00een valoare de peste 11,5 milioane lei au fost finan\u021bate din fonduri guvernamentale \u0219i din bugetul Consiliului Jude\u021bean Hunedoara, iar castelul din \u021aara Ha\u021begului a intrat \u00een administrarea Muzeului Civiliza\u021biei Dacice \u0219i Romane din Deva. Redeschiderea castelului a atras \u00een zon\u0103 at\u00e2t turi\u0219ti rom\u00e2ni, dar \u0219i numero\u0219i vizitatori maghiari.<\/p>\n\n\n\n

\u201eTuri\u0219tii maghiari sunt interesa\u021bi \u00een special de a vizita locurile unde au tr\u0103it familiile nobiliare din zon\u0103, maghiare, dar cu r\u0103d\u0103cini rom\u00e2ne\u0219ti, ca Nopcsa \u0219i Kendeffy, de bisericile \u0219i palatele pe care le-au ridicat cu multe secole \u00een urm\u0103\u201d, <\/em>spune un ghid local din S\u00e2ntamaria Orlea, satul \u00eenvecinat localit\u0103\u021bii S\u0103cel, unde se afl\u0103 Castelul Kendeffy \u0219i biserica medieval\u0103 ctitorit\u0103 de familia C\u00e2ndea (maghiarizat\u0103 sub numele Kendeffy).<\/p>\n\n\n\n

\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n

Castelul Nopcsa, noua atrac\u021bie a \u021a\u0103rii Ha\u021begului, a fost ridicat \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 secole de familia nobiliar\u0103 Nopcsa, \u00eenrudit\u0103 cu cea a Huniazilor, potrivit blazonului care p\u0103streaz\u0103, la ambele familii, Corbul cu inel \u00een cioc.<\/p>\n\n\n\n

Nobilii Nopcsa de la Curtea Imperial\u0103 din Viena<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen secolul al XIX-lea familia Nopcsa devenise una dintre cele mai influente din Transilvania, p\u0103str\u00e2nd leg\u0103turi str\u00e2nse cu familia imperial\u0103 de la Viena. \u00cen Transilvania, nobilii Nopcsa de\u021bineau numeroase mo\u0219ii \u0219i castele \u00een \u021binuturile Ha\u021begului de la poalele Retezatului \u0219i pe valea Mure\u0219ului \u00een Hunedoara \u0219i Arad.<\/p>\n\n\n\n

Vasile (Laszlo) Nopcsa (1794 – 1884) a fost comite suprem al Hunedoarei la mijlocul secolului al XIX-lea \u0219i s-a num\u0103rat printre pu\u021binii nobili care s-au al\u0103turat Adun\u0103rii de la Blaj din 1848, \u00een care rom\u00e2nii \u0219i-au cerut drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile ca na\u021biune distinct\u0103 \u00een Transilvania.\"Castelul<\/p>\n\n\n\n

Castelul Nopcsa. Foto: Ilustrat\u0103 de epoc\u0103<\/p>\n\n\n\n

\u00cen urma gestului s\u0103u de solidaritate cu rom\u00e2nii, elitele ungare l-au marginalizat, iar \u00een timpul revolu\u021biei, castelul s\u0103u din Zam i-a fost incendiat de trupele ungare \u015fi apoi devastat de localnici. Apoi a devenit eroul folclorului local \u0219i al unui roman celebru \u00een epoc\u0103 \u201eS\u0103rmanii boga\u0163i\u201c, publicat \u00een 1860 de scriitorul Jokai Mor.<\/p>\n\n\n\n

Autorul volumului spunea povestea unui conte extrem de bogat, cu tr\u0103s\u0103turi asem\u0103n\u0103toare lui Nopcsa, care conducea \u00een secret o band\u0103 de t\u00e2lhari \u0219i falsificatori de monede, care ac\u021biona la poalele Apusenilor, \u00een \u021binutul Zarandului.<\/p>\n\n\n\n

Francisc Nopcsa (1815 \u2013 1904) fiul mai mare a lui Laszlo Nopcsa a fost comite al Hunedoarei \u00eentre anii 1851 \u015fi 1867 \u015fi apoi, p\u00e2n\u0103 \u00een 1894, cancelar al Reginei Elisabeta (Sisi) a Ungariei \u015fi \u00eemp\u0103r\u0103teasa Austriei. Baronul a fost confidentul \u00eemp\u0103r\u0103tesei \u0219i omul care i-a adus acesteia vestea tragic\u0103 a mor\u021bii \u00eenv\u0103luite de mister a fiului s\u0103u, prin\u021bul Rudolf, \u00een 1899.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1882, prin\u021bul \u00eei fusese oaspete la castelul din S\u0103cel \u0219i la cel \u00eenvecinat de la S\u00e2ntamaria Orlea <\/a>\u00een timpul unei expedi\u021bii de v\u00e2n\u0103toare \u00een Retezat. Se spune c\u0103, spre surprinderea lui Rudolf, baronul Nopcsa a m\u00e2ncat la cin\u0103 obi\u0219nuita lui m\u0103m\u0103lig\u0103 cu lapte \u0219i nici nu s-a atins de masa regal\u0103, notau ziarele vremii.<\/p>\n\n\n\n

N\u0103scut \u00een acela\u0219i castel, Elek Nopcsa (1848 – 1918), cel de-al doilea fiu al lui Laszlo Nopcea, a devenit parlamentar \u0219i, din 1897, \u0219ef al Operei Maghiare din Budapesta, func\u021bie la care a trebuit s\u0103 renun\u021be dup\u0103 un scandal care a \u021binut prima pagin\u0103 a ziarelor vremii. A fost acuzat c\u0103 ar fi organizat petreceri private cu balerinele sale \u0219i c\u0103 ar fi abuzat de dansatoarele sale.<\/p>\n\n\n\n

\u201eNu este nicio t\u00e2n\u0103r\u0103 \u00een teatrul na\u021bional pe care s\u0103 nu o fi v\u0103zut dezbr\u0103cat\u0103\u201d,<\/em> scriau ziarele din Budapesta.<\/p>\n\n\n\n

Familia Nopcsa \u00een secolul XX<\/h2>\n\n\n\n

Elek \u0219i so\u021bia sa contesa Matilda Zelenka-Zelenski au avut trei copii – cel mai faimos dintre ei fiind Franz Nopcsa, omul de \u0219tiin\u021b\u0103 care a descoperit fosilele dinozaurilor din \u021aara Ha\u021begului.<\/p>\n\n\n\n

Franz Nopcsa (1877 – 1933) a avut o carier\u0103 str\u0103lucit\u0103 ca om de \u0219tiin\u021b\u0103, \u00eens\u0103 \u00een acela\u0219i timp a fost un personaj controversat, cu o \u00eendelungat\u0103 activitate \u00een serviciile de spionaj austro-ungare \u0219i germane, pe teritoriile Rom\u00e2niei \u0219i \u00een Balcani.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, baronul Franz Nopcsa s-a \u00eentors pentru o scurt\u0103 perioad\u0103 la mo\u0219ia familiei sale din satul S\u0103cel, unde localnicii i-au f\u0103cut o primire care avea s\u0103 \u00eel afecteze pentru tot restul vie\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

\u201eLocuitorii din Ha\u0163eg nu au putut fi \u00eemp\u0103ca\u0163i cu vechiul proprietar al castelului din S\u0103cel. L-au p\u00e2ndit, iar c\u00e2nd odat\u0103 se plimba singur, l-au atacat. B\u0103rba\u0163i echipa\u0163i cu furci \u015fi b\u00e2te au t\u0103b\u0103r\u00e2t peste el \u015fi l-au tr\u00e2ntit la p\u0103m\u00e2nt. S\u00e2nger\u00e2nd grav \u015fi cu un craniu zdrobit, Nopcsa a fost descoperit de oamenii s\u0103i. Mai t\u00e2rziu, castelul s\u0103u a fost g\u0103sit \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 stare de asediu<\/em>\u201d, relata fostul s\u0103u apropiat Andras Tasnadi Kubacska, cit\u00e2nd m\u0103rturiile baronului.<\/p>\n\n\n\n

Baronul Franz Nopcsa a murit \u00eentr-un hotel din Viena, \u00een 1933, \u00een \u00eemprejur\u0103ri controversate. Ancheta oficial\u0103 ar\u0103ta c\u0103, \u00een noaptea tragediei, \u00eenainte de se sinucide, \u0219i-a \u00eempu\u0219cat \u00een cap asistentul Bajazid Elmas Doda, \u00een timp ce acesta dormea.<\/p>\n\n\n\n

\u201eBaronul Ferenc Nopcsa a fost o personalitate de seam\u0103 a vie\u021bii \u0219tiin\u021bifice maghiare, care \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat un renume european ca geolog, paleontolog \u0219i geograf, iar \u00een chestiunea balcanic\u0103 era o autoritate recunoscut\u0103 la nivel interna\u021bional. Apar\u021binea unei vechi familii aristocratice, printre cele mai vechi din comitatul Hunedoara\u201d,<\/em> nota presa vremii, la moartea sa.<\/p>\n\n\n\n

N\u0103scut tot la S\u0103cel, Elek Nopcsa (1879 – 1920), fratele cel mic al lui Franz Nopcsa a fost militar de carier\u0103, \u00eens\u0103 dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial a fost acuzat de implicarea \u00een crimele comise asupra civililor de armatele deta\u0219amentele apropiate amiralului Miklos Horthy, fost regent al Ungariei.<\/p>\n\n\n\n

Ilona Nopcsa (1883 – 1963), sora cea mic\u0103 a lui Franz Nopcsa s-a c\u0103s\u0103torit cu un mangraf italian, Alfred Pallavicini, \u00eempreun\u0103 cu care a locuit \u00een Ungaria \u0219i apoi, dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u00een Italia, la Roma.<\/p>\n\n\n\n

Sursa\/foto:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Castelul Nopcsa de la poalele Retezatului a fost redeschis dup\u0103 restaurarea \u00eenceput\u0103 \u00een 2019 \u0219i promite a fi un nou<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":128399,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-128398","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/09\/index-7.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-xoW","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/128398","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=128398"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/128398\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":128400,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/128398\/revisions\/128400"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/128399"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=128398"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=128398"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=128398"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}