{"id":129151,"date":"2025-10-17T10:37:25","date_gmt":"2025-10-17T07:37:25","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=129151"},"modified":"2025-10-17T10:37:29","modified_gmt":"2025-10-17T07:37:29","slug":"calatorie-la-poalele-ciucasului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=129151","title":{"rendered":"C\u0103l\u0103torie la poalele Ciuca\u0219ului"},"content":{"rendered":"\n

De la V\u0103lenii de Munte \u0219i p\u00e2n\u0103 la Bra\u0219ov, trec\u00e2nd prin Cheia, se deschide un drum care nu e doar o \u0219osea ce taie Carpa\u021bii, ci o adev\u0103rat\u0103 ax\u0103 a pove\u0219tilor. C\u0103l\u0103torul care porne\u0219te de aici descoper\u0103 un traseu unde natura s\u0103lbatic\u0103 se \u00eemplete\u0219te cu istoria zbuciumat\u0103, unde tradi\u021biile montane au rezistat modernit\u0103\u021bii, iar gastronomia te poart\u0103 \u00eenapoi spre simplitatea \u0219i savoarea de alt\u0103dat\u0103.\"Drumul<\/p>\n\n\n\n

Drumul de basm de la V\u0103lenii de Munte c\u0103tre Bra\u0219ov. FOTO: Shutterstock<\/p>\n\n\n\n

Drumul \u00eencepe la V\u0103lenii de Munte, un or\u0103\u0219el cu parfum interbelic, unde marele istoric Nicolae Iorga \u0219i-a g\u0103sit refugiul \u0219i locul de unde a predat lec\u021bii de identitate na\u021bional\u0103. Casa memorial\u0103 \u0219i muzeul s\u0103u sunt \u00eenc\u0103rcate de manuscrise, c\u0103r\u021bi \u0219i amintiri care dau tonul unei c\u0103l\u0103torii ce nu va fi doar geografic\u0103, ci \u0219i cultural\u0103. Aici, printre dealuri domoale, sim\u021bi cum \u00eencepe urcu\u0219ul spre munte \u2013 o invita\u021bie de a l\u0103sa \u00een urm\u0103 c\u00e2mpia \u0219i de a p\u0103trunde \u00eentr-un alt ritm al timpului.<\/p>\n\n\n\n

De la V\u0103leni c\u0103tre nord, \u0219oseaua urm\u0103re\u0219te r\u00e2ul Teleajen, un fir de ap\u0103 care a sculptat \u00een mii de ani un culoar spectaculos. Valea Teleajenului e martor\u0103 a caravanelor de negustori care, din Evul Mediu, traversau Carpa\u021bii pentru a lega \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 de Transilvania. Drumul, cunoscut ca Vama Teleajenului, a fost un culoar strategic: pe aici au trecut o\u0219tile, dar \u0219i negustorii de sare \u0219i vinuri. Ast\u0103zi, \u0219oseaua modern\u0103 se \u00eencol\u0103ce\u0219te printre p\u0103duri de fag \u0219i molid, iar c\u00e2teva sate r\u0103zle\u021be \u00ee\u021bi amintesc c\u0103 aici oamenii tr\u0103iesc \u00eentr-un echilibru str\u0103vechi cu muntele. Casele lor au prispe largi \u0219i acoperi\u0219uri \u00eenalte, menite s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 iernilor grele.<\/p>\n\n\n\n

\u00centre lini\u0219te \u0219i legend\u0103<\/h2>\n\n\n\n

Ajuns \u00een Cheia, c\u0103l\u0103torul p\u0103\u0219e\u0219te \u00eentr-o sta\u021biune montan\u0103 cu aer patriarhal. A\u0219ezat\u0103 la peste 870 de metri altitudine, Cheia a fost, \u00een perioada interbelic\u0103, un refugiu al boemei bucure\u0219tene. Scriitori, arti\u0219ti \u0219i profesori veneau aici nu doar pentru aerul curat, ci \u0219i pentru lini\u0219tea care permitea crea\u021bia. Printre cei care au trecut pragul pensiunilor \u0219i cabanelor de atunci s-au num\u0103rat oameni de litere, veni\u021bi s\u0103 caute inspira\u021bie \u00een lini\u0219tea p\u0103durilor. Atmosfera sta\u021biunii p\u0103streaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi acel parfum discret al timpurilor trecute, cu vile cochete, cabane de lemn \u0219i alei care te \u00eendeamn\u0103 s\u0103 r\u0103t\u0103ce\u0219ti f\u0103r\u0103 grab\u0103. Cheia are un farmec aparte \u0219i datorit\u0103 cadrului natural. \u00cenconjurat\u0103 de culmile masivului Ciuca\u0219, a\u0219ezarea ofer\u0103 un aer curat, recomandat \u00eenc\u0103 din perioada comunist\u0103 pentru tratarea afec\u021biunilor respiratorii. Sta\u021biunea a fost, decenii la r\u00e2nd, un punct de atrac\u021bie pentru tabere \u0219colare, dar \u0219i pentru turi\u0219tii care c\u0103utau alternative mai lini\u0219tite fa\u021b\u0103 de aglomeratele Bu\u0219teni sau Predeal.<\/p>\n\n\n\n

\"M\u0103n\u0103stirea<\/p>\n\n\n\n

M\u0103n\u0103stirea Cheia<\/p>\n\n\n\n

Dar Cheia nu \u00eenseamn\u0103 doar vile de vacan\u021b\u0103 \u0219i paji\u0219ti \u00eensorite. La marginea sta\u021biunii se afl\u0103 M\u0103n\u0103stirea Cheia, atestat\u0103 \u00eenc\u0103 din 1770, \u00eens\u0103 cu actuala cl\u0103dire ridicat\u0103 la mijlocul secolului al XIX-lea. Zidurile albe, simple, contrast\u00e2nd cu verdele p\u0103durii, dau un aer de fort\u0103rea\u021b\u0103 spiritual\u0103. \u00cen\u0103untru, biserica de lemn \u0219i chiliile austere p\u0103streaz\u0103 o atmosfer\u0103 de \u00eenceputuri, \u00een care t\u0103cerea pare o rug\u0103ciune continu\u0103. Se spune c\u0103 monahii, oameni simpli, au ales locul pentru lini\u0219tea lui, dar \u0219i pentru faptul c\u0103 reprezenta o \u201echeie\u201c c\u0103tre Transilvania, o trecere ascuns\u0103 peste mun\u021bi. Legenda numelui Cheia e \u0219i ea fascinant\u0103: unii localnici vorbesc despre o cheie de aur pierdut\u0103 de un voievod care se refugiase \u00een mun\u021bi, al\u021bii despre cheile st\u00e2ncoase care str\u0103juiesc valea. \u00cen toate variantele, numele cap\u0103t\u0103 o simbolistic\u0103 profund\u0103 \u2013 Cheia ca poart\u0103, ca trecere, ca mister.<\/p>\n\n\n\n

Pasul Bratocea, grani\u021ba dintre lumi<\/h2>\n\n\n\n

Dincolo de Cheia \u00eencepe adev\u0103ratul test al drumului. Pasul Bratocea, la peste 1.263 de metri altitudine, e poarta prin care p\u0103trunzi din Muntenia \u00een Transilvania. C\u00e2ndva, era frontier\u0103 \u00eentre Imperiul Habsburgic \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Urmele vechilor bariere \u0219i pove\u0219tile vame\u0219ilor \u00eenc\u0103 se simt \u00een toponime \u0219i \u00een memoria local\u0103. Se poveste\u0219te c\u0103, pe vremuri, vame\u0219ii de la Bratocea aveau puteri absolute: decideau ce negustori puteau trece \u0219i ce m\u0103rfuri erau oprite. Negustorii bra\u0219oveni aduceau postavuri, mirodenii \u0219i ustensile, iar din Muntenia veneau vinurile \u0219i gr\u00e2nele. Fiecare transport era verificat, fiecare c\u0103ru\u021b\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103 avea de spus o poveste. Bratocea a fost \u0219i un loc de confruntare. \u00cen timpul Primului R\u0103zboi Mondial, aici s-au purtat lupte \u00eentre armatele rom\u00e2ne \u0219i cele ale Puterilor Centrale, urmele tran\u0219eelor fiind \u00eenc\u0103 vizibile \u00een unele zone pentru ochiul atent. Istoria pasului e a\u0219adar una a \u00eent\u00e2lnirilor \u0219i a desp\u0103r\u021birilor, a comer\u021bului \u0219i a conflictului, o frontier\u0103 vie care a modelat destine.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

M\u0103re\u021bul Ciuca\u0219. FOTO: Shutterstock<\/p>\n\n\n\n

Drumul \u0219erpuie\u0219te prin p\u0103duri de conifere, unde ur\u0219ii \u0219i cerbii sunt \u00eenc\u0103 st\u0103p\u00e2ni. C\u0103l\u0103torul atent poate z\u0103ri, mai ales la apus, siluete ale animalelor ie\u0219ind la lizier\u0103. E un spa\u021biu unde natura \u00eenc\u0103 dicteaz\u0103, iar omul e doar un oaspete. Iarna, Bratocea se acoper\u0103 cu un strat gros de z\u0103pad\u0103, transform\u00e2nd \u0219oseaua \u00eentr-o provocare pentru \u0219oferi, dar \u0219i \u00eentr-o scen\u0103 spectaculoas\u0103 de alb imaculat. Vara, p\u0103durile r\u0103sun\u0103 de via\u021b\u0103, iar mirosul de r\u0103\u0219in\u0103 se amestec\u0103 cu cel al florilor de c\u00e2mp.<\/p>\n\n\n\n

Frumuse\u021bi ascunse<\/h2>\n\n\n\n

\u00centre V\u0103lenii de Munte \u0219i Bra\u0219ov, relieful este un manual deschis de geologie. Masivul Ciuca\u0219, care domin\u0103 zona, e celebru pentru forma\u021biunile sale de gresie modelate de v\u00e2nt \u0219i ploi. St\u00e2nci cu forme bizare, precum celebrul \u201eSfinxul din Bratocea\u201c sau \u201eBabele la Sfat\u201c, st\u00e2rnesc imagina\u021bia \u0219i dau loc legendelor. Localnicii spun c\u0103, la vreme de furtun\u0103, st\u00e2ncile \u201evorbesc\u201c \u00eentre ele, v\u00e2ntul transform\u00e2ndu-se \u00een \u0219oapte printre creste. Pe trasee marcate, drume\u021bii pot urca spre V\u00e2rful Ciuca\u0219 (1.954 de metri), unde panorama cuprinde Bucegii, Piatra Craiului \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een dep\u0103rtare F\u0103g\u0103ra\u0219ii.\"Mun\u021bii<\/p>\n\n\n\n

Mun\u021bii Ciucas. FOTO: Lucian Ignat<\/p>\n\n\n\n

Masivul Ciuca\u0219 este recunoscut \u0219i pentru biodiversitatea sa. Prim\u0103vara, paji\u0219tile sunt acoperite de br\u00e2ndu\u0219e, iar vara de flori rare precum s\u00e2ngele-voinicului sau garofi\u021ba pitic\u0103, plante protejate prin lege. Zona este inclus\u0103 \u00een situri Natura 2000, o re\u021bea european\u0103 de protec\u021bie a habitatelor naturale. Toamna, p\u0103durile ard \u00een nuan\u021be de cupru \u0219i ro\u0219u, iar iarna, Cheia \u0219i \u00eemprejurimile devin un loc de schi \u0219i s\u0103niu\u0219, cu o atmosfer\u0103 rustic\u0103, lipsit\u0103 de aglomera\u021bia marilor sta\u021biuni.<\/p>\n\n\n\n

Pentru iubitorii de aventur\u0103, Ciuca\u0219ul ofer\u0103 \u0219i trasee mai pu\u021bin b\u0103t\u0103torite, unde lini\u0219tea este spart\u0103 doar de v\u00e2nt \u0219i de strig\u0103tul vulturilor care planeaz\u0103 deasupra st\u00e2ncilor. Legendele locului vorbesc despre comori ascunse \u00een pe\u0219terile muntelui \u0219i despre p\u0103stori care, prin c\u00e2ntecele lor, alungau furtunile. Geologia, flora, fauna \u0219i miturile se \u00eempletesc aici \u00eentr-un tablou complet, unde muntele devine nu doar fundal, ci protagonist.<\/p>\n\n\n\n

Simplitatea care hr\u0103ne\u0219te<\/h2>\n\n\n\n

Drumul spre Cheia \u0219i dincolo de ea are \u0219i un gust. \u00cen satele de pe Valea Teleajenului \u0219i \u00een gospod\u0103riile montane, tradi\u021bia culinar\u0103 s-a p\u0103strat nealterat\u0103. Pe mas\u0103 vei g\u0103si br\u00e2nzeturi maturate \u00een coaj\u0103 de brad, ca\u0219cavea \u0219i urd\u0103 proasp\u0103t\u0103. Acestea sunt produse ob\u021binute prin metode arhaice, \u00een st\u00e2nele de pe p\u0103\u0219unile alpine, unde laptele proasp\u0103t de oaie sau de vac\u0103 este transformat \u00een hrana de baz\u0103 a muntenilor. Br\u00e2nza, p\u0103strat\u0103 \u00een putini de lemn, cap\u0103t\u0103 un gust inconfundabil, u\u0219or s\u0103rat, cu note de fum \u0219i de r\u0103\u0219in\u0103.\"\u00cen<\/p>\n\n\n\n

\u00cen zona Cheia, pute\u021bi g\u0103si numeroase p\u0103str\u0103v\u0103rii<\/p>\n\n\n\n

P\u0103str\u0103vul, prins \u00een apele reci ale p\u00e2r\u00e2urilor de munte, e g\u0103tit simplu, la gr\u0103tar sau \u00een tigaie, al\u0103turi de m\u0103m\u0103lig\u0103 aurie \u0219i mujdei de usturoi. Localnicii spun c\u0103 secretul gustului s\u0103u e dat de cur\u0103\u021benia apelor, care dau c\u0103rnii o fine\u021be \u0219i o dulcea\u021b\u0103 aparte. \u00cen unele gospod\u0103rii, p\u0103str\u0103vul este afumat lent, pe lemn de fag, \u0219i conservat pentru iarn\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Toamna, muntele d\u0103 afine, zmeur\u0103 \u0219i hribi, pe care localnicii \u00eei transform\u0103 \u00een dulce\u021buri, siropuri \u0219i conserve. Dulcea\u021ba de afine este aproape un simbol al zonei, cu aroma ei intens\u0103 \u0219i culoarea ad\u00e2nc\u0103, iar hribii, usca\u021bi sau marina\u021bi, devin baza unor toc\u0103ni\u021be gustoase. Carnea afumat\u0103, pastrama de oaie \u0219i c\u00e2rna\u021bii usca\u021bi sunt hrana de drum a p\u0103storilor care au transhumat veacuri \u00eentregi prin aceste locuri, \u00eenso\u021bi\u021bi de c\u00e2ini \u0219i de c\u00e2ntece lungi. Re\u021betele, transmise din genera\u021bie \u00een genera\u021bie, p\u0103streaz\u0103 gusturi nealterate de timp. Desigur, b\u0103utura are \u0219i ea rolul s\u0103u. \u021auica de prun\u0103, tare \u0219i limpede, distilat\u0103 \u00een cazane de cupru, este nelipsit\u0103 la mesele de s\u0103rb\u0103toare. Pentru cine caut\u0103 ceva mai bl\u00e2nd, vi\u0219inata \u015fi afinata, preg\u0103tite artizanal, aduc parfumul fructelor de munte \u00een pahare mici, de cristal.<\/p>\n\n\n\n

C\u0103l\u0103torului \u00eei st\u0103 bine cu drumul<\/h2>\n\n\n\n

C\u0103l\u0103toria de la V\u0103leni la Bra\u0219ov pe DN1A e o alternativ\u0103 mai lini\u0219tit\u0103 la aglomeratul DN1. Drumul e spectaculos, dar sinuos, a\u0219a c\u0103 merit\u0103 r\u0103bdare \u0219i pruden\u021b\u0103. Toamna, cea\u021ba poate fi deas\u0103, iar iarna, n\u0103me\u021bii adaug\u0103 un plus de dramatism. Pentru cei pasiona\u021bi de drume\u021bii, Cheia e poarta de intrare \u00een traseele din Masivul Ciuca\u0219. E bine s\u0103 ai echipament adecvat \u0219i s\u0103 respec\u021bi marcajele, pentru c\u0103 vremea se poate schimba brusc. Prim\u0103vara \u0219i toamna, zonele de p\u0103dure sunt bogate \u00een ciuperci \u0219i fructe de p\u0103dure, dar culesul lor trebuie f\u0103cut responsabil, f\u0103r\u0103 a epuiza resursele naturale.\"Ora\u0219ul<\/p>\n\n\n\n

Ora\u0219ul Predeal<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 ce treci de Pasul Bratocea \u0219i cobori prin Predealul Mic, drumul se a\u0219az\u0103 lin c\u0103tre Bra\u0219ov, ora\u0219ul-cetate cu ziduri medievale \u0219i pie\u021be baroce. Aici, c\u0103l\u0103toria prin mun\u021bi \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te apogeul \u00eentr-un spa\u021biu unde multiculturalitatea a modelat arhitectura \u0219i obiceiurile. Dac\u0103 V\u0103lenii de Munte \u00ee\u021bi aminteau de istoria rom\u00e2neasc\u0103 prin Nicolae Iorga, Bra\u0219ovul te prime\u0219te cu istoria s\u0103seasc\u0103, gotic\u0103 \u0219i cosmopolit\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Popas \u00een istorie<\/h2>\n\n\n\n

Pe strada principal\u0103 din V\u0103lenii de Munte, \u00eentre gr\u0103dini cu pomi \u0219i case vechi de t\u00e2rg domnesc, se afl\u0103 un loc care pare s\u0103 p\u0103streze intact\u0103 o parte din sufletul Rom\u00e2niei moderne: Muzeul Memorial \u201eNicolae Iorga\u201c. Nu este doar o locuin\u021b\u0103 transformat\u0103 \u00een muzeu, ci o adev\u0103rat\u0103 poart\u0103 c\u0103tre universul unuia dintre cei mai importan\u021bi istorici, g\u00e2nditori \u0219i oameni politici pe care i-a avut \u021bara noastr\u0103. Programul de vizitare este de mar\u021bi p\u00e2n\u0103 duminic\u0103, \u00eentre orele 9.00 \u0219i 17.00.<\/p>\n\n\n\n

O cas\u0103 cu destin<\/h2>\n\n\n\n

Construit\u0103 \u00een 1907, casa i-a apar\u021binut lui Nicolae Iorga \u0219i a devenit repede centrul vie\u021bii sale intelectuale \u0219i politice. Aici, la V\u0103lenii de Munte, marele savant \u0219i-a g\u0103sit lini\u0219tea \u00eentre c\u0103l\u0103toriile obositoare, conferin\u021be \u0219i dezbateri publice. Tot aici a creat o parte din vasta sa oper\u0103, care \u00eensumeaz\u0103 peste 1.000 de volume \u0219i zeci de mii de articole. Casa nu era doar locuin\u021b\u0103, ci \u0219i laborator cultural. \u00cen 1908, Iorga a \u00eenfiin\u021bat la V\u0103lenii de Munte celebra \u201eUniversitate Popular\u0103 de Var\u0103\u201c, unde \u021b\u0103rani, profesori \u0219i studen\u021bi ascultau cursuri despre istorie, literatur\u0103 \u0219i politic\u0103. Atmosfera era efervescent\u0103: curtea casei r\u0103suna de voci, iar V\u0103lenii deveniser\u0103 pentru c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni pe an un adev\u0103rat Ateneu al satului rom\u00e2nesc.\"Casa<\/p>\n\n\n\n

Casa din V\u0103lenii de Munte a istoricului Nicolae Iorga. FOTO: Wikipedia<\/p>\n\n\n\n

Ast\u0103zi, vizitatorul care trece pragul Casei Memoriale p\u0103\u0219e\u0219te \u00eentr-o lume de \u00eenceput de secol XX. Mobilierul original, \u00een mare parte p\u0103strat, poart\u0103 urmele unei vie\u021bi austere, dar intense. Biroul \u00eenc\u0103rcat de c\u0103r\u021bi \u0219i manuscrise, masa de scris masiv\u0103 \u0219i rafturile bibliotecii creeaz\u0103 senza\u021bia c\u0103 Iorga ar putea intra oric\u00e2nd pe u\u0219\u0103, cu pa\u0219i gr\u0103bi\u021bi \u0219i glas tun\u0103tor. Camera de zi p\u0103streaz\u0103 sobele de teracot\u0103 \u0219i obiecte personale, fotografii de familie \u0219i portrete care dau chip unei existen\u021be mereu \u00eemp\u0103r\u021bite \u00eentre via\u021ba public\u0103 \u0219i cea intim\u0103. \u00cen muzeu sunt expuse \u0219i obiecte de art\u0103 popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, pentru care Iorga avea o pasiune aparte, convins c\u0103 \u00een tradi\u021biile \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti se afl\u0103 esen\u021ba identit\u0103\u021bii na\u021bionale.<\/p>\n\n\n\n

Sursa\/foto:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De la V\u0103lenii de Munte \u0219i p\u00e2n\u0103 la Bra\u0219ov, trec\u00e2nd prin Cheia, se deschide un drum care nu e doar<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":129152,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-129151","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/image-19.png?fit=1333%2C750&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-xB5","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/129151","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=129151"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/129151\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":129154,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/129151\/revisions\/129154"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/129152"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=129151"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=129151"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=129151"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}