![\"Stat\u021biunea](\"https:\/\/i1.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-7\/73f0420d-dae9-4f06-92de-2956053ea532\/index.jpeg?resize=800%2C429&ssl=1\")
<\/p>\n\n\n\nSta\u021biunea montan\u0103 Par\u00e2ng a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00eentr-una dintre cele mai spectaculoase regiuni montane din Rom\u00e2nia, fiind \u00eenconjurat\u0103 de creste care ating peste 2.500 de metri. A r\u0103mas \u00eens\u0103 o \u201eCenu\u0219\u0103reas\u0103\u201d a zonelor de agrement din Carpa\u021bi, iar \u00een fiecare iarn\u0103 mul\u021bi turi\u0219ti o privesc cu \u00eendoial\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Stat\u021biunea montan\u0103 Par\u00e2ng. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n
Aflat\u0103 deasupra ora\u0219elor Petro\u0219ani \u0219i Petrila din Valea Jiului, de care este legat\u0103 printr-o \u0219osea de 12 kilometri, sta\u021biunea Par\u00e2ng a fost, \u00een secolul XX, una dintre cele mai apreciate zone de agrement din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n
Dup\u0103 1990, num\u0103rul cabanelor \u0219i pensiunilor a crescut la peste 100, iar investi\u021biile pl\u0103nuite \u00een anii 2000 de statul rom\u00e2n, prin programul \u201eSchi \u00een Rom\u00e2nia\u201d, vizau transformarea sta\u021biunii \u00eentr-un domeniu schiabil comparabil cu cele din Alpi.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen 2012, Guvernul Rom\u00e2niei a oprit finan\u021b\u0103rile pentru proiectul de dezvoltare din Masivul Par\u00e2ng, estimat atunci la 70 de milioane de euro.<\/p>\n\n\n\n
Planurile vizau extinderea domeniului schiabil pe o suprafa\u021b\u0103 de 150 de hectare \u0219i amenajarea a 17 p\u00e2rtii (dintre care 12 noi), precum \u0219i construirea unei telegondole \u00eentre Petro\u0219ani \u0219i Straja, sta\u021biunea montan\u0103 \u00eenvecinat\u0103. Proiectul prevedea \u0219i amenajarea a 750 de locuri de parcare \u00een Par\u00e2ng.<\/a><\/p>\n\n\n\n \u00cen 2014, Prim\u0103ria municipiului Petro\u0219ani a inaugurat al doilea telescaun din sta\u021biune, cu o lungime de peste doi kilometri, care porne\u0219te de la complexul Rusu spre cabanele din zona alpin\u0103.<\/p>\n\n\n\n Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n Vechiul telescaun al sta\u021biunii, care func\u021bioneaz\u0103 \u0219i \u00een prezent, a fost finalizat \u00een decembrie 1973 \u0219i urc\u0103 p\u00e2n\u0103 la cota 1.684 de metri, \u00een apropierea complexului de cazare IEFS, destinat sportivilor care se preg\u0103teau odinioar\u0103 \u00een sta\u021biune.<\/p>\n\n\n\n \u00cen anii urm\u0103tori, Consiliul Jude\u021bean Hunedoara a construit o \u0219osea montan\u0103 de 5,5 kilometri \u00eentre zona Rusu (1.168 metri), de la poalele sta\u021biunii, \u0219i cabanele din Par\u00e2ng.<\/p>\n\n\n\n Primul segment al drumului, pe care au fost amenajate dou\u0103 tuneluri pe sub p\u00e2rtiile de schi, cu o lungime de 4,5 kilometri, a fost deschis circula\u021biei \u00een 2021. Al doilea segment, de aproximativ 800 de metri, care urc\u0103 p\u00e2n\u0103 la peste 1.700 de metri, a fost finalizat \u00een 2023. Din cauza riscurilor pe care le implic\u0103, drumul alpin este \u00eenchis \u00een fiecare an pe durata iernii.<\/p>\n\n\n\n \u201eConsiliul Jude\u021bean Hunedoara anun\u021b\u0103 c\u0103, pentru siguran\u021ba participan\u021bilor la trafic, \u00eencep\u00e2nd cu data de 15 noiembrie 2025 \u0219i p\u00e2n\u0103 la 31 martie 2026, mai multe sectoare de drumuri jude\u021bene vor fi \u00eenchise circula\u021biei publice pe perioada sezonului rece. Pentru drumul jude\u021bean DJ 709F, sectorul Cabana Rusu \u2013 Masiv Par\u00e2ng, cuprins \u00eentre km 7+100 \u0219i km 12+600, accesul c\u0103tre Masivul Par\u00e2ng se va face cu telescaunul. M\u0103sura este una preventiv\u0103 \u0219i are scopul de a proteja via\u021ba \u0219i siguran\u021ba cet\u0103\u021benilor, \u00een condi\u021biile \u00een care aceste tronsoane prezint\u0103 riscuri ridicate de alunec\u0103ri, \u00eenghe\u021b sau viscol puternic\u201d,<\/em> a informat recent Consiliul Jude\u021bean Hunedoara.<\/p>\n\n\n\n \u00cenchiderea drumului montan a creat, \u00een ultimii ani, nemul\u021bumiri turi\u0219tilor, iar unii dintre ei s-au pl\u00e2ns c\u0103 au fost nevoi\u021bi s\u0103 mearg\u0103 pe jos mai mul\u021bi kilometri p\u00e2n\u0103 la locurile de cazare, deoarece \u00een unele perioade nu au func\u021bionat nici cele dou\u0103 telescaune.<\/p>\n\n\n\n Telescaunul vechi de peste cinci decenii a \u00eent\u00e2mpinat probleme \u00een ultimii ani, din cauza \u00eenghe\u021bului, dar \u0219i a st\u0103rii sale tehnice afectate de trecerea timpului. \u00cen iulie 2024, instala\u021bia de cablu s-a rupt \u00een timpul unei revizii, iar doi muncitori care se aflau \u00een telescaun au fost r\u0103ni\u021bi grav, dup\u0103 ce s-au pr\u0103bu\u0219it de la \u00een\u0103l\u021bime.<\/p>\n\n\n\n A fost ulterior reparat, iar din decembrie \u00eei a\u0219teapt\u0103 din nou pe turi\u0219ti s\u0103 \u00eel foloseasc\u0103. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, \u00eens\u0103, z\u0103pada a cuprins doar crestele cele mai \u00eenalte ale Mun\u021bilor Par\u00e2ng, \u00een timp ce paji\u0219tile folosite iarna ca p\u00e2rtii au r\u0103mas acoperite cu iarb\u0103.<\/p>\n\n\n\n Din sta\u021biune, c\u0103l\u0103torii pot urca spre crestele Par\u00e2ngului pe traseul ce str\u0103bate V\u00e2rful Par\u00e2ngul Mic (2.074 metri), Refugiul C\u00e2rja \u2013 V\u00e2rful C\u00e2rja (2.405 metri), V\u00e2rful Gem\u0103narea (2.426 metri) \u0219i V\u00e2rful Par\u00e2ngul Mare (2.519 metri).<\/p>\n\n\n\n \u201eUn traseu deosebit de pl\u0103cut \u0219i relativ u\u0219or porne\u0219te din sta\u021biunea Par\u00e2ng p\u00e2n\u0103 pe v\u00e2rful Par\u00e2ngul Mic. Panorama este spectaculoas\u0103, oriunde ai privi. Traseul nu dureaz\u0103 mai mult de 1\u20132 ore (dus), \u00eens\u0103 v\u0103 pute\u021bi bucura mai mult de zon\u0103 dac\u0103 mai continua\u021bi pu\u021bin pe creast\u0103, spre v\u00e2rful Par\u00e2ngul Mare, apoi v\u0103 \u00eentoarce\u021bi \u00een sta\u021biune pe o alt\u0103 potec\u0103, pe la baza crestei\u201d<\/em>, recomand\u0103 un oaspete al sta\u021biunii.<\/p>\n\n\n\n Al\u021bi rom\u00e2ni atrag aten\u021bia c\u0103 iarna, condi\u021biile de pe munte sunt dificile, iar ascensiunea spre Par\u00e2ngul Mic, de\u0219i scurt\u0103, poate fi primejdioas\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u201eMuntele, oric\u00e2t de frumos \u00eel vedem, este la fel de periculos \u00een condi\u021bii de vreme rea. Iarna, nu este recomandat s\u0103 v\u0103 aventura\u021bi nici m\u0103car p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rful Par\u00e2ngul Mic dac\u0103 nu ave\u021bi echipament adecvat \u0219i cuno\u0219tin\u021be solide despre drume\u021biile montane de iarn\u0103. Pentru a v\u0103 bucura de o ie\u0219ire reu\u0219it\u0103 \u0219i de peisaje fermec\u0103toare, urm\u0103ri\u021bi atent starea vremii \u0219i a z\u0103pezii. Muntele r\u0103m\u00e2ne acolo, nu pleac\u0103 nic\u0103ieri\u201d, <\/em>este sfatul altui c\u0103l\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n Zona de agrement a Mun\u021bilor Par\u00e2ng a \u00eenceput s\u0103 devin\u0103 atractiv\u0103 pentru turi\u0219ti la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, \u00een anii care au urmat \u00eenfiin\u021b\u0103rii primelor colonii miniere din Petrila \u0219i Petro\u0219ani.<\/p>\n\n\n\n P\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, regiunea carbonifer\u0103 era un \u021binut aproape s\u0103lbatic, ocupat de c\u00e2teva sate mici de p\u0103stori \u0219i lucr\u0103tori forestieri, izolate \u00een v\u0103ile celor dou\u0103 Jiuri care se unesc la poalele Par\u00e2ngului, fosta grani\u021b\u0103 dintre Transilvania \u0219i Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, c\u0103l\u0103torii ajungeau \u00een Petro\u0219ani cu trenul, folosind calea ferat\u0103 a c\u0103rbunelui Simeria\u2013Petro\u0219ani, sau pe drumul construit \u00een acei ani prin Defileul Jiului, care lega micile ora\u0219e miniere de T\u00e2rgu Jiu. Odat\u0103 ajun\u0219i \u00een ora\u0219ul minier, g\u0103seau localnici dispu\u0219i s\u0103 \u00eei \u00eenso\u021beasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la Creasta Rusu, locul de unde puteau porni pe poteca ce urca spre \u00een\u0103l\u021bimile Par\u00e2ngului.<\/p>\n\n\n\n Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n \u201eCei care iubesc drume\u021biile montane vor g\u0103si \u00een Par\u00e2ngul apropiat o excursie plin\u0103 de satisfac\u021bii; urcu\u0219ul e mult mai u\u0219or dec\u00e2t spre Retezat. Ghizi \u0219i cai se g\u0103sesc at\u00e2t \u00een Petro\u0219ani, c\u00e2t \u0219i \u00een Livezeni, iar drumul poate fi \u00eenceput imediat la Jie\u021b, urc\u00e2nd pe valea p\u00e2r\u00e2ului spre sud, chiar la poalele Par\u00e2ngului. Trecem mai \u00eent\u00e2i prin p\u0103duri de fag, apoi de conifere, ajungem \u00een zona paji\u0219tilor alpine \u0219i, dup\u0103 trei ore de mers, atingem st\u00e2na \u0219i v\u00e2rful Par\u00e2ng de 2.076 metri, care d\u0103 \u0219i numele masivului. Mai \u00eenalte sunt v\u00e2rfurile Sliva \u0219i C\u00e2rja, iar dup\u0103 5\u20136 ore de ascensiune, ajungem la cel mai \u00eenalt punct, V\u00e2rful M\u00e2ndru (n.r. Par\u00e2ngul Mare), de 2.520 m. Par\u00e2ngul este interesant nu doar prin panoramele sale, ci \u0219i prin bog\u0103\u021bia florei \u0219i faunei, fiind deosebit de bogat \u00een capre negre \u2014 ba chiar, se crede, mai bogat dec\u00e2t Retezatul\u201d<\/em>, informa ziarul Hunyad \u00een 1892.<\/p>\n\n\n\n Primele cabane turistice au fost \u00eenfiin\u021bate \u00een Mun\u021bii Par\u00e2ng la \u00eenceputul secolului XX. Pe locul lor, zona de agrement a \u00eenceput s\u0103 se dezvolte din anii \u201850, odat\u0103 cu amenajarea p\u00e2rtiei de schi \u0219i mont\u0103rii unui teleschi. Aici aveau loc tabere de iarn\u0103 \u0219i competi\u021bii de schi.<\/p>\n\n\n\n \u201eP\u00e2rtia de la Par\u00e2ng porne\u015fte din V\u00e2rful Par\u00e2ng, coboar\u0103 pe fa\u0163a Slivei p\u00e2n\u0103 la Valea Sliveiului. \u00cencepe de la 2.075 metri \u015fi ajunge la 1.350 metri, av\u00e2nd deci o diferen\u0163\u0103 de nivel de peste 700 de metri \u015fi o lungime de aproximativ 3.000 de metri\u201d, informa Sportul Popular \u00een 1957.<\/p>\n\n\n\n Amenajarea p\u00e2rtiei a necesitat defri\u0219area unor por\u021biuni foarte dificile, dinamitarea unor st\u00e2nci, lucr\u0103rile fiind realizate prin munc\u0103 voluntar\u0103 cu ajutorul minerilor \u0219i localnicilor din satele mom\u00e2rlanilor.<\/p>\n\n\n\n \u201eP\u00e2rtia are toate caracteristicile unor trasee moderne pentru cobor\u00e2re, slalom special \u015fi slalom uria\u015f: c\u0103deri abrupte, viraje dificile, contrapante, hopuri multe \u015fi accentuate, care vor pune concuren\u0163ilor multe probleme. Va trebui s\u0103 treac\u0103 ceva timp p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd schiorii no\u015ftri vor parcurge traseul \u00een plin\u0103 vitez\u0103\u201d,\u00a0<\/em>afirmau profesorii de schi din Par\u00e2ng.<\/p>\n\n\n\nDrumul spre sta\u021biune, \u00eenchis pe durata iernii<\/h2>\n\n\n\n
Telescaunul vechi, \u201eemblema\u201d sta\u021biunii<\/h2>\n\n\n\n
Excursiile \u00een Par\u00e2ng \u00een secolul al XIX-lea<\/h2>\n\n\n\n
Prima p\u00e2rtie din Par\u00e2ng, amenajat\u0103 cu dinamita<\/h2>\n\n\n\n