{"id":130834,"date":"2025-11-26T10:36:45","date_gmt":"2025-11-26T08:36:45","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=130834"},"modified":"2025-11-26T10:37:06","modified_gmt":"2025-11-26T08:37:06","slug":"statiuni-construite-in-cele-mai-salbatice-tinuturi-ale-carpatilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=130834","title":{"rendered":"Sta\u021biuni construite \u00een cele mai s\u0103lbatice \u021binuturi ale Carpa\u021bilor"},"content":{"rendered":"\n

Mai pu\u021bin cunoscute dec\u00e2t sta\u021biunile de pe Valea Prahovei sau Poiana Bra\u0219ov, sta\u021biunile montane construite \u00een anii \u201970 l\u00e2ng\u0103 lacurile Oa\u0219a, Vidra \u0219i Gura Apei au r\u0103mas o curiozitate a Carpa\u021bilor. Au fost \u00eenfiin\u021bate \u00een \u021binuturi s\u0103lbatice, \u00een jurul marilor baraje \u0219i \u0219antiere hidroenergetice.\"Sta\u021biunea<\/p>\n\n\n\n

Sta\u021biunea Vidra Voineasa din jude\u021bul V\u00e2lcea panoram\u0103 aerian\u0103 Foto Apa \u0219i prietenii s\u0103i<\/p>\n\n\n\n

La \u00eenceputul anilor \u201870, statul rom\u00e2n a realizat c\u0103 marile \u0219antiere hidroenergetice pl\u0103nuite \u00een Mun\u021bii Carpa\u021bi aveau poten\u021bial turistic \u0219i economic \u0219i a decis s\u0103 schimbe modul \u00een care acestea erau construite.<\/p>\n\n\n\n

P\u00e2n\u0103 atunci, \u00een jurul unor mari proiecte hidroenergetice, ca Bicaz, Arge\u0219, Secu, Trei Ape sau V\u0103liug, au fost ridicate \u201eora\u0219e de carton\u201d cu baracamente, care ofereau confort minim muncitorilor, iar dup\u0103 \u00eencheierea lucr\u0103rilor erau demolate. Mai t\u00e2rziu, \u00een acelea\u0219i zone, au fost \u00eenfiin\u021bate sta\u021biuni turistice \u0219i locuri de agrement, fapt care a crescut cheltuielile statului.<\/p>\n\n\n\n

Sta\u021biuni \u00een locul \u201eora\u0219elor de carton\u201d<\/h2>\n\n\n\n

Potrivit speciali\u0219tilor, condi\u021biile impuse de zona de munte \u0219i de durata lucr\u0103rilor de 5 – 10 ani la amenaj\u0103rile hidroeneregetice impuneau oricum ca noile colonii s\u0103 fie realizate cu construc\u021bii durabile \u0219i cu nivel de confort accesibil, astfel \u00eenc\u00e2t muncitorii s\u0103 nu le p\u0103r\u0103seasc\u0103 pe durara lucr\u0103rilor.<\/p>\n\n\n\n

\u201ePe l\u00e2ng\u0103 aceast\u0103 participare direct\u0103 la investi\u021bia turistic\u0103 apar \u0219i o serie de particip\u0103ri indirecte, prin lucr\u0103rile executate \u00een zon\u0103, at\u00e2t \u00een cadrul lucr\u0103rilor de baz\u0103 ale hidrocentralei, c\u00e2t \u0219i prin cele necesitate de activitatea \u0219antierului, ca: drumuri, aliment\u0103ri cu energie electric\u0103 \u0219i cu ap\u0103, sta\u021bii de transformare, linii de telefonie, re\u021bea de televiziune, organizare de \u0219antier centralizat\u0103, ca: balastiere, sta\u021bii de betoane, utilaje de mare capacitate etc. Calculele economice arat\u0103 c\u0103 aceste particip\u0103ri indirecte reprezint\u0103 aproximativ jum\u0103tate din costul unor sta\u021biuni turistice de munte care s-ar executa independent \u0219i \u00eentr-o organizare exclusiv\u0103\u201d,<\/em> informa revista Arhitectura.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen locul \u201eora\u0219elor de carton\u201d, \u00eencep\u00e2nd din anii \u201870 au fost pl\u0103nuite colonii muncitore\u0219ti care aveau s\u0103 fie transformate \u00een sta\u021biuni. Primele au fost \u00eenfiin\u021bate la \u00eenceputul anilor \u201870 la Vidra \u0219i Voineasa \u00een timpul amenaj\u0103rii hidroenergetice de pe r\u00e2ul Lotru. Alte sta\u021biuni erau pl\u0103nuite odat\u0103 cu amenaj\u0103rile hidroenergetice din Defileul Oltului (sta\u021biunile Cozia, P\u0103u\u0219a, Arutela), din Mun\u021bii Sebe\u0219ului (sta\u021biunile Oa\u0219a \u0219i Miraj), pe r\u00e2urile Dr\u0103gan – Iad \u00een Apuseni \u0219i pe valea R\u00e2ului Mare, \u00een Retezat.<\/p>\n\n\n\n

\u201eOrganiz\u0103rile de \u0219antier particip\u0103 efectiv la realizarea noilor sta\u021biuni turistice, construind \u0219i folosind obiectele de cazare \u0219i de alimenta\u021bie public\u0103 din cadrul sta\u021biunilor, beneficiarul final, Ministerul Turismului, trebuind s\u0103 completeze propor\u021bional capacit\u0103\u021bile turistice de baz\u0103 cu dot\u0103ri or\u0103\u0219ene\u0219ti, gospod\u0103re\u0219ti, de agrement, de sport, cu spa\u021bii pentru comer\u021b \u0219i presta\u021bii de servicii, cu mijloace de transport mecanic pe fir, s\u0103 definitiveze re\u021belele \u0219i amenaj\u0103rile; el trebuie, de asemenea, s\u0103 finiseze \u0219i s\u0103 doteze obiectele folosite \u00een prima faz\u0103 de \u0219antier. Aceste complet\u0103ri \u0219i dot\u0103ri reprezint\u0103 circa jum\u0103tate din valorile totale ale investi\u021biei finale rezultat\u0103 prin sistemul de colaborare\u201d, i<\/em>nforma revista Arhitectura.<\/p>\n\n\n\n

Sta\u021biunile Lotrului, foste colonii muncitore\u0219ti<\/h2>\n\n\n\n

Patru sta\u021biuni montane au fost pl\u0103nuite la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201860, \u00een jurul complexului hidroenergetic Lotru – Ciunget. Planurile ambi\u021bioase ale regimului Ceau\u0219escu vizau chiar transformarea \u021binutului s\u0103lbatic din Mun\u021bii Lotru, \u00eentr-un loc care putea s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 \u00een deceniile urm\u0103toare, o edi\u021bie a Jocurilor Olimpice de Iarn\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"Ob\u00e2r\u0219ia<\/figure>\n\n\n\n
\"Ob\u00e2r\u0219ia<\/figure>\n\n\n\n
\"Ob\u00e2r\u0219ia<\/figure>\n\n\n\n
\"Lacul<\/figure>\n\n\n\n
\"Ob\u00e2r\u0219ia<\/figure>\n\n\n\n
\"Sta\u021biunea<\/figure>\n\n\n\n
\"Sta\u021biunea<\/figure>\n\n\n\n

\u201ePrin faptul c\u0103 Valea Lotrului este orientat\u0103 de la est la vest, fiind \u00eencadrat\u0103 de patru mun\u0163i paraleli care controleaz\u0103 strict influen\u0163ele microclimatului, versan\u0163ii nordici ai acestei v\u0103i prezint\u0103 fenomenul de persisten\u0163\u0103 \u00eendelungat\u0103 a z\u0103pezilor \u2014 circa opt luni pe an, \u2014 iar forma podi\u015furilor alpine, c\u00e2t \u015fi a reliefului \u00een general, asigur\u0103 organizarea a sute de kilometri de p\u00e2rtii turistice \u015fi pentru sporturi de iarn\u0103 de toate tipurile de dificult\u0103\u0163i\u201d,<\/em> informa revista Contemporanul.<\/p>\n\n\n\n

Drumurile care duceau spre \u0219antierele din mun\u021bi au fost amenajate, iar \u00een zonele alpine, unde temperaturile sc\u0103deau iarna p\u00e2n\u0103 la minus 20 de grade Celsius au fost \u00eenfiin\u021bate primele cl\u0103diri pentru cazarea muncitorilor. La mijlocul anilor ’60, peste 8.000 din oameni au ajuns \u00een zona unde urma s\u0103 fie amenajat lacul de acumulare Vidra, barajul \u0219i hidrocentralele de pe Lotru.<\/p>\n\n\n\n

Hidrocentrala subteran\u0103 Lotru – Ciunget a fost inaugurat\u0103 \u00een 1972 \u0219i are o putere instalat\u0103 de 510 MW. Barajul lacului Vidra, cuprins \u00een proiect, este primul mare baraj realizat din anrocamente \u00een Rom\u00e2nia, \u0219i este situat la cea mai mare altitudine din Rom\u00e2nia, de aproape 1.300 metri deasupra M\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

Domeniul schiabil Transalpina<\/h2>\n\n\n\n

Prima sta\u021biune, Voineasa, a g\u0103zduit la \u00eenceput c\u00e2teva mii de muncitori la complexul hidroenergetic din Mun\u021bii Lotrului. Planurile regimului comunist propuneau transformarea ei \u00eentr-o sta\u021biune climateric\u0103, cu circa 5.000 de locuri.<\/p>\n\n\n\n

La 30 de kilometri de Voineasa, lacul Vidra a fost amenajat \u00een anii \u201870, la aproape 1.300 de metri altitudine. Lacul care alimenteaz\u0103 hidrocentrale Ciunget se \u00eentinde pe o suprafa\u0163\u0103 de 1.000 de hectare \u015fi are o lungime de nou\u0103 kilometri, fiind \u00eenconjurat de p\u0103duri de molid. \u00cen jurul s\u0103u au fot pl\u0103nuite sta\u021biunile Vidra, Alba \u0219i Mura.<\/p>\n\n\n\n

P\u00e2n\u0103 \u00een 1969 au fost finalizate un grup de hoteluri de la Vidra \u0219i \u0219oseaua dintre Vidra \u0219i Voineasa. Unele hoteluri din Vidra au ajuns, \u00eens\u0103, \u00een ruin\u0103 dup\u0103 1990. La sf\u00e2r\u0219itul anilor 2000, odat\u0103 cu modernizarea DN 67C (Transalpina –\u00a0video<\/em><\/strong>) \u0219i DN 7A, atrac\u021biile turistice ale Mun\u021bilor Par\u00e2ng, \u0218ureanu \u0219i Lotrului au revenit \u00een aten\u021bia rom\u00e2nilor, iar zonele de agrement pentru turismul de iarn\u0103 s-au dezvoltat, prin investi\u021bii publice \u0219i private.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

De pe malul lacului Vidra turi\u0219tii pot urca cu telegondola, la Domeniul schiabil Transalpina, aflat la cota 1.800 de metri \u0219i apoi, pot continua ascensiunea cu teleschiul, spre p\u00e2rtiile de pe V\u00e2rful Bora, de peste 2.000 de altitudine. Iarna, accesul \u00een sta\u021biune este \u00eens\u0103 dificil, iar num\u0103rul turi\u0219tilor este sc\u0103zut fa\u021b\u0103 de cel din sta\u021biunile populare de pe Valea Prahovei.<\/p>\n\n\n\n

Sta\u021biunea din Mun\u021bii \u0218ureanu, deasupra lacului Oa\u0219a<\/h2>\n\n\n\n

Aflat la 30 de kilometri de Vidra, lacul Oa\u0219a a fost amenajat \u00een anii \u201970, la poalele Mun\u021bilor \u0218ureanu, \u00eentr-o zon\u0103 la fel de s\u0103lbatic\u0103 \u0219i izolat\u0103, traversat\u0103 de Transalpina. Lacul Oa\u0219a, situat la peste 1.200 de metri altitudine, ocup\u0103 peste 450 de hectare \u0219i este z\u0103g\u0103zuit de un baraj de peste 90 de metri.<\/p>\n\n\n\n

Proiectul hidroenergetic derulat \u00een anii ’70 pe Valea Sebe\u0219ului <\/a>prevedea construc\u021bia a \u0219ase hidrocentrale, pe por\u021biunea dintre Oa\u0219a \u0219i Sebe\u0219, \u00eens\u0103 \u00een urm\u0103torii ani au fost realizate patru, la G\u00e2lceag, \u015eugag, S\u0103sciori \u015fi Petre\u015fti, cu o putere instalat\u0103 de circa 342 MW, iar p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anilor 2000, au mai fost construite dou\u0103 microhidrocentrale la Obrejii de C\u0103p\u00e2lna \u0219i Cugir.<\/p>\n\n\n\n

\"Lacul<\/figure>\n\n\n\n
\"Lacul<\/figure>\n\n\n\n
\"Lacul<\/figure>\n\n\n\n
\"Lacul<\/figure>\n\n\n\n
\"Lacul<\/figure>\n\n\n\n
\"Lacul<\/figure>\n\n\n\n
\"Lacul<\/figure>\n\n\n\n
\"Lacul<\/figure>\n\n\n\n
\"Lacul<\/figure>\n\n\n\n

Deasupra lui, la peste 2.000 de metri, se \u00eentinde Domeniul Schiabil \u0218ureanu, \u00eenconjurat de crestele mun\u021bilor pe care romanii \u0219i-au construit c\u00e2teva dintre faimoasele castre de mar\u0219, \u00eenainte de cucerirea Sarmizegetusei Regia. Drumul spre sta\u021biune \u00eencepe de la barajul Oa\u0219a, pe malul st\u00e2ng al lacului. La cap\u0103tul lui, turi\u0219tii g\u0103sesc iarna mai multe p\u00e2rtii, amenajate \u00eentre 1.700 \u0219i peste 2.000 de metri altitudine.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen zona lacului poate fi vizitat\u0103 M\u0103n\u0103stirea Oa\u0219a, iar tot de aici pornesc mai multe trasee montane spre crestele Mun\u021bilor \u0218ureanu \u0219i Cindrel. Dup\u0103 ce traverseaz\u0103 barajul Oa\u0219a, Transalpina coboar\u0103 spre Ob\u00e2r\u0219ia Lotrului \u0219i urc\u0103 apoi, la peste 2.100 de metri, spre sta\u021biunea montan\u0103 R\u00e2nca, aflat\u0103 \u0219i ea la circa 30 de kilometri de baraj. Iarna, \u00eens\u0103, segmentul alpin al \u0219oselei este inaccesibil ma\u0219inilor.<\/p>\n\n\n\n

Colonia din Retezat, devenit\u0103 sta\u021biune<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen Retezat, \u00eentr-un alt \u021binut s\u0103lbatic al Carpa\u021bilor, amenaj\u0103rile hidroenergetice de pe valea R\u00e2ului Mare au dus, \u00een anii \u201970, la \u00eenfiin\u021barea coloniilor muncitore\u0219ti Brazi, Baraj \u0219i R\u00e2u\u0219or, precum \u0219i a altor cabane turistice, construite ini\u021bial pentru muncitorii de pe \u0219antierul R\u00e2ul Mare \u2013 Retezat.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anii \u201870 \u0219i \u201880, aproape zece mii de rom\u00e2ni au muncit pe \u0219antierul uria\u0219 din masivul Retezat, la barajul Gura Apelor (video<\/em><\/strong>) \u0219i la uzinele hidroelectrice Retezat \u0219i Clopotiva, cu o putere instalat\u0103 de 349 MW.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Inaugurat\u0103 \u00een 1986, Hidrocentrala R\u00e2ul Mare – Retezat este o construc\u021bie subteran\u0103 de mare c\u0103dere (582,5 metri), cu volumul unei cl\u0103diri de 15 etaje, \u00een care sunt ad\u0103postite dou\u0103 turbine Francis, av\u00e2nd puterea instalat\u0103 de 335 MW.<\/p>\n\n\n\n

La R\u00e2u\u0219or, colonia devenit\u0103 ulterior sta\u021biune turistic\u0103, primele cabane au fost construite odat\u0103 cu lucr\u0103rile la amenajarea hidroenergetic\u0103 R\u00e2ul Mare \u2013 Retezat. Dup\u0103 1990, \u00een noua zon\u0103 de agrement din Retezat au fost ridicate tot mai multe cabane \u0219i pensiuni, iar \u00een ultimii ani au fost extinse p\u00e2rtiile de schi.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Pe l\u00e2ng\u0103 sporturile de iarn\u0103, turi\u0219tii ajun\u0219i \u00een sta\u021biunea montan\u0103 R\u00e2u\u0219or <\/a>pot face drume\u021bii pe cele c\u00e2teva trasee montane din Retezat care pornesc din zona de agrement. Cele mai accesibile traverseaz\u0103 p\u0103durea din vecin\u0103tatea p\u00e2rtiilor, iar cel mai spectaculos, dar extrem de dificil iarna, urc\u0103 spre v\u00e2rful Retezat, de 2.485 de metri.<\/p>\n\n\n\n

Sursa\/foto:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mai pu\u021bin cunoscute dec\u00e2t sta\u021biunile de pe Valea Prahovei sau Poiana Bra\u0219ov, sta\u021biunile montane construite \u00een anii \u201970 l\u00e2ng\u0103 lacurile<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":130835,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-130834","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/index-15.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-y2e","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/130834","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=130834"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/130834\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":130836,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/130834\/revisions\/130836"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/130835"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=130834"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=130834"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=130834"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}