![\"Termele](\"https:\/\/i0.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-9\/9514f3ac-790c-45d2-940e-1d3da1f2866d\/index.jpeg?resize=800%2C429&ssl=1\")
<\/p>\n\n\n\nAdesea trecute \u00een plan secund \u00een perioada comunist\u0103, c\u00e2nd regimul era mai interesat de mitologia dacic\u0103, monumentele unicat ale Daciei romane au revenit \u00een prim-plan \u00een ultimii ani. Restaur\u0103rile \u0219i includerea unora dintre ele \u00een patrimoniul UNESCO le-au readus \u00een circuitul turistic interna\u021bional.<\/p>\n\n\n\n
Termele unicat de la Germisara. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n
R\u0103zboaiele daco-romane de la \u00eenceputul secolului al doilea au dus la distrugerea celor mai importante cet\u0103\u021bi dacice aflate \u00een Mun\u021bii Carpa\u021bi \u0219i au \u00eensemnat un nou \u00eenceput pentru comunit\u0103\u021bile care locuiau \u00een Antichitate pe actualul teritoriu al Rom\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n
\u021ainuturi \u00eentinse, locuite de triburile din Dacia, au fost integrate \u00een noua provincie imperial\u0103 de la nord de Dun\u0103re, pe care, \u00een ultimii ani ai existen\u021bei sale, la mijlocul secolului al treilea, \u00eemp\u0103ra\u021bii romani au numit-o \u201eDacia Felix\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Provincia roman\u0103 de la nord de Dun\u0103re <\/a>cuprindea \u021binuturile ml\u0103\u0219tinoase \u0219i fertile din bazinele Dun\u0103rii \u0219i Tisei, aflate \u00een regiunile Olteniei, Banatului \u0219i Cri\u0219anei, locuri ideale pentru iernatul turmelor, dar \u0219i actuala regiune a Ardealului, cu resurse impresionante de sare, aur \u0219i minereuri, cu p\u0103duri seculare, r\u00e2uri navigabile \u0219i zone potrivite agriculturii.<\/p>\n\n\n\n Romanii au st\u0103p\u00e2nit \u201eDacia Felix\u201d din vremea \u00eemp\u0103ratului Traian (53\u2013117 d.Hr.) p\u00e2n\u0103 \u00een jurul anului 270, c\u00e2nd armata \u0219i administra\u021bia au fost retrase din provincie. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului al doilea, Imperiul Roman se afla \u00een culmea \u00eenfloririi sale, iar acest lucru s-a reflectat \u0219i asupra noii sale provincii, chiar dac\u0103 era una dificil de administrat.<\/p>\n\n\n\n \u021ainuturile din nordul Dun\u0103rii erau vulnerabile \u00een fa\u021ba invaziilor \u0219i au r\u0103mas locuite de o popula\u021bie care nu fusese pe deplin asimilat\u0103 \u0219i nu devenise loial\u0103 Romei. Totu\u0219i, romanizarea a fost intens\u0103, iar urmele ei au r\u0103mas vizibile p\u00e2n\u0103 \u00een prezent \u00een numeroasele a\u0219ez\u0103ri antice, \u00een fostele drumuri romane \u0219i fortifica\u021bii, \u00een sta\u021biuni, centre miniere, mo\u0219ii \u0219i construc\u021bii impozante care au p\u0103strat amprenta istoric\u0103.<\/p>\n\n\n\n Centrele urbane romane au stat la baza multor cet\u0103\u021bi \u0219i ora\u0219e medievale, iar fostele drumuri imperiale au continuat s\u0103 fie intens folosite \u00een epocile urm\u0103toare. Atrac\u021bia pentru vestigiile antice a crescut \u00eencep\u00e2nd din secolul al XIX-lea, c\u00e2nd acestea au \u00eenceput s\u0103 fie redescoperite de oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i tratate cu mai mult\u0103 grij\u0103 de comunit\u0103\u021bi. \u00cen secolul XX, numeroase a\u0219ez\u0103ri istorice au fost restaurate, \u00eens\u0103 \u00een ultimele decenii \u201emo\u0219tenirea roman\u0103\u201d a fost tratat\u0103 de autorit\u0103\u021bi cu mai pu\u021bin interes, iar multe situri au fost neglijate.<\/p>\n\n\n\n Situa\u021bia multor monumente romane s-a schimbat treptat \u00een ultimii ani, dup\u0103 ce investi\u021biile finan\u021bate cu fonduri europene \u0219i de statul rom\u00e2n au dus la restaurarea lor. Unele situri, precum minele din Ro\u0219ia Montan\u0103 \u0219i fostele a\u0219ez\u0103ri \u0219i fortifica\u021bii identificate ca parte a frontierelor Imperiului Roman \u00een Dacia, au fost incluse \u00een patrimoniul cultural mondial UNESCO. Num\u0103rul turi\u0219tilor care le viziteaz\u0103 a crescut \u0219i, de\u0219i unii dintre ei continu\u0103 s\u0103 confunde ora\u0219ul roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa cu capitala dacilor, Sarmizegetusa Regia, locurile istorice se bucur\u0103 de aprecierea vizitatorilor. C\u00e2teva dintre ele \u0219i-au p\u0103strat unicitatea \u0219i au r\u0103mas embleme ale Daciei Felix.<\/p>\n\n\n\n Primul pod de piatr\u0103 construit peste Dun\u0103re, pe actualul teritoriu al Rom\u00e2niei, dateaz\u0103 de la \u00eenceputul secolului al II-lea. Podul de la Drobeta. Foto: Caietele Restaur\u0103rii<\/p>\n\n\n\n A fost realizat de faimosul Apolodor din Damasc, arhitectul Forului \u0219i Columnei lui Traian din Roma, \u0219i s-a num\u0103rat printre \u201eminunile Antichit\u0103\u021bii\u201d din Dacia. Podul, din piatr\u0103 \u0219i b\u00e2rne de stejar, avea o lungime de aproape 1,2 kilometri \u0219i a fost ridicat \u00eentre anii 103 \u0219i 105. R\u0103m\u0103\u0219i\u021bele sale au fost identificate la Drobeta-Turnu Severin, pe malul st\u00e2ng al Dun\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n Unii istorici arat\u0103 c\u0103 a fost nevoie ca Dun\u0103rea<\/a> s\u0103 fie ab\u0103tut\u0103 par\u021bial de la cursul normal, cu ajutorul unui bra\u021b mort, pe malul drept, pentru a putea fi realiza\u021bi cei 20 de piloni ai construc\u021biei. Podul antic peste Dun\u0103re de la Drobeta a fost \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at pe Columna lui Traian \u0219i a fost descris de unii istorici antici. Podul de la Drobeta. Foto: caietelerestaurarii.ro<\/p>\n\n\n\n \u201eMinunate sunt \u0219i celelalte construc\u021bii ale lui Traian, dar acesta este mai presus de toate acelea. St\u00e2lpii, din piatr\u0103 \u00een patru muchii, sunt \u00een num\u0103r de dou\u0103zeci. \u00cen\u0103l\u021bimea este de o sut\u0103 cincizeci de picioare, \u00een afar\u0103 de temelie, iar l\u0103\u021bimea de \u0219aizeci. St\u00e2lpii se afl\u0103, unul fa\u021b\u0103 de altul, la o distan\u021b\u0103 de o sut\u0103 \u0219aptezeci de picioare \u0219i sunt uni\u021bi printr-o bolt\u0103. Cum s\u0103 nu ne mir\u0103m de cheltuiala f\u0103cut\u0103 pentru ace\u0219ti st\u00e2lpi? Nu trebuie oare s\u0103 ne uimeasc\u0103 \u0219i felul me\u0219te\u0219ugit \u00een care a fost a\u0219ezat \u00een mijlocul fluviului fiecare st\u00e2lp, \u00eentr-o ap\u0103 plin\u0103 de v\u00e2rtejuri, \u00eentr-un p\u0103m\u00e2nt n\u0103molos, de vreme ce cursul apei nu putea fi ab\u0103tut?\u201d<\/em>, relata istoricul latin Dio Cassius (155\u2013229).<\/p>\n\n\n\n Autorul antic de la care s-au p\u0103strat informa\u021bii valoroase despre pod men\u021biona c\u0103 succesorii \u00eemp\u0103ratului Traian au ordonat ca podul s\u0103 fie distrus par\u021bial, de team\u0103 ca acesta s\u0103 nu fie folosit de dacii r\u0103zvr\u0103ti\u021bi.<\/p>\n\n\n\n \u201eAst\u0103zi \u00eens\u0103 podul nu folose\u0219te la nimic, c\u0103ci nu mai exist\u0103 dec\u00e2t st\u00e2lpii, iar pe deasupra lor nu se mai poate trece: ai zice c\u0103 au fost f\u0103cu\u021bi numai ca s\u0103 fac\u0103 dovada c\u0103 firii omene\u0219ti nimic nu-i este cu neputin\u021b\u0103\u201d<\/em>, informa Dio Cassius.<\/p>\n\n\n\n \u00cen secolul al XIX-lea, ruinele podului, din care se vedea unul dintre pilonii s\u0103i de piatr\u0103, au devenit o atrac\u021bie pentru c\u0103l\u0103torii pasiona\u021bi de istorie, \u00eens\u0103 localnicii nu erau interesa\u021bi de soarta lui, la fel cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i cu alte ruine ale unor monumente antice \u0219i medievale de pe teritoriul Rom\u00e2niei. Declarate monument istoric, ruinele podului de la Drobeta-Turnu Severin au fost restaurate \u00een ultimii ani.<\/p>\n\n\n\n \u00cen Mun\u021bii Apuseni, z\u0103c\u0103mintele bogate de aur de la Ro\u0219ia Montan\u0103 (jude\u021bul Alba) au fost exploatate \u00eenc\u0103 din vremea dacilor, iar unii speciali\u0219ti au ar\u0103tat c\u0103 aurul de aici ar fi putut fi folosit la confec\u021bionarea faimoaselor br\u0103\u021b\u0103ri regale din Sarmizegetusa Regia. Istorici din Antichitate, precum Herodot, Pliniu \u0219i Titus Livius, au men\u021bionat zona aurifer\u0103 \u00een scrierile lor.<\/p>\n\n\n\n \u00cen urm\u0103 cu aproape dou\u0103 milenii, la Ro\u0219ia Montan\u0103 au fost s\u0103pate galeriile romane, care pot fi vizitate \u0219i ast\u0103zi. Localitatea este atestat\u0103 din anul 131 d.Hr., sub numele de Alburnus Maior, fiind una dintre cele mai vechi a\u0219ez\u0103ri miniere din Europa. Romanii au \u00eenfiin\u021bat \u00een aceea\u0219i regiune \u0219i alte dou\u0103 districte aurifere, Ampellum (Zlatna) \u0219i Auraria Minor (Abrud), atestate \u0219i ele din secolul al II-lea, iar r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele unora dintre ele s-au p\u0103strat.<\/p>\n\n\n\n La Ro\u0219ia Montan\u0103 au fost descoperite necropole antice, monumente funerare, edificii sacre \u0219i ruinele unor cl\u0103diri publice din Antichitate.<\/p>\n\n\n\n \u201eMinele Cetatea Mare \u0219i Cetatea Mic\u0103 de la Ro\u0219ia Montan\u0103, mai exact din muntele C\u00e2rnic, sunt \u0219i ast\u0103zi o icoan\u0103 vie a ingeniosului mod de extrac\u021bie practicat de romani. Masivul C\u00e2rnic, \u00eenc\u0103 din timpuri preistorice, a fost sfredelit \u0219i g\u0103urit de jur-\u00eemprejur, de sus \u00een jos, prin galerii sau stolne, asemenea unei cet\u0103\u021bi asaltate de bra\u021be dornice, cu orice pre\u021b, de prad\u0103 \u0219i \u00eembog\u0103\u021bire. Romanii erau foarte abili \u00een s\u0103parea cavernelor cu arcuri boltite, aproape arhitectonice. Unele dintre aceste caverne, s\u0103pate \u00een masivul de piatr\u0103 dur\u0103, atrag \u0219i ast\u0103zi admira\u021bia vizitatorilor\u201c,<\/em> amintea istoricul Ion Rusu Abrudeanu.<\/p>\n\n\n\n Multe dintre fostele galerii romane au fost distruse de exploat\u0103rile miniere din epoca modern\u0103, reluate la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea de Imperiul Austriac. Altele au disp\u0103rut \u00een anii \u201970, odat\u0103 cu deschiderea carierei din zona Cetate. O parte dintre descoperirile arheologice pot fi v\u0103zute \u00een Muzeul Mineritului din Ro\u0219ia Montan\u0103, unde turi\u0219tii pot vizita \u00een siguran\u021b\u0103 fostele galerii romane.<\/p>\n\n\n\n \u00cen 2021, peisajul minier de la Ro\u0219ia Montan\u0103 a fost inclus \u00een Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO, o recunoa\u0219tere care i-a schimbat destinul \u0219i a sporit interesul turistic. \u201eAu fost \u0219i o mie de turi\u0219ti pe zi la Galeriile Romane. Ro\u0219ia Montan\u0103 are at\u00e2t de multe de oferit oamenilor\u201c, <\/em>afirma localnicul Sorin Jurca, unul dintre cei care militeaz\u0103 pentru conservarea \u0219i rena\u0219terea satului.<\/a><\/p>\n\n\n\n \u00cen prezent, peste jum\u0103tate dintre cl\u0103dirile satului sunt \u00eens\u0103 p\u0103r\u0103site, din cauza blocajului \u00een care a ajuns ultimul mare proiect minier derulat aici dup\u0103 1990.<\/p>\n\n\n\n \u00cen Rom\u00e2nia, apele termale au fost folosite din cele mai vechi timpuri, arat\u0103 descoperirile arheologice. Peste 20 de localit\u0103\u021bi antice s-au dezvoltat \u00een jurul unor astfel de izvoare. Trei dintre ele au p\u0103strat vestigii impresionante din epoca roman\u0103: B\u0103ile Herculane (Cara\u0219-Severin), C\u0103lan \u0219i Geoagiu (Hunedoara).<\/p>\n\n\n\n Cele mai bine conservate b\u0103i termale romane se afl\u0103 la Geoagiu. Aici se p\u0103streaz\u0103 r\u0103m\u0103\u0219i\u021be de bazine romane alimentate de izvoare mineralizate, ruine de temple, un drum roman de piatr\u0103 \u0219i vestigii ale unui castru care supraveghea valea Mure\u0219ului \u0219i intrarea \u00een zona aurului din Apuseni.<\/p>\n\n\n\n Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n Germisara a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 pe un fost \u201edrum al aurului\u201d din Mun\u021bii Apuseni, care lega capitala provinciei, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de centrele miniere de la Zlatna, Abrud \u0219i Ro\u0219ia Montan\u0103. A fost redescoperit\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, iar \u00een jurul ruinelor sale s-a dezvoltat treptat sta\u021biunea Geoagiu-B\u0103i.<\/p>\n\n\n\n Odat\u0103 cu extinderea zonei de agrement, monumentele sale antice au avut tot mai mult de suferit. La \u00eenceputul secolului XX, ele au fost folosite la construc\u021bia caselor \u0219i bisericilor din Geoagiu ori ca piese decorative \u00een cur\u021bile \u0219i conacele familiilor \u00eenst\u0103rite din zona Hunedoarei.<\/p>\n\n\n\n Regimul comunist a transformat fosta sta\u021biune roman\u0103 \u00eentr-una destinat\u0103 turismului de mas\u0103, construind mai multe hoteluri \u0219i extinz\u00e2nd facilit\u0103\u021bile termale. Apele care alimentau fostele terme romane au fost captate pentru a fi folosite \u00een noile bazine ale \u0219trandului.<\/p>\n\n\n\n \u00cen anii \u201980, lucr\u0103rile de amenajare din sta\u021biunea Geoagiu-B\u0103i au scos la iveal\u0103 un bazin natural \u0219i alte bazine s\u0103pate \u00een st\u00e2nc\u0103, prev\u0103zute cu b\u0103nci de travertin. S-au g\u0103sit aici statuete \u0219i altare votive dedicate nimfelor \u0219i zei\u021bei Diana, precum \u0219i cel pu\u021bin opt pl\u0103cu\u021be votive de aur, aduse ca ofrande.<\/p>\n\n\n\n \u201e\u00cen anul 1987 au \u00eenceput, pe o mic\u0103 \u00een\u0103l\u021bime din centrul sta\u021biunii, lucr\u0103rile de construc\u021bie ale unor noi instala\u021bii balneare. Lucr\u0103torii s-au ad\u00e2ncit \u00eentr-un crater natural, care se formase c\u00e2ndva odat\u0103 cu explozia gazelor \u0219i de unde \u00een Antichitate izvora apa termal\u0103. Astfel au ie\u0219it la iveal\u0103 circa 600 de monede, patru altare cu inscrip\u021bii \u0219i, rezultatul cel mai pre\u021bios, \u0219apte pl\u0103cu\u021be de aur (n.r. ulterior a mai fost g\u0103sit\u0103 una). \u00centreaga zon\u0103 era sacr\u0103, iar centrul cultului \u00eel constituia tocmai bazinul natural, craterul de unde izvora apa. Cea mai important\u0103 descoperire o reprezint\u0103 pl\u0103cu\u021bele de aur\u201d,<\/em> ar\u0103tau arheologii Ioan Piso \u0219i Adriana Pescaru.<\/p>\n\n\n\n Pl\u0103cu\u021bele votive de la Germisara au fost confec\u021bionate din foi\u021be de aur de 22 de carate, cu grosimi de un milimetru sau mai pu\u021bin, \u00een tehnica au repouss\u00e9, cu ajutorul unei matrici de lemn. \u00cenc\u0103 din anii \u201980 exista b\u0103nuiala c\u0103 unele artefacte au fost sustrase la momentul descoperirii. Alte trei pl\u0103cu\u021be de aur au ie\u0219it la iveal\u0103 \u00een ultimii ani, exist\u00e2nd suspiciunea c\u0103 provin din acela\u0219i loc.<\/p>\n\n\n\n Dintre cele opt pl\u0103cu\u021be descoperite la Germisara, cinci poart\u0103 inscrip\u021bii. Pe dou\u0103 dintre ele a fost gravat\u0103 imaginea zei\u021bei Diana, a p\u0103durilor, \u0219i a zei\u021bei Hygia, a medicinei. Alte trei pl\u0103cu\u021be au fost \u00eenchinate nimfelor. Una dintre ele cuprinde urm\u0103toarea inscrip\u021bie: Nymfis Decebalus Luci(i) Postii, adic\u0103 \u201eNimfelor le-a pus (ofranda) Decebalus, fiul lui Lucius\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u201eUn Decebalus, deci un purt\u0103tor al numelui ultimului rege al Daciei libere, nu putea fi \u00eens\u0103 dec\u00e2t dac. Cum inscrip\u021bia se dateaz\u0103, \u00eempreun\u0103 cu cealalt\u0103, \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al II-lea, Decebalus face parte din a doua sau din a treia genera\u021bie de daci din provincie. Tat\u0103l s\u0103u poart\u0103 un nume roman, Lucius, deoarece \u00een primii ani ai provinciei un nume dacic nu putea s\u0103 nu-l dezavantajeze pe purt\u0103torul s\u0103u. Vremurile se lini\u0219tesc, iar dacul Lucius \u00ee\u0219i va numi fiul Decebalus. Acesta este, \u00een ciuda numelui, mai romanizat dec\u00e2t tat\u0103l s\u0103u. Este \u00eenst\u0103rit, scrie sau dicteaz\u0103 un text latinesc \u0219i se \u00eenchin\u0103 nimfelor; \u00eei mai lipse\u0219te cet\u0103\u021benia roman\u0103, pe care el sau fiul s\u0103u o va primi cu siguran\u021b\u0103\u201d, <\/em>arat\u0103 arheologii Muzeului Civiliza\u021biei Dacice \u0219i Romane din Deva, unde sunt p\u0103strate \u0219apte astfel de ofrande.<\/p>\n\n\n\n Al\u0103turi de locurile unicat care amintesc de Dacia Felix, turi\u0219tii care viziteaz\u0103 Rom\u00e2nia pentru a explora vestigiile romane pot descoperi \u0219i alte monumente impresionante. Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa este cel mai faimos monument al primului ora\u0219 roman \u00eenfiin\u021bat pe teritoriul Daciei dup\u0103 cucerirea roman\u0103.<\/p>\n\n\n\nPrimul pod de piatr\u0103 peste Dun\u0103re, construit de romani<\/h2>\n\n\n\n
![\"Podul](\"https:\/\/i0.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-3\/346ba6ed-f505-4ce6-acb6-71ff03b93c5a\/index.jpeg?resize=800%2C429&ssl=1\")
<\/p>\n\n\n\n![\"Podul](\"https:\/\/i1.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-7\/747b7932-5897-4c8a-9971-36e2116c686d\/index.jpeg?resize=800%2C429&ssl=1\")
<\/p>\n\n\n\nRo\u0219ia Montan\u0103, inima \u021binutului aurifer al Daciei Felix<\/h2>\n\n\n\n
![\"Rosia](\"https:\/\/i2.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-0\/075c3637-d360-4ecc-80aa-3d88d7654a9d\/index.jpeg?w=800&ssl=1\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"Rosia](\"https:\/\/i1.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-b\/bfbc4a55-df86-4839-99a5-165766dcdaaf\/index.jpeg?w=800&ssl=1\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"Rosia](\"https:\/\/i0.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-4\/4184b165-a1ce-4a01-a97d-84c994cb8938\/index.jpeg?w=800&ssl=1\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"Rosia](\"https:\/\/i1.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-7\/70268f0e-0351-4bab-b737-1c54ac3692e7\/index.jpeg?w=800&ssl=1\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"Rosia](\"https:\/\/i2.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-6\/6f8b0a16-8d1a-4135-88b3-082f1cd3f943\/index.jpeg?w=800&ssl=1\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"Glalerii](\"https:\/\/i2.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-a\/a62c190b-7969-4aa6-9071-16f84743a0d5\/index.jpeg?w=800&ssl=1\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"Glalerii](\"https:\/\/i0.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-0\/0ba9344d-9111-4a9c-b923-0a3c6ade22d1\/index.jpeg?w=800&ssl=1\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"Glalerii](\"https:\/\/i0.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-5\/536f7b25-675c-4b24-a7cd-c7812ea7ba41\/index.jpeg?w=800&ssl=1\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"Glalerii](\"https:\/\/i1.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-0\/069e7245-f9b0-4b2a-8020-abf15bae6432\/index.jpeg?w=800&ssl=1\")
<\/figure>\n\n\n\nGermisara, b\u0103ile unde romanii aduceau ofrande de aur<\/h2>\n\n\n\n
![\"Germisara](\"https:\/\/i1.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-a\/a106f0f5-9990-472e-a003-77a3d90a3ba8\/index.jpeg?w=800&ssl=1\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"Germisara](\"https:\/\/i0.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-9\/9514f3ac-790c-45d2-940e-1d3da1f2866d\/index.jpeg?w=800&ssl=1\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"Germisara](\"https:\/\/i0.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-3\/3a658ebd-576c-4d9f-9c8c-1b963c12b20f\/index.jpeg?w=800&ssl=1\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"Germisara](\"https:\/\/i1.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-1\/17e63849-0144-4660-8bf4-f945d9e884b4\/index.jpeg?w=800&ssl=1\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"Germisara](\"https:\/\/i0.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-5\/5fce9739-0423-46f0-9c5c-427b7509a601\/index.jpeg?w=800&ssl=1\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"Germisara](\"https:\/\/i1.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-6\/6ff6ff59-58a4-40e1-8be6-b5ad7c87b64c\/index.jpeg?w=800&ssl=1\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"Germisara](\"https:\/\/i0.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-a\/a16501b3-228a-4866-aeb8-0090093650ae\/index.jpeg?w=800&ssl=1\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"Germisara](\"https:\/\/i1.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-4\/4c52a026-f883-4e9d-b201-d7b9b418e6e1\/index.jpeg?w=800&ssl=1\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"Pl\u0103cu\u021bele](\"https:\/\/i1.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-c\/c54a7f20-d78c-4c2f-b1ee-ca38ed64db71\/index.jpeg?w=800&ssl=1\")
<\/figure>\n\n\n\nMo\u0219tenirea roman\u0103 din Rom\u00e2nia<\/h2>\n\n\n\n