{"id":134677,"date":"2026-03-16T09:52:11","date_gmt":"2026-03-16T07:52:11","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=134677"},"modified":"2026-03-16T09:52:13","modified_gmt":"2026-03-16T07:52:13","slug":"satele-de-poveste-din-muntii-apuseni-peisaje-feerice-si-legendarele-locuri-ale-aurului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=134677","title":{"rendered":"Satele de poveste din Mun\u021bii Apuseni: peisaje feerice \u0219i legendarele locuri ale aurului"},"content":{"rendered":"\n

Satele din Mun\u021bii Apuseni sunt redescoperite de turi\u0219ti. Unele, ca S\u0103c\u0103r\u00e2mb \u0219i Ro\u0219ia Montan\u0103, p\u0103streaz\u0103 amprenta trecutului minier \u0219i legendele aurului, iar altele, ca R\u00e2me\u021b, R\u00eemetea sau Dume\u0219ti, \u0219i-au p\u0103strat farmecul a\u0219ez\u0103rilor patriarhale, ferite de construc\u021bii moderne \u0219i de exploat\u0103ri miniere.\"Satul<\/p>\n\n\n\n

Satul S\u0103c\u0103r\u00e2mb. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

Mun\u021bii Apuseni sunt una dintre cele mai pitore\u0219ti regiuni ale Rom\u00e2niei, iar satele risipite pe culmi \u0219i \u00een v\u0103i p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 urmele unei lumi vechi, \u00een care oamenii au tr\u0103it din minerit, p\u0103storit \u0219i din p\u0103dure.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 declinul exploat\u0103rilor miniere \u0219i depopularea multor a\u0219ez\u0103ri montane, unele sate au r\u0103mas aproape neschimbate, iar \u00een ultimii ani au \u00eenceput s\u0103 fie redescoperite de turi\u0219ti, atra\u0219i de peisajele spectaculoase, de lini\u0219tea lor \u0219i de pove\u0219tile vechi ale Apusenilor.<\/p>\n\n\n\n

Mun\u021bii \u00eempodobi\u021bi cu nestemate<\/h2>\n\n\n\n

Mun\u021bii Apuseni se \u00eentind pe aproape 20.000 de kilometri p\u0103tra\u021bi \u00een regiunea istoric\u0103 a Transilvaniei, peste jude\u021bele Arad, Bihor, Cluj, Alba \u0219i Hunedoara. Sunt delimita\u021bi de marile v\u0103i ale Mure\u0219ului, Some\u0219ului Mic \u0219i Cri\u0219urilor, ocup\u00e2nd un teritoriu vast cuprins \u00eentre ora\u0219ele Alba Iulia \u0219i Oradea, Deva \u0219i Cluj-Napoca, Aiud \u0219i Beiu\u0219, Zam \u0219i Huedin.<\/p>\n\n\n\n

Lan\u021bul montan al Apusenilor cuprinde mai multe grupe de mun\u021bi, desp\u0103r\u021bi\u021bi de v\u0103i ad\u00e2nci \u0219i depresiuni formate de r\u00e2urile Arie\u0219, Cri\u0219, Some\u0219 \u0219i Mure\u0219. \u00cen sudul lor se \u00eenal\u021b\u0103 Mun\u021bii Metaliferi, faimo\u0219i pentru resursele bogate \u00een aur \u0219i argint, \u0219i Mun\u021bii Trasc\u0103ului, \u00een vest se afl\u0103 Mun\u021bii Zarandului \u0219i Codrului, iar \u00een nord \u0219i nord-est masivele mai \u00eenalte ale Bihorului, Vl\u0103desei, Muntelui Mare \u0219i Gil\u0103ului, unde se g\u0103se\u0219te \u0219i cel mai \u00eenalt v\u00e2rf al Apusenilor, Cucurb\u0103ta Mare (1.849 metri).<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eF\u0103r\u0103 a atinge \u00een\u0103l\u021bimile seme\u021be care dau frumuse\u021bea Mun\u021bilor F\u0103g\u0103ra\u0219, Piatra Craiului sau Rodnei, Mun\u021bii Apuseni dezv\u0103luie turi\u0219tilor frumuse\u021bi neb\u0103nuite, de cu totul alt\u0103 natur\u0103. Nic\u0103ieri \u00een ceilal\u021bi mun\u021bi nu g\u0103se\u0219ti o \u00eembinare mai armonioas\u0103 \u00eentre linia domoal\u0103 a plaiurilor \u0219i verticalitatea rupturilor, nic\u0103ieri nu g\u0103se\u0219ti o asemenea concentrare de fenomene naturale \u0219i monumente ale naturii, nic\u0103ieri omul nu \u0219i-a legat a\u0219a de organic via\u021ba de munte, \u00eencadr\u00e2ndu-se \u00een peisajul natural\u201d<\/em>, ar\u0103tau autorii ghidului turistic \u201eMun\u021bii Apuseni\u201d, \u00een anii \u201980.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen zona central\u0103 a Mun\u021bilor Apuseni, <\/a>la limita jude\u021belor Hunedoara, Arad, Bihor, Cluj \u0219i Alba, se ridic\u0103 Muntele G\u0103ina (1.486 m), un loc simbolic al \u021a\u0103rii Mo\u021bilor, cunoscut din vechime ca punct de \u00eent\u00e2lnire al comunit\u0103\u021bilor din mun\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Apuseni se g\u0103sesc cele mai importante z\u0103c\u0103minte de aur \u0219i metale pre\u021bioase din Rom\u00e2nia, iar bog\u0103\u021biile din ad\u00e2ncuri au atras oameni \u00eenc\u0103 din cele mai vechi timpuri. \u00cen jurul minelor de la Abrud, Ro\u0219ia, Zlatna, Baia de Arie\u0219 sau Baia de Cri\u0219 au existat a\u0219ez\u0103ri populate \u00eenc\u0103 din perioada dacic\u0103 \u0219i apoi daco-roman\u0103, iar continuitatea locuirii \u00een Mun\u021bii Apuseni este considerat\u0103 una dintre cele mai vechi din spa\u021biul rom\u00e2nesc.<\/p>\n\n\n\n

Apusenii, \u201e\u021bara de piatr\u0103\u201d<\/h2>\n\n\n\n

Mun\u021bii Apuseni au fost acoperi\u021bi din vremuri str\u0103vechi de \u00eentinderi vaste de p\u0103duri seculare, iar aceast\u0103 bog\u0103\u021bie natural\u0103 a influen\u021bat felul \u00een care s-au \u00eenfiin\u021bat satele, dar \u0219i ocupa\u021biile localnicilor, \u00een \u021binuturi unde agricultura era dificil\u0103, iar mineritul nu oferea \u00eentotdeauna stabilitate.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen \u021aara Mo\u021bilor nu sunt dec\u00e2t brazi, oameni, topoare \u0219i st\u00e2nci. Este o \u021bar\u0103 de piatr\u0103 unde s\u0103r\u0103cia este aspr\u0103 \u0219i tare ca piatra\u201d,<\/em> ad\u0103uga scriitorul Geo Bogza \u00een anii \u201930.<\/p>\n\n\n\n

Mul\u021bi oameni s-au a\u0219ezat \u00een locuri izolate, aproape de p\u0103\u0219uni, de izvoare sau de locurile unde puteau defri\u0219a p\u0103durile pentru f\u00e2ne\u021be \u0219i puteau cre\u0219te animale. De multe ori, c\u00e2nd o familie g\u0103sea o p\u0103\u0219une mai bun\u0103 sau un loc potrivit pentru cosit, se desprindea de satul vechi \u0219i \u00ee\u0219i ridica o cas\u0103 nou\u0103 la mare dep\u0103rtare.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen timp de dou\u0103-trei genera\u021bii, l\u00e2ng\u0103 casele p\u0103rin\u021bilor, a\u0219ez\u00e2ndu-se ale fiilor \u0219i nepo\u021bilor, cr\u00e2ngurile se transformau \u00een c\u0103tune \u0219i apoi \u00een sate, din care urmau s\u0103 se desprind\u0103 alte cr\u00e2nguri. S-a ajuns astfel ca perimetrul Mun\u021bilor Apuseni s\u0103 aib\u0103 peste 300 de sate, toate asem\u0103n\u0103toare \u00eentre ele, dar totodat\u0103 \u0219i cu evidente diferen\u021bieri de \u00eendeletniciri, de port \u0219i de locuin\u021be de la regiune la regiune\u201d,<\/em> nota istoricul Vasile Netea \u00een cartea \u201eMun\u021bii Apuseni. Muzeu istoric \u0219i panteon al poporului rom\u00e2n\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Mo\u021bii, locuitorii legendari ai Apusenilor<\/h2>\n\n\n\n

Academicianul Vasile Netea ar\u0103ta c\u0103, \u00een trecut, locuitorii Mun\u021bilor Apuseni purtau denumiri diferite, \u00een func\u021bie de zonele \u00een care tr\u0103iau.<\/p>\n\n\n\n

Cei din jurul Zlatnei erau numi\u021bi mocani, cei dintre Abrud, C\u00e2mpeni, Vidra \u0219i Albac \u0219i de pe Valea Arie\u0219ului erau mo\u021bi, iar pe v\u0103ile Cri\u0219ului Alb \u0219i Cri\u0219ului Negru tr\u0103iau mo\u021bii cri\u0219eni, \u00een timp ce locuitorii din zona de sus a Arie\u0219ului erau numi\u021bi \u021bopi. Cu timpul, numele de mo\u021bi a ajuns s\u0103 fie folosit pentru \u00eentreaga popula\u021bie din \u021aara Mo\u021bilor, a\u0219a cum este cunoscut\u0103 \u0219i ast\u0103zi partea central\u0103 a Apusenilor.<\/p>\n\n\n\n

\u201eDe felul cum s-au a\u0219ezat mo\u021bii \u00een Mun\u021bii Apuseni, deveni\u021bi legendara lor \u021bar\u0103, cei care o cerceteaz\u0103 pot avea o imagine dur\u0103 \u0219i de o arhaic\u0103 frumuse\u021be, dac\u0103 \u00een m\u0103runtaiele acestor mun\u021bi vor p\u0103trunde c\u00e2teva sute de metri, p\u00e2n\u0103 la straturile de aur. Dou\u0103 lucruri sunt pre\u021bioase \u00een Mun\u021bii Apuseni \u0219i le-au adus faima: oamenii \u0219i aurul. Sunt \u00een \u021bara noastr\u0103 mun\u021bi mai \u00eenal\u021bi \u0219i de o frumuse\u021be grandioas\u0103, dar le lipsesc pe din\u0103untru filoanele de aur, iar pe dinafar\u0103 a\u0219ez\u0103rile permanente de oameni, sub toate consecin\u021bele st\u00e2ncii \u0219i ale anotimpurilor vr\u0103jma\u0219e. Numai \u00een ace\u0219ti mun\u021bi oamenii sunt lega\u021bi pe via\u021b\u0103 \u0219i pe moarte de st\u00e2nca nefertil\u0103: sate crescute pe suprafa\u021ba arid\u0103 a unui granit c\u0103ptu\u0219it cu aur\u201d, <\/em>scria publicistul Geo Bogza, \u00een volumul \u201e\u021a\u0103ri de piatr\u0103, de foc \u0219i de p\u0103m\u00e2nt\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Minele, p\u0103durile \u0219i cre\u0219terea animalelor au asigurat, din timpuri str\u0103vechi, supravie\u021buirea comunit\u0103\u021bilor din Mun\u021bii Apuseni. <\/a>Dup\u0103 \u00eenchiderea celor mai multe exploat\u0103ri miniere, tot mai pu\u021bini localnici au r\u0103mas s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 din cre\u0219terea animalelor, o ocupa\u021bie tot mai dificil\u0103 la munte, unde costurile sunt mai mari, iar condi\u021biile de trai mai aspre dec\u00e2t \u00een zonele cu relief \u0219i clim\u0103 mai bl\u00e2nde.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ultimii ani, odat\u0103 cu modernizarea mai multor drumuri montane \u0219i cu popularitatea unor monumente ale naturii din apropierea lor, tot mai multe sate din Apuseni au fost redescoperite ca destina\u021bii turistice. Unele dintre ele, ca Rimetea, R\u00e2me\u021b sau Dume\u0219ti, au p\u0103strat farmecul a\u0219ez\u0103rilor patriarhale, netulburate de construc\u021bii moderne \u0219i de exploat\u0103ri miniere care au marcat istoria \u0219i \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area multor localit\u0103\u021bi din Apuseni.<\/p>\n\n\n\n

Altele, ca Ro\u0219ia Montan\u0103 sau S\u0103c\u0103r\u00e2mb, cu o istorie \u00eendelungat\u0103 a mineritului \u0219i \u00eenconjurate de legende, au p\u0103strat urmele vizibile ale vechilor mine de aur \u0219i ale arhitecturii ridicate \u00een jurul lor \u0219i continu\u0103 s\u0103 impresioneze prin priveli\u0219tea lor, chiar dac\u0103 aceasta este \u00eenc\u0103 ap\u0103sat\u0103 de r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele trecutului minier.<\/p>\n\n\n\n

Ro\u0219ia Montan\u0103 a p\u0103strat cele mai vechi mine de aur<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen jude\u021bul Alba, la circa 10 kilometri de Abrud, turi\u0219tii descoper\u0103 Ro\u0219ia Montan\u0103, cel mai vechi centru minier din Transilvania, care p\u0103streaz\u0103 galerii romane, necropole antice, monumente funerare, edificii sacre \u0219i ruine ale unor cl\u0103diri publice din epoca roman\u0103. \u00cen secolul al XVIII-lea, mineritul de la Ro\u0219ia Montan\u0103 a intrat \u00een epoca sa modern\u0103, devenind, pentru perioade \u00eendelungate, unul dintre cele mai prospere centre miniere din Europa.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Sursa:adevarul Foto:adevarul(selectiv)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Satele din Mun\u021bii Apuseni sunt redescoperite de turi\u0219ti. Unele, ca S\u0103c\u0103r\u00e2mb \u0219i Ro\u0219ia Montan\u0103, p\u0103streaz\u0103 amprenta trecutului minier \u0219i legendele<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":134682,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-134677","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/index-1-8.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-z2d","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/134677","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=134677"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/134677\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":134683,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/134677\/revisions\/134683"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/134682"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=134677"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=134677"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=134677"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}