{"id":134746,"date":"2026-03-17T10:19:00","date_gmt":"2026-03-17T08:19:00","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=134746"},"modified":"2026-03-17T10:19:02","modified_gmt":"2026-03-17T08:19:02","slug":"destinul-unui-sat-feeric-din-sureanu-traditii-pierdute-si-o-scoala-emblematica-in-declin","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=134746","title":{"rendered":"Destinul unui sat feeric din \u0218ureanu: tradi\u021bii pierdute \u0219i o \u0219coal\u0103 emblematic\u0103 \u00een declin"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Satul Ur\u0219ici. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

Mun\u021bii \u0218ureanu sunt traversa\u021bi de mai multe trasee turistice, cel mai popular fiind Via Transilvanica, o rut\u0103 de drume\u021bie care str\u0103bate c\u0103tunul pastoral M\u0103gureni, zona Godeanu \u2013 Sarmizegetusa Regia, Platforma Luncanilor, T\u00e2rsa, Poiana Omului \u0219i Fund\u0103tura Ponorului, cobor\u00e2nd apoi \u00een Valea Streiului, la poalele Retezatului.<\/p>\n\n\n\n

\u0218coala din satul care dispare odat\u0103 cu tradi\u021bia oieritului<\/h2>\n\n\n\n

Popularitatea de care s-a bucurat proiectul Via Transilvanica\u00a0<\/a>a adus numero\u0219i turi\u0219ti \u00een \u021binutul cet\u0103\u021bilor dacice \u0219i al st\u00e2nelor arhaice din Mun\u021bii \u0218ureanu. \u00cens\u0103 atractivitatea zonei nu a fost suficient\u0103 pentru a-i convinge pe localnici s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een a\u0219ez\u0103rile montane ca Ur\u0219ici, T\u00e2rsa, Cioclovina \u2013 de pe Platoul Luncanilor, ori c\u0103tunele M\u0103gureni sau Ponorici, toate \u00eenfiin\u021bate de p\u0103stori.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen Ur\u0219ici, un sat pastoral aflat la peste 1.000 de metri \u00een Mun\u021bii \u0218ureanu, cl\u0103direa de lemn a vechii \u0219coli, \u00eenfiin\u021bat\u0103 la mijlocul secolului XX, aminte\u0219te c\u0103 \u00een trecut a\u0219ezarea era animat\u0103 de glasuri de copii. Primul \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor al \u0219colii a ajuns aici \u00een 1943, iar de atunci, p\u00e2n\u0103 \u00een anii 2000, \u0219coala local\u0103 a func\u021bionat, pentru tot mai pu\u021bini elevi. Unele relat\u0103ri vechi din anii \u201950 amintesc de construc\u021bia \u0219colii din v\u00e2rf de munte.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u015ecoala a fost cl\u0103dit\u0103 \u00een \u201ecentru\u201d, la egal\u0103 dep\u0103rtare de fiecare grup de case. E nou-nou\u0163\u0103. Nici aici, nici la Ursici, satul care se vede h\u0103t-h\u0103t, pe culmea aceea din zare, n-au existat \u015fcoli, iar p\u00e2n\u0103 \u00een Bo\u015forod e cale de 20 km. Privind-o \u015fi amintindu-mi drumul \u00eengust \u015fi abrupt pe care abia de po\u0163i duce un cal de d\u00e2rlogi, am sim\u0163it cum m\u0103 cople\u015fe\u015fte o ad\u00e2nc\u0103 emo\u0163ie; i-am v\u0103zut parc\u0103 pe oamenii acestui cap\u0103t de lume cioplind, str\u00e2ng\u00e2nd var, geluind \u015fi, mai ales, suind pe umeri \u015fi-n bra\u0163e, cale de \u0219ase km de urcu\u015f greu, toat\u0103 cl\u0103direa asta, numai \u015fi numai ca at\u00e2t ei, c\u00e2t \u015fi pruncii lor s\u0103 se poat\u0103 apleca asupra abecedarului! \u00cenc\u0103, \u015fi aici, \u015fi la Ursici, oamenii urii locului au c\u0103\u0163\u0103rat cu spatele, \u00een v\u00e2rful culmilor, c\u0103r\u0103mizile \u015fi varul, sticla \u015fi dulgheria, b\u0103ncile \u015fi tablele; au c\u0103rat pe umeri b\u00e2rnele cioplite \u015fi c\u0103priorii, iar \u00een palme, s\u0103 nu se bo\u0163easc\u0103 sau s\u0103 se murd\u0103reasc\u0103, h\u0103r\u0163ile, cataloagele, plan\u015fele cu animale \u015fi p\u0103s\u0103rile \u00eemp\u0103iate\u201d,<\/em> amintea publicistul Drago\u0219 Vicol.<\/p>\n\n\n\n

\"Ur\u0219ici<\/figure>\n\n\n\n
\"Ur\u0219ici<\/figure>\n\n\n\n
\"Ur\u0219ici<\/figure>\n\n\n\n
\"Ur\u0219ici<\/figure>\n\n\n\n
\"Ur\u0219ici<\/figure>\n\n\n\n
\"Satl<\/figure>\n\n\n\n
\"Ur\u0219ici<\/figure>\n\n\n\n
\"Ur\u0219ici<\/figure>\n\n\n\n
\"Ur\u0219ici<\/figure>\n\n\n\n

Satul Ur\u0219ici a fost \u00eenfiin\u021bat de familiile de p\u0103stori care s-au a\u0219ezat pe Platforma Luncanilor, iar la mijlocul secolului XX avea peste 200 de locuitori. Vechea \u0219coal\u0103 era centrul comunit\u0103\u021bii arhaice, cu gospod\u0103rii risipite pe culmi, uneori la c\u00e2\u021biva kilometri unele de altele.<\/p>\n\n\n\n

\u201eNu am avut biseric\u0103 \u0219i trebuia s\u0103 mergem dou\u0103 \u2013 trei ore pe jos, p\u00e2n\u0103 la biserica din Luncani \u0219i chiar mai departe, la cea din satul T\u00e2rsa. Dar a fost \u0219coal\u0103. S-a desfiin\u021bat \u00eens\u0103, pentru c\u0103 au mai r\u0103mas vreo opt familii \u0219i nu mai sunt copii. Am fost aici la \u0219coal\u0103. M\u0103 trimiteau p\u0103rin\u021bii cu c\u0103r\u021bile \u00een traist\u0103 \u0219i, dup\u0103 ce terminam orele, plecam la oi. Acolo, puneam c\u0103r\u021bile pe genunchi \u0219i \u00eenv\u0103\u021bam\u201d<\/em>, a povestit un localnic.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Patru-cinci familii mai locuiesc \u00een satul Ur\u0219ici din Mun\u021bii \u0218ureanu, o a\u0219ezare care se stinge \u00eencet odat\u0103 cu tradi\u021bia p\u0103storitului. Satul nu a fost electrificat, drumul spre sat a r\u0103mas nemodernizat pe ultimii zece kilometri care urc\u0103 din valea Luncanilor (comuna Bo\u0219orod), utilit\u0103\u021bile nu au ajuns, iar panourile solare montate pe casele din Ur\u0219ici nu ofer\u0103 suficient\u0103 energie pentru nevoile gospod\u0103riilor \u00een timpul iernii. Uli\u021bele satului pot pune probleme celor care urc\u0103 aici cu ma\u0219ina, din cauza f\u0103ga\u0219elor, a alunec\u0103rilor de teren, dobor\u00e2turilor de arbori \u0219i pantelor abrupte, iar animalele s\u0103lbatice fac adesea pagube.<\/p>\n\n\n\n

Mun\u021bii \u0218ureanu, \u021binutul st\u00e2nelor \u0219i al cet\u0103\u021bilor dacice<\/h2>\n\n\n\n

Num\u0103rul localnicilor a sc\u0103zut la c\u00e2teva sute \u00een toate satele din Mun\u021bii \u0218ureanu, cuprinse \u00een mare parte pe teritoriul Parcului Natural Gr\u0103di\u0219tea Muncelului-Cioclovina, cu o suprafa\u021b\u0103 de aproape 40.000 de hectare.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219ez\u0103rile montane au origini str\u0103vechi, fiind \u00eenfiin\u021bate \u00een \u021binutul cet\u0103\u021bilor dacice,<\/a> bogat \u00een situri arheologice valoroase, cum sunt capitala antic\u0103 Sarmizegetusa Regia, cet\u0103\u021bile \u0219i fortifica\u021biile dacice, castrele romane sau turnul medieval de la Crivadia.<\/p>\n\n\n\n

\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n

Cele mai pre\u021bioase resurse naturale ale parcului sunt p\u0103durile, care ocup\u0103 aproape 70 la sut\u0103 din suprafa\u021ba sa \u0219i se \u00eentind \u0219i \u00een \u00eemprejurimi, pe versan\u021bii orienta\u021bi spre v\u0103ile Streiului \u0219i Mure\u0219ului.Taberele militare romane pu\u021bin \u0219tiute de rom\u00e2ni. Sunt m\u0103rturii ale r\u0103zboaielor \u00eentre daci \u0219i romani VIDEO<\/a><\/p>\n\n\n\n

Relieful carstic care domin\u0103 Mun\u021bii \u0218ureanu a favorizat apari\u021bia \u00een timp a numeroase monumente ale naturii spectaculoase. Aici se afl\u0103 Fund\u0103tura Ponorului \u0219i Ponorici, pe\u0219terile Bolii, \u0218ura Mare \u0219i Cioclovina, unele locuite din cele mai vechi timpuri, cheile Crivadiei, B\u0103ni\u021bei \u0219i T\u0103ii, platourile montane V\u00e2rtoape, Luncani, Troianului \u0219i Com\u0103rnicelului, cascadele \u0218ipote \u0219i Valea Rea-Cioclovina, dar \u0219i numeroasele ponoare formate de p\u00e2raiele care str\u0103bat \u021binuturile s\u0103lbatice ale \u0218ureanului.<\/p>\n\n\n\n

Oamenii au animat din cele mai vechi timpuri aceste locuri, iar a\u0219ez\u0103rile pastorale care \u00eempodobesc mun\u021bii, de\u0219i tot mai depopulate, au r\u0103mas cele mai atractive locuri ale Mun\u021bilor \u0218ureanu.<\/p>\n\n\n\n

\u201eOamenii au locuit \u00een trecut \u00eendeosebi pe culmile domoale specifice acestei zone, iar acolo unde versan\u021bii erau prea \u00eenclina\u021bi au fost amenajate terase \u00eentinse, impresionante, multe dintre ele fiind \u00eenghi\u021bite \u00een timp de p\u0103duri. \u00cen zilele noastre, gospod\u0103rii risipite sau grupate \u00eenc\u0103 mai pot fi observate pe versan\u021bii \u0219i culmile seme\u021be, aflate adesea deasupra norilor. De\u0219i multe case sunt realizate din c\u0103r\u0103mid\u0103, locuin\u021be vechi din lemn mai pot fi \u00eent\u00e2lnite \u00een localit\u0103\u021bile Coste\u0219ti-Deal, T\u00e2rsa, Prihodi\u0219te, Alunu, Cioclovina, Fize\u0219ti, Federi, Meri\u0219or \u0219i B\u0103ni\u021ba\u201d,<\/em> arat\u0103 administra\u021bia rezerva\u021biei.<\/p>\n\n\n\n

Platoul Luncanilor, \u021binutul str\u0103vechi al oierilor<\/h2>\n\n\n\n

Platoul Luncanilor din Hunedoara, un \u021binut aparte al Mun\u021bilor \u0218ureanu, a fost locuit din cele mai vechi timpuri, arat\u0103 descoperirile arheologice.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen \u00eentinderea sa de peste 20.000 de hectare, platforma montan\u0103 cuprinde dealuri \u0219i mun\u021bi cu \u00een\u0103l\u021bimi de 800\u20131.400 de metri, m\u0103rgini\u021bi de v\u0103ile ad\u00e2nci ale r\u00e2urilor Strei, Luncani \u0219i Gr\u0103di\u0219tea \u0219i acoperi\u021bi \u00een mare parte de p\u0103dure.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen centrul ei se afl\u0103 satul T\u00e2rsa din Hunedoara, o a\u0219ezare cu mai pu\u021bin de o sut\u0103 de locuitori, \u00eenfiin\u021bat\u0103 de p\u0103stori la r\u0103scrucea drumurilor de plai care legau cele mai importante cet\u0103\u021bi dacice.<\/p>\n\n\n\n

\u201eUrme ale cet\u0103\u0163ilor \u015fi a\u015fez\u0103rilor dacice sunt r\u0103sp\u00e2ndite pe \u00eentreaga platform\u0103. \u00cen satul T\u00e2rsa s-au g\u0103sit urmele unui castru roman \u015fi ale unor a\u015fez\u0103ri civile dacice\u201d<\/em>, informa etnologul Lucia Apolzan, care a cercetat peste un deceniu aceste locuri.<\/a><\/p>\n\n\n\n

\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"tarsa<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n

\u00cen apropiere de T\u00e2rsa, la peste 1.000 de metri altitudine, Poiana Omului este un vechi nod de comunica\u021bie al p\u0103storilor afla\u021bi \u00een transhuman\u021b\u0103 din zonele de \u0219es ale Carpa\u021bilor spre paji\u0219tile alpine ale mun\u021bilor Retezat, \u0218ureanu, Par\u00e2ng \u0219i Cindrel. Din Poiana Omului, alte drumuri de munte, luate la pas de p\u0103stori \u0219i turi\u0219ti, duc spre V\u00e2rful Godeanu (1.659 m), \u201emuntele sf\u00e2nt al dacilor\u201d, care se \u00eenal\u021b\u0103 deasupra Sarmizegetusei Regia, ori coboar\u0103 spre Fund\u0103tura Ponorului, numit\u0103 \u0219i \u201ePalma lui Dumnezeu\u201d pentru frumuse\u021bea sa, \u0219i spre Fund\u0103tura Ponoriciului, care o concureaz\u0103 \u00een preferin\u021bele turi\u0219tilor.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen\u0219irate la poalele Godeanului, culmile Rudele, Meleia \u0219i T\u00e2mpu erau \u00eemp\u00e2nzite de a\u0219ez\u0103ri dacice sezoniere, care puteau fi locuite doar c\u00e2teva luni pe an, restul timpului r\u0103m\u00e2n\u00e2nd sub z\u0103pad\u0103. Unii oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 au ar\u0103tat \u00eens\u0103 c\u0103 acestea func\u021bionau ca st\u00e2ne dacice ori chiar ca a\u0219ez\u0103ri legate de exploatarea unor z\u0103c\u0103minte de fier din zon\u0103.Satele din Mun\u021bii Or\u0103\u0219tiei, magnet pentru turi\u0219ti. Cum s-a transformat \u021binutul cet\u0103\u021bilor dacice VIDEO<\/a><\/p>\n\n\n\n

Cre\u0219terea animalelor, tradi\u021bie str\u0103veche<\/h2>\n\n\n\n

Pe acela\u0219i platou al Luncanilor, satele Cioclovina \u0219i Ursici, cu gospod\u0103rii risipite pe dealuri, \u0219i-au p\u0103strat \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area arhaic\u0103 de acum mai bine de un secol, iar alte c\u0103tune, aproape pustii, amintesc \u0219i ele de ocupa\u021bia tradi\u021bional\u0103 a localnicilor din cele mai vechi timpuri.<\/p>\n\n\n\n

\u201ePrincipala ocupa\u0163ie a locuitorilor din zon\u0103 este cre\u015fterea animalelor. Elementele tradi\u0163ionale, \u00eembinate cu tehnici moderne introduse pentru u\u015furarea muncii, au r\u0103mas m\u0103rturii menite s\u0103 ateste vechimea acestei \u00eendeletniciri. Teritoriul, \u00een trecut aproape \u00een exclusivitate pastoral (lunc\u0103nenii fiind cunoscu\u0163i ca oieri), cunoa\u015fte \u00een prezent introducerea, pe l\u00e2ng\u0103 activit\u0103\u0163ile de \u00eengrijire a vitelor, \u015fi a \u00eendeletnicirilor agricole, prin cultivarea plantelor (porumb, secar\u0103, cartofi etc.) \u015fi valorificarea pomilor fructiferi\u201d, <\/em>arat\u0103 reprezentan\u021bii rezerva\u021biei.<\/p>\n\n\n\n

P\u0103storitul pendulator este practicat la st\u00e2nele aflate \u00een mun\u021bii din apropiere: Retezat \u0219i \u0218ureanu. \u00cencep\u00e2nd cu luna mai, familiile \u00ee\u0219i adun\u0103 vitele \u0219i oile, trimi\u021b\u00e2ndu-le la cea mai apropiat\u0103 st\u00e2n\u0103, aflat\u0103 la o zi sau dou\u0103 de mers. \u00centre 15 mai \u0219i 1 iunie se efectueaz\u0103 urcarea turmelor c\u0103tre munte, iar \u00eentre 1 septembrie \u0219i 1 octombrie este perioada \u00een care acestea coboar\u0103 de la munte.<\/p>\n\n\n\n

Numeroase st\u00e2ne \u00eemp\u00e2nzesc Mun\u021bii \u0218ureanu, iar unele au devenit atrac\u021bii turistice. Cele mai apropiate de traseele turistice \u0219i drumurile locale sunt cele de la Poiana Omului, Vf. Chicerii, Porumbelu, Rudele, Steaua Mare, Sc\u00e2rna \u0219i Godeanu. Al\u0103turi de ele, mun\u021bii sunt pres\u0103ra\u021bi cu numeroase s\u0103la\u0219e, numite \u0219i colibe sau conace.<\/p>\n\n\n\n

\u201eSunt, practic, alte case, cu caracter temporar, ale localnicilor, aflate \u00een zonele paji\u015ftilor \u015fi f\u00e2ne\u0163elor montane. Aceste gospod\u0103rii sunt folosite preponderent \u00eencep\u00e2nd cu debutul sezonului pastoral, \u00een zon\u0103 f\u0103c\u00e2ndu-se f\u00e2nul necesar pentru sezonul de iarn\u0103<\/em>\u201d, arat\u0103 APNGMC.<\/p>\n\n\n\n

S\u0103la\u0219ele care se reg\u0103sesc \u00een apropierea traseelor turistice sunt: Chicera, Fund\u0103tura Ponorului, Ponorici, Bulzu-Paltinu \u0219i Ponoare-Porumbelu.<\/p>\n\n\n\n

Sursa:adevarul Foto:adevarul(Daniel Gut\u0103)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Satul Ur\u0219ici. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL Mun\u021bii \u0218ureanu sunt traversa\u021bi de mai multe trasee turistice, cel mai popular fiind Via<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":134747,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-134746","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/image-110.png?fit=1200%2C750&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-z3k","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/134746","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=134746"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/134746\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":134748,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/134746\/revisions\/134748"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/134747"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=134746"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=134746"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=134746"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}