{"id":135008,"date":"2026-03-23T11:25:56","date_gmt":"2026-03-23T09:25:56","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=135008"},"modified":"2026-03-23T11:25:59","modified_gmt":"2026-03-23T09:25:59","slug":"insula-pierduta-din-romania-misterele-ada-kaleh-continua-sa-fascineze","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=135008","title":{"rendered":"Insula pierdut\u0103 din Rom\u00e2nia: misterele Ada Kaleh continu\u0103 s\u0103 fascineze"},"content":{"rendered":"\n

\u00cen urm\u0103 cu 60 de ani, insula Ada-Kaleh \u00ee\u0219i tr\u0103ia ultimul an din existen\u021ba sa \u00eendelungat\u0103, \u00eenainte de a fi scufundat\u0103 \u00een apele Dun\u0103rii. Insula de la Por\u021bile de Fier a p\u0103strat amintirea unei istorii tulbur\u0103toare \u0219i a ultimilor s\u0103i locuitori, care o transformaser\u0103 \u00eentr-un loc exotic.\"Ada<\/p>\n\n\n\n

Ada Kaleh. Foto Institutul Na\u021bional al Patrimoniului<\/p>\n\n\n\n

Por\u021bile de Fier I, cel mai amplu proiect hidroenergetic \u0219i de naviga\u021bie din Rom\u00e2nia secolului XX, a transformat radical peisajul Dun\u0103rii, pe o distan\u021b\u0103 de peste 100 de kilometri.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1964, fo\u0219tii \u0219efi de stat Gheorghe Gheorghiu-Dej \u0219i Iosif Broz Tito au pus piatra de temelie a Sistemului Hidroenergetic \u0219i de Naviga\u021bie Por\u021bile de Fier I, care avea s\u0103 cuprind\u0103 barajul de la Gura V\u0103ii (Drobeta-Turnu Severin), numit \u0219i Por\u021bile de Fier I, hidrocentrala Por\u021bile de Fier \u0219i lacul de acumulare de pe Dun\u0103re, lung de circa 130 de kilometri, de la Gura V\u0103ii p\u00e2n\u0103 la confluen\u021ba Dun\u0103rii cu Tisa.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anii urm\u0103tori, peste 20.000 de oameni au muncit la construc\u021bia barajului, ecluzelor, centralelor electrice \u0219i la amenajarea lacului de acumulare, iar opt ani mai t\u00e2rziu, la 15 mai 1972, pre\u0219edin\u021bii Nicolae Ceau\u0219escu \u0219i Iosif Broz Tito au inaugurat Sistemul Por\u021bile de Fier I.<\/p>\n\n\n\n

Cum a disp\u0103rut sub apele Dun\u0103rii<\/h2>\n\n\n\n

\u00centre timp, noua amenajare hidroenergetic\u0103 \u0219i de naviga\u021bie de la Por\u021bile de Fier ridicase nivelul Dun\u0103rii cu peste 30 de metri \u00eentre Or\u0219ova \u0219i Por\u021bile de Fier \u0219i dusese la inundarea vechii vetre a ora\u0219ului Or\u0219ova, a insulei Ada-Kaleh \u0219i a localit\u0103\u021bilor E\u0219elni\u021ba, Dubova, V\u00e2rciorova, Tuf\u0103ri, Jupalnic, Ogradena, Tisovi\u021ba \u0219i Plavi\u0219evi\u021ba, de pe \u021b\u0103rmul drept al Dun\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

Peste 5.000 de oameni s-au mutat \u00een noul ora\u0219 Or\u0219ova, construit \u00eentre anii 1966 \u0219i 1971, la circa trei kilometri de fostul ora\u0219 \u00eenghi\u021bit de ape. Al\u021bi localnici au fost reloca\u021bi \u00een Drobeta-Turnu Severin \u0219i \u00een coloniile din jurul \u0219antierului de la Gura V\u0103ii.\"Ada<\/p>\n\n\n\n

Ada Kaleh, pe harta iosefin\u0103. Secolul al XVIII-lea<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1966, insula Ada-Kaleh, aflat\u0103 la trei kilometri de Or\u0219ova \u0219i la 18 kilometri de Drobeta-Turnu Severin, locuit\u0103 atunci de c\u00e2teva sute de oameni, majoritatea turci, avea s\u0103 \u00ee\u0219i tr\u0103iasc\u0103 ultimul an din existen\u021ba sa milenar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u201eInsula Ada Kaleh \u015fi-a consumat, \u00een octombrie, zilele ultimei toamne, r\u0103sfr\u00e2ng\u00e2nd \u00een lumina bl\u00e2nd\u0103 a anotimpului, spre \u00eenc\u00e2ntarea turi\u015ftilor veni\u0163i s-o salute \u00een semn de r\u0103mas bun, toat\u0103 nostalgia coloristic\u0103 a vechilor ei edificii, din care unele vor deveni piese de muzeu atunci c\u00e2nd marele lac de acumulare va scufunda insula pentru totdeauna sub oglinda apelor sale\u201d<\/em>, informa revista Flac\u0103ra, \u00een 1966.<\/p>\n\n\n\n

Localnicii au fost str\u0103muta\u021bi, cei mai mul\u021bi \u00een Bucure\u0219ti \u0219i Constan\u021ba<\/a>, unde existau comunit\u0103\u021bi de turci, iar al\u021bii \u00een noile locuin\u021be din Drobeta-Turnu Severin sau Or\u0219ova. Vechile lor case au fost demolate \u0219i transformate \u00een moloz, multe dintre ele fiind victimele scenariului unui film rom\u00e2nesc, numit Asaltul, pus \u00een scen\u0103 de Armata rom\u00e2n\u0103.\"Ada<\/p>\n\n\n\n

Ada kaleh. Foto: Institutul Na\u021bional al Patrimoniului<\/p>\n\n\n\n

\u201eTotul s-a n\u0103scut dintr-o idee: ce ar fi, \u015fi-a pus \u00eentrebarea regizorul, dac\u0103 demol\u0103rile care se fac la vechea Or\u015fov\u0103 \u015fi la insula Ada Kaleh, \u00een cadrul \u015fantierului hidrocentralei de pe Dun\u0103re, le-am folosi \u00een vederea film\u0103rii unor ac\u0163iuni de lupt\u0103 \u00een localitate? Taton\u0103ri, consult\u0103ri, scrierea unui scenariu, ob\u0163inerea aprob\u0103rilor necesare… \u015fi echipa de filmare a pornit la drum. \u015ei c\u00e2nd au sosit \u015fi trupele, cu ma\u015fini de lupt\u0103, cu armament \u015fi materiale, a \u00eenceput \u00abasaltul\u00bb localit\u0103\u0163ii \u015fi totodat\u0103 asaltul unor cote \u00eenc\u0103 necucerite de studioul militar: film\u0103ri pe viu, de deasupra sau dedesubtul unor cl\u0103diri incendiate \u00een mod real, aruncate \u00een aer, lovite de proiectile reale, film\u0103ri de l\u00e2ng\u0103 \u015fi chiar de sub ziduri pr\u0103bu\u015findu-se, \u00een subsoluri n\u0103p\u0103dite de foc \u015fi fum, pe acoperi\u015furi cutremurate de suflul exploziilor\u201d<\/em>, informa ziarul Ap\u0103rarea Patriei, \u00een 1969, la apari\u021bia filmului Asaltul.<\/p>\n\n\n\n

P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201960, insula Ada-Kaleh <\/a>a disp\u0103rut complet sub apele Dun\u0103rii, ridicate cu aproape 40 de metri \u00een amonte de baraj. O parte dintre zidurile cet\u0103\u021bii Ada-Kaleh, construit\u0103 de habsburgi la \u00eenceputul secolului al XVIII-lea, \u00een stil Vauban, precum \u0219i morm\u00e2ntul lui Miskin Baba, considerat sf\u00e2nt musulman de c\u0103tre locuitorii insulei, au fost demontate, iar componentele lor au fost mutate pe insula \u0218imian, din aval, aflat\u0103 l\u00e2ng\u0103 Drobeta-Turnu Severin. \u00cencercarea de reconstruire a cet\u0103\u021bii, pe o insul\u0103 aproape pustie, de circa 60 de hectare, a l\u0103sat \u00een urm\u0103 doar c\u00e2teva ziduri n\u0103p\u0103dite de vegeta\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

De unde vine numele insulei<\/h2>\n\n\n\n

Insula Ada-Kaleh avea o lungime de circa 1.800 de metri \u0219i o l\u0103\u021bime de 400\u2013500 de metri, \u00eensum\u00e2nd o suprafa\u021b\u0103 de aproximativ 75 de hectare de uscat.\"Ada<\/p>\n\n\n\n

Ada kaleh. Foto: Institutul Na\u021bional al Patrimoniului<\/p>\n\n\n\n

S-a format \u00een zona Or\u0219ovei, \u00een amonte de pragurile de st\u00e2nc\u0103 de la Por\u021bile de Fier, care f\u0103ceau naviga\u021bia extrem de dificil\u0103, \u00eens\u0103 nu din \u0219isturi cristaline ca acestea, ci din pietri\u0219ul \u0219i nisipul aduse \u00een timp de apele Cernei, care se vars\u0103 aici \u00een Dun\u0103re. Insula avea forma unui ostrov mobil, fixat de o vegeta\u021bie bogat\u0103, iar \u00een jurul ei se formau alte mici ostroave din pietri\u0219 \u0219i nisip, care, \u00een verile secetoase, se uneau cu uscatul.<\/p>\n\n\n\n

De-a lungul timpului, insula Ada-Kaleh a purtat mai multe nume, fiind men\u021bionat\u0103 \u00eenc\u0103 din Antichitate sub denumiri precum Erithya, Continusa, Iernis sau Kyraunis. Unele vechi relat\u0103ri au legat insula de miturile lui Hercule \u0219i de legenda r\u0103pirii cirezilor lui Geryon, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 Erithya ar fi fost chiar insula cunoscut\u0103 mai t\u00e2rziu sub numele de Ada-Kaleh.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Potrivit acestor interpret\u0103ri, Hercule ar fi ajuns \u00een zon\u0103 at\u00e2t \u00een c\u0103utarea cirezilor fabuloase, c\u00e2t \u0219i pentru a lua de aici un m\u0103slin s\u0103lbatic destinat templului lui Jupiter din Olimpia, explica\u021bie care ar fi stat \u0219i la originea numelui Continusa. Astfel de legende au fost puse \u00een leg\u0103tur\u0103 \u0219i cu peisajul aparte al Clisurii Dun\u0103rii, unde clima bl\u00e2nd\u0103 \u0219i vegeta\u021bia bogat\u0103 au dat locului un aspect aproape mediteranean.<\/p>\n\n\n\n

Cu timpul, insula \u0219i-a schimbat numele de mai multe ori, ap\u0103r\u00e2nd \u00een diferite epoci sub denumiri precum Ru\u0219ava, Carolina, Or\u0219ova Nou\u0103, Ostrov, Porizza, Ostrovul Mare, Insula \u021aiganului sau Insula cea Mare. Dup\u0103 anul 1788, c\u00e2nd a reintrat sub st\u0103p\u00e2nirea Imperiului Otoman, s-a impus numele Ada-Kaleh, tradus din turc\u0103 prin \u201eInsula cetate\u201d sau \u201eInsula fort\u0103rea\u021b\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Insula cu rol strategic, locuit\u0103 din cele mai vechi timpuri<\/h2>\n\n\n\n

De-a lungul timpului, insula Ada-Kaleh a avut un rol strategic \u00een regiune datorit\u0103 pozi\u021biei sale, fiind considerat\u0103 de istorici \u201echeia de p\u0103trundere spre Transilvania, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Rom\u00e2nia<\/em>\u201d, \u201eun fel de Gibraltar \u00een aceast\u0103 regiune\u201d<\/em> \u0219i \u201esentinela Austriei pe fluviu, la r\u0103s\u0103ritul imperiului\u201d.<\/em> Importan\u021ba sa era dat\u0103 de faptul c\u0103 domina drumurile de pe ambele maluri ale Dun\u0103rii, \u00eentr-un sector unde relieful obliga circula\u021bia s\u0103 treac\u0103 sub focul cet\u0103\u021bii.\"Ada<\/p>\n\n\n\n

Ada kaleh. Foto: Institutul Na\u021bional al Patrimoniului<\/p>\n\n\n\n

\u201eInsula era cunoscut\u0103 \u00eenc\u0103 din vremurile imemoriale ale Antichit\u0103\u021bii, dovad\u0103 fiind faptul c\u0103 este men\u021bionat\u0103 \u0219i \u00een legenda argonau\u021bilor. Prezent\u00e2nd o importan\u021b\u0103 strategic\u0103 deosebit\u0103, ea a avut o istorie foarte zbuciumat\u0103. Se pare c\u0103 romanii au folosit-o drept baz\u0103 \u00een r\u0103zboaiele lor cu dacii. \u00cen Evul Mediu, a fost st\u0103p\u00e2nit\u0103 de diferite popoare, ale c\u0103ror o\u0219ti au urmat \u00abdrumul f\u0103r\u0103 de pulbere\u00bb al Dun\u0103rii. Iancu de Hunedoara a ridicat aici, \u00een jurul anului 1450, cele dint\u00e2i fortifica\u021bii. \u00cen anul 1716, turcii au \u00eenceput zidirea cet\u0103\u021bii, ale c\u0103rei ruine s-au putut vedea p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Dup\u0103 numai un an, insula a fost cucerit\u0103 de austrieci, care au continuat intens lucr\u0103rile de fortifica\u021bie. Astfel, \u00een decursul urm\u0103toarelor dou\u0103 secole, insula a trecut succesiv din m\u00e2na turcilor \u00een cea a austriecilor\u201d<\/em>, nota istoricul Ioan R. Nicola.Secretele Por\u021bilor de Fier. \u201eBosforul Dun\u0103rii\u201d, plin de primejdii. De unde vine numele \u0219i ce se ascunde pe fundul apelor<\/a><\/p>\n\n\n\n

O sut\u0103 de familii de turci locuiau pe insul\u0103<\/h2>\n\n\n\n

Potrivit istoricilor, dup\u0103 numeroase alte schimb\u0103ri de st\u0103p\u00e2nire, fiecare \u00eenso\u021bit\u0103 de noi lucr\u0103ri de fortificare, insula a trecut \u00een 1878 sub protectoratul Austro-Ungariei \u0219i sub suzeranitatea Por\u021bii, iar dup\u0103 1918, prin Tratatul de la Trianon, a fost atribuit\u0103 Rom\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n

\u201ePopula\u021bia era format\u0103 din circa 100 de familii de turci, urma\u0219i ai osta\u0219ilor adu\u0219i din diferite p\u0103r\u021bi ale Imperiului Otoman \u00een timpul st\u0103p\u00e2nirii turce\u0219ti. Ace\u0219ti insulari au avut \u00eentotdeauna o via\u021b\u0103 grea, ocupa\u021biile lor fiind limitate la pescuit, transportul cu barca \u0219i confec\u021bionarea de \u021bigarete, dar mai ales la prepararea dulciurilor din trandafirii \u0219i smochinii care cre\u0219teau din bel\u0219ug pe insul\u0103\u201d, <\/em>nota Ioan R. Nicola.\"Casa<\/p>\n\n\n\n

Casa din insula Ada Kaleh Sursa: Muzeul Na\u021bional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei<\/p>\n\n\n\n

Istoricul ar\u0103ta c\u0103, datorit\u0103 izol\u0103rii lor de lume, insularii \u0219i-au aflat m\u00e2ng\u00e2ierea, refugiul \u0219i destinderea \u00een literatur\u0103, muzic\u0103 \u0219i dans, dar \u0219i \u00een arte precum broderia artistic\u0103 \u0219i orfevr\u0103ria.<\/p>\n\n\n\n

\u201eFolclorul propriu-zis, mai ales c\u00e2ntecul, pare s\u0103 fi fost cel mai bun tovar\u0103\u0219 de via\u021b\u0103 al insularilor, at\u00e2t c\u00e2ntecul tradi\u021bional, p\u0103strat cu sfin\u021benie, c\u00e2t \u0219i crea\u021bia de c\u00e2ntece noi, care reflecta fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile suflete\u0219ti proprii fiec\u0103rei genera\u021bii. Aceasta explic\u0103 bog\u0103\u021bia folclorului muzical din Ada-Kaleh\u201d<\/em>, ar\u0103ta istoricul.<\/p>\n\n\n\n

Revitalizat\u0103 \u00een anii ’30, <\/h2>\n\n\n\n

La \u00eenceputul secolului XX, insula se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a c\u0103l\u0103torilor \u00eentr-un peisaj dominat de verde \u0219i de ro\u0219ul zidurilor sale. Locuitorii duceau o via\u021b\u0103 primitiv\u0103 \u0219i patriarhal\u0103 pe insula vestit\u0103 atunci \u0219i pentru num\u0103rul mare al \u0219erpilor.<\/p>\n\n\n\n

\u201eP\u00e2n\u0103 mai anii trecu\u021bi, neav\u00e2nd altceva de oferit, localnicii d\u0103ruiau vizitatorilor c\u00e2te un mic \u0219arpe ucis de copii printre bolovani. Copiii \u00ee\u0219i prindeau singuri pe\u0219tele \u0219i \u00eel frigeau la focuri mici, \u00een timp ce noaptea contrabandi\u0219tii treceau spre malul s\u00e2rbesc, \u00een b\u0103rcile lor agile, tutun, chihlimbar, bijuterii orientale, uleiuri parfumate, fructe exotice \u0219i pistoale medievale. Din cauza mizeriei, \u00een timpul r\u0103zboiului, mul\u021bi au fugit de pe insul\u0103. Dar gazdele contrabandi\u0219tilor, ad\u0103posti\u021bi prin catacombele cet\u0103\u021bii medievale, puteau s\u0103 c\u00e2\u0219tige c\u00e2te ceva. To\u021bi erau \u00een zdren\u021be \u0219i cer\u0219eau. Ie\u0219eau ca ni\u0219te pira\u021bi ai mizeriei din v\u0103g\u0103unile lor ascunse \u00een insul\u0103 \u0219i cereau de poman\u0103 \u00een \u0219osea, oprind ma\u0219inile, ori \u00een g\u0103rile din V\u00e2rciorova \u0219i Or\u0219ova, la sosirea trenurilor\u201d<\/em>, nota Realitatea Ilustrat\u0103 \u00een 1931.\"Dun\u0103rea<\/p>\n\n\n\n

Dun\u0103rea la Or\u0219ova, unde se afla insula. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103<\/p>\n\n\n\n

Din anii \u201930, insula dun\u0103rean\u0103 a intrat \u00eentr-o perioad\u0103 de prosperitate, dup\u0103 ce regele Carol al II-lea, care o vizitase \u00een 1931, a decis acordarea unor privilegii localnicilor. Oamenii au fost scuti\u021bi de impozite \u0219i au primit permisiunea s\u0103 desfac\u0103 tutun, b\u0103uturi spirtoase, cafea, suveniruri \u0219i fesuri, f\u0103r\u0103 a pl\u0103ti taxe vamale.<\/p>\n\n\n\n

\u201eGestul regal a avut o urmare neprev\u0103zut\u0103: comer\u021bul a luat pe insul\u0103 un av\u00e2nt extraordinar. De-a lungul aleii principale, pr\u0103v\u0103liile stau una l\u00e2ng\u0103 alta, expun\u00e2nd tot felul de obiecte de amintire, coliere false, m\u0103rgele de toate culorile, br\u0103\u021b\u0103ri de tinichea, \u021bigarete, pipe, mai toate cu un vag aer turcesc. Ai zice c\u0103 este o mic\u0103 parodie a bazarului de la Constantinopol\u201d,\u00a0<\/em>informa Realitatea Ilustrat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Pe insul\u0103, localnicii care f\u0103ceau comer\u021b puteau aduce anual zece vagoane de zah\u0103r, f\u0103r\u0103 taxe, pe care \u00eel foloseau \u00een comer\u021b \u0219i, de asemenea, au putut \u00eenfiin\u021ba o fabric\u0103 de \u021big\u0103ri, cu tutun adus din Bulgaria \u0219i Turcia. Brandul insulei era \u00eens\u0103 fabrica de rahat, \u00eenfiin\u021bat\u0103 de localnici.<\/p>\n\n\n\n

\u201eFrunta\u0219ii acestei popula\u021bii, de c\u00e2nd insula lor este \u00een plin\u0103 prosperitate, viseaz\u0103 lucruri mari: vor s\u0103 construiasc\u0103 o uzin\u0103 \u0219i un hotel. \u00cen acest timp, popula\u021bia s\u0103r\u0103c\u0103cioas\u0103 doarme \u00eenc\u0103 \u00een catacombele insulei, unde oamenii scotocesc nop\u021bi \u00eentregi \u0219i sap\u0103, fiindc\u0103 domne\u0219te credin\u021ba c\u0103 au r\u0103mas de la turci \u0219i de la austrieci mari comori \u00eengropate \u00een p\u0103m\u00e2nt. Se pare c\u0103 marea speran\u021b\u0103 a acelei p\u0103r\u021bi din popula\u021bie care nu beneficiaz\u0103 prea intens de scutirile de taxe a r\u0103mas g\u0103sirea unei comori<\/em>\u201d, nota publica\u021bia.<\/p>\n\n\n\n

Regimul comunist a vrut s\u0103 o transforme \u00een centru muncitoresc<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen ultimele sale decenii de existen\u021b\u0103, insula Ada-Kaleh se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a c\u0103l\u0103torilor ca un loc exotic care amintea de a\u0219ez\u0103rile din Orientul Mijlociu, dar se deosebea de acestea prin fort\u0103re\u021bele \u0219i cazematele sale \u0219i prin dimensiunile uscatului s\u0103u, adesea expus inunda\u021biilor Dun\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anii \u201950, regimul comunist \u00eencercase s\u0103 transforme insula dintr-o a\u0219ezare oriental\u0103 \u00eentr-una mai pu\u021bin exotic\u0103. Presa vremii nota atunci c\u0103 fesurile \u0219i \u0219alvarii disp\u0103ruser\u0103 aproape complet de pe insul\u0103, de\u0219i nimeni nu \u00eei obligase pe locuitorii din Ada-Kaleh s\u0103-\u0219i schimbe portul.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eDimpotriv\u0103, pitore\u0219tile costume na\u021bionale turce\u0219ti sunt m\u00e2ndria echipelor de dansatori ale c\u0103minului cultural, iar limba \u0219i c\u00e2ntecul turcesc se bucur\u0103 aici de mare cinste. \u0218i totu\u0219i, turcii din Ada-Kaleh au \u00eenlocuit fesul \u0219i \u0219alvarii cu \u0219apca \u0219i salopeta. Ce s-a petrecut? R\u0103spunsul este simplu: a intervenit ceva nou \u2014 progresul. Ada-Kaleh a devenit un centru muncitoresc, iar oamenii s-au schimbat. Munca \u00een fabrici a luat locul vechilor ocupa\u021bii: comer\u021bul cu \u201esuveniruri\u201d, rahat \u0219i bigi-bigi\u201d<\/em>, informa revista Flac\u0103ra \u00een 1956.<\/p>\n\n\n\n

Atunci, pe insul\u0103 func\u021bionau o fabric\u0103 de \u021bigarete numit\u0103 \u201eM\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti\u201d din Ada-Kaleh, o \u00eentreprindere de confec\u021bii numit\u0103 ini\u021bial \u201eVasile Roait\u0103\u201d, apoi \u201ePor\u021bile de Fier\u201d, \u0219i o fabric\u0103 de rahat.<\/p>\n\n\n\n

\u201ePrepararea dulciurilor, dulce\u021burilor \u0219i a renumitei \u00eenghe\u021bate de Ada-Kaleh au r\u0103mas pe seama b\u0103tr\u00e2nilor, iar ceilal\u021bi locuitori au transformat insula \u00eentr-un centru muncitoresc\u201d, <\/em>informa presa vremii.<\/p>\n\n\n\n

Unii fo\u0219ti localnici \u00ee\u0219i aminteau \u00eens\u0103 c\u0103, \u00een anii \u201950, insula era militarizat\u0103, iar gardurile de s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103 treceau prin fa\u021ba caselor, oferind o priveli\u0219te stranie.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen dreptul fiec\u0103rei case exista o mic\u0103 u\u0219i\u021b\u0103, \u00eenchis\u0103 cu lac\u0103t. C\u00e2nd aveam nevoie s\u0103 lu\u0103m ap\u0103 din Dun\u0103re ca s\u0103 facem baie, pentru c\u0103 era mai bun\u0103 dec\u00e2t cea din f\u00e2nt\u00e2n\u0103, gr\u0103nicerul deschidea lac\u0103tul \u0219i apoi \u00eel \u00eenchidea la loc. Ulterior, c\u00e2nd au desfiin\u021bat gardul de s\u00e2rm\u0103, au montat o s\u00e2rm\u0103 sub\u021bire. \u00cen cazul \u00een care cineva se \u00eempiedica de ea, explodau rachete ro\u0219ii \u0219i imediat se alertau gr\u0103nicerii\u201d,<\/em> relata Pervin Halimo\u011flu, care copil\u0103rise \u00een Ada-Kaleh.<\/p>\n\n\n\n

Cetatea Ada Kaleh, reconstruit\u0103 pe Insula \u0218imian<\/h2>\n\n\n\n

La mijlocul anilor \u201960, localnicii au fost nevoi\u021bi s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 insula. Moscheea ridicat\u0103 pe locul unei vechi m\u0103n\u0103stiri franciscane a fost detonat\u0103, \u00eens\u0103 oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au \u00eencercat salvarea cet\u0103\u021bii Vauban prin demontarea zidurilor sale \u0219i mutarea lor pe insula \u0218imian.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Al\u0103turi de cetate, alte monumente valoroase urmau s\u0103 fie salvate, informa istoricul Constantin Nicolaescu-Plop\u0219or, atunci coordonator-\u0219ef al \u0219antierului Academiei Rom\u00e2ne din zona Por\u021bilor de Fier.<\/p>\n\n\n\n

\u201eCu greut\u0103\u021bi tehnice \u0219i mari eforturi materiale, o por\u021biune din drumul roman \u0219i tabulele vor fi ridicate mai sus. Monumentele c\u0103pitanului Kocia de la Tekija, erou na\u021bional s\u00e2rb, \u0219i ale eroilor din Primul R\u0103zboi Mondial de la Donji Milanovak vor fi str\u0103mutate, iar cet\u0103\u021bile de la Culici, Golubaci \u0219i Smederevo vor fi protejate. Pe malul nostru s-a propus s\u0103 fie str\u0103mutate, \u00een \u00eentregime sau par\u021bial, cetatea \u0219i casa lui Regep Aga, fost pa\u0219\u0103 al insulei Ada-Kaleh, de origine turc\u0103, casa eroului clasei muncitoare \u0218tefan Plav\u0103\u021b din E\u0219elni\u021ba, cetatea de la Drenkov, cunoscut\u0103 \u00eenc\u0103 de pe vremea lui Iancu de Hunedoara, picturile din biserica ortodox\u0103 rom\u00e2n\u0103 din Berzasca, precum \u0219i c\u00e2teva monumente de arhitectur\u0103 \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 \u2014 s\u0103la\u0219e, case, mori, v\u0103laie. Vor fi protejate ruinele m\u0103n\u0103stirii Vodi\u021ba, turnurile de piatr\u0103 de la Tricule \u0219i cetatea de pe insula Banului, din fa\u021ba barajului, \u00een vreme ce unele monumente istorice vor fi str\u0103mutate mai sus pe mal, \u00een dreptul localit\u0103\u021bilor respective\u201d<\/em>, informa academicianul.<\/p>\n\n\n\n

Pentru cetatea din Ada-Kaleh \u0219i monumentele de arhitectur\u0103 \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103, planurile sale vizau amenajarea unui muzeu \u00een aer liber pe insula \u0218imian, numit \u201eNoul Ada-Kaleh\u201d, \u00eens\u0103 omul de \u0219tiin\u021b\u0103 a murit \u00een 1968, iar proiectul s\u0103u nu a mai fost continuat.<\/p>\n\n\n\n

Sursa:adevarul Ada Kaleh. Foto Institutul Na\u021bional al Patrimoniului<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen urm\u0103 cu 60 de ani, insula Ada-Kaleh \u00ee\u0219i tr\u0103ia ultimul an din existen\u021ba sa \u00eendelungat\u0103, \u00eenainte de a fi<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":135009,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-135008","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i2.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/image-148.png?fit=1500%2C891&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-z7y","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/135008","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=135008"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/135008\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":135010,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/135008\/revisions\/135010"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/135009"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=135008"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=135008"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=135008"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}