{"id":135554,"date":"2026-04-07T11:38:33","date_gmt":"2026-04-07T08:38:33","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=135554"},"modified":"2026-04-07T11:38:35","modified_gmt":"2026-04-07T08:38:35","slug":"ruschita-comoara-de-marmura-a-banatului-readusa-in-atentie-de-drumul-marmurei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=135554","title":{"rendered":"Ruschi\u021ba, comoara de marmur\u0103 a Banatului, readus\u0103 \u00een aten\u021bie de \u201eDrumul Marmurei\u201d"},"content":{"rendered":"\n

Un nou drum montan, pl\u0103nuit s\u0103 lege trei jude\u021be prin Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103, deschide calea turi\u0219tilor spre cea mai veche carier\u0103 de marmur\u0103 aflat\u0103 \u00een activitate din Rom\u00e2nia. Cariera Ruschi\u021ba are o istorie de un secol \u0219i jum\u0103tate \u0219i a fost una dintre marile bog\u0103\u021bii naturale ale \u021binutului montan.\"Cariera<\/p>\n\n\n\n

Cariera de marmur\u0103 de la Ruschi\u021ba. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

Peste 88 de milioane de euro vor fi investi\u021bi pentru modernizarea unui drum de 56 de kilometri, care va conecta, prin Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103, localit\u0103\u021bi izolate din jude\u021bele Timi\u0219, Hunedoara \u0219i Cara\u0219-Severin.<\/p>\n\n\n\n

Drum nou prin Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103<\/h2>\n\n\n\n

Proiectul \u201eModernizare DJ 684 pe traseul DN 68A (Co\u0219ava) \u2013 Tome\u0219ti \u2013 Luncanii de Jos \u2013 Ruschi\u021ba \u2013 Voislova (DN 68A) \u0219i leg\u0103tura cu jude\u021bul Hunedoara la DJ 687D\u201d a fost lansat recent de Agen\u021bia de Dezvoltare Regional\u0103 (ADR) Vest, \u00een parteneriat cu consiliile jude\u021bene Timi\u0219, Cara\u0219-Severin \u0219i Hunedoara.<\/p>\n\n\n\n

Potrivit ADR Vest, lucr\u0103rile sunt estimate la aproximativ 450 de milioane de lei, din care peste jum\u0103tate sunt fonduri nerambursabile, prin Programul Regional Vest, restul finan\u021b\u0103rii fiind asigurat de consiliile jude\u021bene.<\/p>\n\n\n\n

\u201eObiective turistice mai accesibile pentru turi\u0219ti, iar autostrada mai aproape de localnici \u2013 acestea sunt principalele beneficii ale moderniz\u0103rii Drumului Jude\u021bean 684, care va conecta jude\u021bele Cara\u0219-Severin, Timi\u0219 \u0219i Hunedoara\u201d<\/em>, informeaz\u0103 ADR Vest.<\/p>\n\n\n\n

Drumul va avea dou\u0103 segmente. Primul va lega jude\u021bele Timi\u0219 \u0219i Cara\u0219-Severin, pe traseul Co\u0219ava \u2013 Tome\u0219ti \u2013 Luncanii de Jos \u2013 Rusca Montan\u0103 \u2013 Voislova, de aproximativ 50 de kilometri, iar cel de-al doilea va lega jude\u021bele Cara\u0219-Severin \u0219i Hunedoara, pe traseul Rusca Montan\u0103 \u2013 Lunca Cernii de Jos, pe o distan\u021b\u0103 de \u0219apte kilometri. Noul drum va trece prin comunele Tome\u0219ti (Timi\u0219), Z\u0103voi \u0219i Rusca Montan\u0103 (Cara\u0219-Severin) \u0219i Lunca Cernii de Jos (Hunedoara), care \u00eensumeaz\u0103 circa 8.000 de locuitori, iar autorit\u0103\u021bile au anun\u021bat c\u0103 le va apropia de autostrada A1 din vestul Rom\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen realitate, drumul va scurta doar cu c\u00e2\u021biva kilometri distan\u021ba dintre localit\u0103\u021bile din Hunedoara \u0219i Cara\u0219-Severin spre Autostrada A1, dar timpul \u00een care \u0219oferii vor parcurge traseul montan spre zona Lugoj \u2013 Margina a autostr\u0103zii A1 nu va fi redus fa\u021b\u0103 de traseele alternative. DJ 684 (video<\/em><\/strong>) va r\u0103m\u00e2ne un traseu dificil, cu pante abrupte care urc\u0103 pe crestele mun\u021bilor, p\u00e2n\u0103 la circa 1.000 de metri, cu zone \u00een care pr\u0103bu\u0219irile de arbori \u0219i alunec\u0103rile de teren vor crea \u00een continuare probleme, \u0219i cu por\u021biuni riscante \u00een timpul iernii.<\/p>\n\n\n\n

Totu\u0219i, traseul noului drum str\u0103bate c\u00e2teva locuri cu poten\u021bial turistic ridicat: zona de agrement Valea lui Liman, zonele de la izvoarele Beg\u0103i, poienile de la poalele v\u00e2rfurilor Pade\u0219 (1.382 de metri) \u0219i Rusca (1.355 de metri) \u0219i alte locuri aflate \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul secolului XX \u00een circuitele turistice din Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"Cariera<\/figure>\n\n\n\n
\"Cariera<\/figure>\n\n\n\n
\"Cariera<\/figure>\n\n\n\n
\"Cariera<\/figure>\n\n\n\n
\"Cariera<\/figure>\n\n\n\n
\"Cariera<\/figure>\n\n\n\n
\"Cariera<\/figure>\n\n\n\n
\"Cariera<\/figure>\n\n\n\n
\"Cariera<\/figure>\n\n\n\n

Un loc aparte, c\u0103utat de c\u0103l\u0103tori \u00eenc\u0103 din secolul al XIX-lea, este cariera de marmur\u0103 din Ruschi\u021ba. \u201eMuntele de marmur\u0103\u201d aflat la cap\u0103tul satului Ruschi\u021ba va deveni mai accesibil turi\u0219tilor din Timi\u0219 \u0219i Hunedoara. De\u0219i nu este considerat\u0103 obiectiv turistic, fiind \u00een exploatare, cariera de marmur\u0103 din Ruschi\u021ba poate fi v\u0103zut\u0103 de pe drumul care urc\u0103 din sat spre T\u0103ul Ursului, zona din mun\u021bi aflat\u0103 la limita jude\u021belor Cara\u0219-Severin, Timi\u0219 \u0219i Hunedoara.<\/p>\n\n\n\n

Cariera de marmur\u0103, un secol \u0219i jum\u0103tate de exploatare<\/h2>\n\n\n\n

Povestea carierei de marmur\u0103 Ruschi\u021ba a \u00eenceput \u00een jurul anului 1883, c\u00e2nd un muncitor din regiune a descoperit \u00eent\u00e2mpl\u0103tor z\u0103c\u0103m\u00e2ntul. La Rusca Montan\u0103 \u0219i Ruschi\u021ba func\u021bionau atunci exploat\u0103ri forestiere, mine de fier \u0219i plumb, \u201eciocane\u201d, adic\u0103 instala\u021bii industriale folosite la prelucrarea metalelor, \u0219i topitorii, \u00eens\u0103 descoperirea marmurei a diversificat activit\u0103\u021bile industriale din zon\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Cariera a fost deschis\u0103 \u00een 1883 de Johann Biebel (1817\u20131900), un renumit inginer constructor din Banat, primul proprietar al acesteia. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen primii ani, lucr\u0103rile au fost rudimentare, fiind desf\u0103\u0219urate de familia antreprenorului Biebel, ajutat\u0103 de c\u00e2\u021biva muncitori pietrari italieni. \u00cen anul 1910 au fost instalate primele gatere \u0219i o macara, iar \u00een 1912 s-a \u00eenceput t\u0103ierea blocurilor de marmur\u0103 cu s\u00e2rm\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u201eLa Ru\u0219chi\u021ba, doamna \u0219i domnul Biebel (n.r. Janos, fiul lui Johann Biebel), proprietarul carierelor de marmor\u0103 de la Ruschi\u021ba, ne ies \u00een cale \u0219i, cu amabilitatea lor cunoscut\u0103, ne poftesc la o cin\u0103 cald\u0103, ce ne-o preg\u0103tiser\u0103. Petrecem un ceas \u00een acest mic col\u021b de rai, unde n-ai de v\u0103zut dec\u00e2t dou\u0103 r\u00e2nduri de case, cu gr\u0103dini \u0219i dealuri, apoi zidurile fabricii de fier \u0219i minele (b\u0103ile) de marmor\u0103. E minunat s\u0103 vezi cum se taie piatra de marmor\u0103, \u00een buc\u0103\u021bi mari, care abia \u00eencape una \u00eentr-un vagon. Acelea apoi se taie cu ni\u0219te ferestr\u0103ie, ca lemnul, se fac buc\u0103\u021bi mai groase (pentru cruci, st\u00e2lpi) ori mai sub\u021biri ca sc\u00e2ndura (pentru mese, table)\u201d<\/em>, scria Nicolae Br\u00eenzeu, \u00een 1927.<\/p>\n\n\n\n

C\u0103utat\u0103 de turi\u0219ti de peste un secol<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen anii \u201920, cariera de marmur\u0103 devenise cunoscut\u0103 \u0219i era vizitat\u0103 de turi\u0219tii care explorau Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103. Primele trasee turistice din Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103 au fost conturate \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul secolului XX, m\u0103rturie fiind cel mai vechi monument dedicat turistului, ridicat la N\u0103drag (jude\u021bul Timi\u0219), \u00een 1914.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Monumentul de piatr\u0103 poart\u0103 urm\u0103toarea inscrip\u021bie (\u00een limba maghiar\u0103): \u201eDac\u0103 \u00een calea ta treci pe aici, Bucur\u00e2ndu-te de aceste locuri fermec\u0103toare, Arunc\u0103 v\u0103lul uit\u0103rii peste griji \u0219i g\u00e2nduri, C\u0103ci numai cel care uit\u0103 poate fi fericit\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Din vechea localitate minier\u0103 N\u0103drag, <\/a>c\u0103l\u0103torii urc\u0103 spre cel mai \u00eenalt v\u00e2rf al Mun\u021bilor Poiana Rusc\u0103 – V\u00e2rful Pade\u0219 (1.382 de metri), aflat la limita jude\u021belor Hunedoara, Cara\u0219-Severin \u0219i Timi\u0219, \u0219i pot cobor\u00ee apoi spre Ruschi\u021ba (Cara\u0219-Severin), Vadu Dobrii \u0219i B\u0103tr\u00e2na (Hunedoara), Luncanii de Jos (Timi\u0219).<\/p>\n\n\n\n

Un monument asem\u0103n\u0103tor, aproape la fel de vechi, realizat din marmur\u0103 de Ruschi\u021ba, se afl\u0103 la intrarea \u00een comuna Rusca Montan\u0103 \u0219i pare a fi o replic\u0103 stilizat\u0103 a celui mai vechi monument al turistului, de cealalt\u0103 parte a mun\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n

Sute de oameni munceau la Ruschi\u021ba \u00een anii interbelici<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen anii interbelici, zeci de familii din Ruschi\u021ba \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tigau existen\u021ba muncind \u00een carier\u0103 ori la transportul marmurei pe valea Ruschi\u021bei, prin satele Ruschi\u021ba \u0219i Rusca Montan\u0103, p\u00e2n\u0103 la Voislova, localitatea aflat\u0103 la 20 de kilometri de carier\u0103, traversat\u0103 atunci de calea ferat\u0103 Ha\u021beg \u2013 Caransebe\u0219.<\/p>\n\n\n\n

\"Muntii<\/figure>\n\n\n\n
\"Muntii<\/figure>\n\n\n\n
\"Muntii<\/figure>\n\n\n\n
\"Muntii<\/figure>\n\n\n\n
\"Muntii<\/figure>\n\n\n\n
\"Muntii<\/figure>\n\n\n\n
\"Muntii<\/figure>\n\n\n\n
\"Muntii<\/figure>\n\n\n\n

\u201eO nou\u0103 industrie foarte important\u0103 a luat na\u0219tere \u00een Ru\u0219chi\u021ba, c\u0103tun care, din punct de vedere administrativ, face parte din Rusca Montan\u0103, mai ales dup\u0103 ce au fost sistate turn\u0103toriile \u0219i fer\u0103riile din acest loc \u0219i c\u00e2nd fr\u00e2nele conduc\u0103toare le ia \u00een m\u00e2n\u0103 Ioan Biebel, care se \u021bine \u0219i ast\u0103zi. Este cariera de marmur\u0103 \u2014 marmur\u0103 de calitate superioar\u0103 \u2014 care, sub conducerea ra\u021bional\u0103 \u0219i inteligent\u0103 a d-lui Biebel, s-a f\u0103cut cunoscut\u0103 \u00een toat\u0103 lumea, primind comenzi chiar \u0219i din America de Sud. \u00cen timpurile de conjunctur\u0103, cariera de marmur\u0103 putea da de lucru la circa 250 p\u00e2n\u0103 la 300 de oameni<\/em>\u201d, informa publica\u021bia Vestul, \u00een 1931.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acea perioad\u0103, o parte din lucr\u0103rile \u00een carier\u0103 au fost mecanizate, folosindu-se instala\u021biile unei uzine electrice care func\u021biona pe p\u00e2r\u00e2ul Ruschi\u021ba, la poalele carierei. Presa vremii nota c\u0103 exploatarea era atunci una dintre cele mai bine organizate din toat\u0103 Europa \u0219i, totodat\u0103, era punctul de atrac\u021bie al c\u0103l\u0103torilor care ajungeau \u00een gara Rusca Montan\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"Cariera<\/figure>\n\n\n\n
\"Cariera<\/figure>\n\n\n\n
\"Cariera<\/figure>\n\n\n\n
\"Cariera<\/figure>\n\n\n\n
\"Cariera<\/figure>\n\n\n\n

\u201ePe c\u00e2t de bine este organizat\u0103 \u00eens\u0103 cariera \u00een sine, pe at\u00e2t de primitiv este transportul blocurilor, c\u00e2teodat\u0103 de 10 \u0219i chiar 12 tone, pe distan\u021ba de 17 km de la Ru\u0219chi\u021ba p\u00e2n\u0103 la gara Valea Mare\u2014Rusca. Tr\u0103suri cu ro\u021bi pline, trase de c\u00e2te 10 perechi de cai, nu sunt rare pe drumul foarte \u00eentortocheat dintre Rusca \u0219i Ru\u0219chi\u021ba\u201d,<\/em> informa publica\u021bia interbelic\u0103 Vestul.<\/p>\n\n\n\n

La sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201930, peste 250 de oameni munceau \u00een carier\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cariera de marmur\u0103, na\u021bionalizat\u0103 \u0219i extins\u0103 \u00een comunism<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen primii ani de comunism, exploatarea a fost na\u021bionalizat\u0103 \u0219i extins\u0103, iar \u00een anii \u201950, o cale ferat\u0103 a fost amenajat\u0103 pe valea Ruschi\u021bei pentru transportul marmurei, dar \u0219i al minereului provenit de la minele metalice de la Rusca Montan\u0103.Ce se ascunde \u00een ad\u00e2ncurile Mun\u021bilor Poiana Rusc\u0103. Secretele industriei abandonate dup\u0103 dou\u0103 secole<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eCariera Ru\u0219chi\u021ba este ast\u0103zi cea mai mare \u0219i mai bine utilat\u0103 din sud-estul Europei. Marmora sa este alb\u0103, roz deschis \u0219i roz \u00eenchis, de o calitate excep\u021bional\u0103. Dac\u0103 lustruit\u0103 nu este chiar at\u00e2t de frumoas\u0103 ca cea de Carrara (care \u00eens\u0103 nu exist\u0103 dec\u00e2t \u00een alb), \u00een schimb este mult mai rezistent\u0103 la intemperii. Marmora de Carrara, fiind poroas\u0103, absoarbe ap\u0103, care \u00eenghea\u021b\u0103 \u00een timpul iernii \u0219i o face s\u0103 crape; din aceast\u0103 cauz\u0103 marmora de Carrara se coje\u0219te prim\u0103vara\u201d,<\/em> informa Rom\u00e2nia Liber\u0103, \u00een 1948.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen carier\u0103, nota presa vremii, cu ajutorul unor ma\u0219ini cu d\u0103l\u021bi \u0219i al perforatoarelor pneumatice erau desprinse din st\u00e2nc\u0103 blocuri de 30\u201480 de tone. Gaterele, ac\u021bionate de o turbin\u0103 de ap\u0103, prelucrau marmura prin folosirea a 20\u201430 de p\u00e2nze de o\u021bel, \u00een pl\u0103ci de 2\u20143 centimetri grosime. Alte lespezi de 8\u201415 centimetri grosime erau ob\u021binute la un gater cu mai pu\u021bine p\u00e2nze \u0219i care folosea praf de o\u021bel \u00een loc de nisip. \u00cen general, cariera livra pl\u0103ci sau lespezi de 3 metri lungime pe un metru l\u0103\u021bime.<\/p>\n\n\n\n

\u201eLa gatere se desf\u0103\u0219oar\u0103 opera\u021bia de t\u0103iere. P\u00e2nze de o\u021bel f\u0103r\u0103 din\u021bi \u00eencep s\u0103 fac\u0103 o mi\u0219care rectilinie, la fel cu aceea a Schrem-ma\u0219inii. Ap\u0103s\u00e2nd pe marmur\u0103 cu ajutorul piliturii de o\u021bel sau al nisipului de cuar\u021b, ele taie \u00een ad\u00e2ncime, p\u0103trunz\u00e2nd c\u00e2te 8 centimetri \u00een 24 de ore, pentru ca dup\u0103 zile \u00eentregi s\u0103 realizeze acele pl\u0103ci de marmur\u0103 at\u00e2t de c\u0103utate pentru frumuse\u021bea \u0219i durabilitatea lor\u201d<\/em>, informa Rom\u00e2nia Liber\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Marmura de la Ruschi\u021ba a fost folosit\u0103 \u00een construc\u021biile unora dintre cl\u0103dirile emblematice din Rom\u00e2nia comunist\u0103, cum sunt Casa Sc\u00e2nteii \u0219i Casa Poporului, dar \u0219i din Europa, la Palatul B\u0103ncilor din Viena, Parlamentul din Budapesta sau la renovarea Domului din Milano.<\/p>\n\n\n\n

Carierele, cea veche \u2013 Gropan \u0219i cea nou\u0103 \u2013 Dealul lui Ionel, s-au extins pe mai mult de 40 de hectare, iar de aici sunt t\u0103iate blocuri uria\u0219e de marmur\u0103 de diferite nuan\u021be, cenu\u0219ie, alb\u0103 \u0219i roz, a c\u0103ror calitate le face comparabile cu cea a marmurei de Carrara.<\/p>\n\n\n\n

Cariera a supravie\u021buit \u00eenchiderii minelor<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 cariera de marmur\u0103, au func\u021bionat mai multe mine metalice \u0219i fabrici. A fost exploatat inclusiv uraniu, pe V\u00e2rful Boului, \u00een apropiere de \u201emuntele de marmur\u0103\u201d. Cele mai multe au fost \u00eenfiin\u021bate \u00een secolul al XVIII-lea \u0219i au fost \u00eenchise p\u00e2n\u0103 \u00een anii 2000.<\/p>\n\n\n\n

\u201eLa Revolu\u021bie erau vreo 4.800 de muncitori la complexul minier. Oamenii au \u00eenceput s\u0103 plece c\u00e2nd s-au \u00eenchis minele\u201d<\/em>, relata Gigi, un fost miner din Ruschi\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2\u021biva localnici mai lucreaz\u0103, \u00een prezent, \u00een cariera de marmur\u0103.<\/a> Treptele sale urc\u0103 p\u00e2n\u0103 la aproape 1.000 de metri altitudine, peste rezervele estimate la aproape dou\u0103 milioane de metri cubi de minerale cu nuan\u021be deschise la culoare, cele mai mari z\u0103c\u0103minte de piatr\u0103 natural\u0103 aflate \u00een exploatare din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n

Sursa:adevarul Foto:adevarul<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Un nou drum montan, pl\u0103nuit s\u0103 lege trei jude\u021be prin Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103, deschide calea turi\u0219tilor spre cea mai veche<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":135555,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-135554","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/index-3.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-zgm","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/135554","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=135554"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/135554\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":135556,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/135554\/revisions\/135556"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/135555"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=135554"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=135554"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=135554"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}