{"id":135794,"date":"2026-04-20T11:05:13","date_gmt":"2026-04-20T08:05:13","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=135794"},"modified":"2026-04-20T11:05:15","modified_gmt":"2026-04-20T08:05:15","slug":"135794","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=135794","title":{"rendered":""},"content":{"rendered":"\n

Mo\u021bii din Apuseni, locuitorii unora dintre cele mai izolate \u0219i mai spectaculoase \u021binuturi montane din Rom\u00e2nia, au fost considera\u021bi de istorici o popula\u021bie aparte, a c\u0103rei origine str\u0103veche a st\u00e2rnit controverse.\"Mo\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Mo\u021bi. Foto: Romulus Vuia, Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Anii’30<\/p>\n\n\n\n

\u00cen mai multe regiuni ale Rom\u00e2niei, comunit\u0103\u021bile tradi\u021bionale \u0219i-au revendicat, de-a lungul timpului, origini str\u0103vechi, legate de triburile care au locuit pe actualul teritoriu al \u021b\u0103rii \u00een urm\u0103 cu mai multe milenii. Un loc aparte \u00een r\u00e2ndul popula\u021biilor arhaice \u00eel ocup\u0103 mo\u021bii din Mun\u021bii Apuseni, considera\u021bi de istorici una dintre cele mai vechi popula\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti din Transilvania, dar \u0219i una dintre cele mai enigmatice.<\/p>\n\n\n\n

Declinul popula\u021biei din \u021aara Mo\u021bilor<\/h2>\n\n\n\n

Numele lor ar proveni de la termenul francez \u201emons\u201d, care \u00eenseamn\u0103 munte sau muntean. Mo\u021bii au fost lega\u021bi din cele mai vechi timpuri de a\u0219ez\u0103rile din Mun\u021bii Apuseni, dezvoltate \u00een jurul ora\u0219elor C\u00e2mpeni \u0219i Abrud, dar \u0219i de alte sate de munte din Alba, Bihor, nordul Hunedoarei \u0219i din zone ale jude\u021belor Cluj \u0219i Arad.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen mod tradi\u021bional, \u201e\u021aara Mo\u021bilor\u201d cuprinde comunit\u0103\u021bile din ora\u0219ele C\u00e2mpeni \u0219i Abrud \u0219i din comunele apropiate Arie\u0219eni, Albac, Bistra, Avram Iancu, Ciuruleasa, Bucium, G\u00e2rda de Sus, Horea, Ro\u0219ia Montan\u0103, Poiana Vadului, Sohodol, Sc\u0103ri\u0219oara, Vidra \u0219i Vadu Mo\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

La \u00eenceputul secolului al XX-lea, popula\u021bia acestei regiuni etnografice se ridica la 50.000 de locuitori, iar \u00een anii \u201940, c\u00e2nd a atins v\u00e2rful demografic, \u201e\u021aara Mo\u021bilor\u201d cuprindea o popula\u021bie de peste 64.000 de locuitori. Dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial, aceasta a sc\u0103zut treptat, iar conform celui mai recent recens\u0103m\u00e2nt, din 2021, popula\u021bia celor 14 comune \u0219i a celor dou\u0103 ora\u0219e \u00eensumeaz\u0103 aproximativ 34.000 de persoane.<\/p>\n\n\n\n

De-a lungul timpului, originea mo\u021bilor a st\u00e2rnit controverse \u0219i a fost disputat\u0103 de istorici, etnografi \u0219i lingvi\u0219ti. Unii cercet\u0103tori le-au atribuit r\u0103d\u0103cini vechi, asociindu-i cu popula\u021bii antice care au locuit sau au trecut prin Carpa\u021bi: triburi celtice care au ajuns \u00een Transilvania dinspre vest, agat\u00e2r\u0219i, daci ori coloni\u0219ti romani, dar \u0219i cu grupuri ilire \u0219i dalmate aduse de Imperiul Roman pentru exploatarea bogatelor z\u0103c\u0103minte de aur \u0219i argint din Apuseni.<\/p>\n\n\n\n

\u021ainutul aurului, locuit \u0219i de agat\u00e2r\u0219i<\/h2>\n\n\n\n

\u00cenainte de venirea romanilor, marile z\u0103c\u0103minte de aur din Mun\u021bii Apuseni, aflate \u00een nordul actualului jude\u021b Hunedoara \u0219i \u00een Alba, erau exploatate de localnici, care culegeau aurul din r\u00e2uri ori din nisipurile \u0219i rocile aflate la suprafa\u021ba versan\u021bilor.\u00a0<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eNici \u00een vis, nici cea mai fantastic\u0103 imagina\u021bie nu \u0219i-ar putea \u00eenchipui ce au f\u0103cut oamenii aici, \u00een decursul celor c\u00e2teva mii de ani de c\u00e2nd au \u00eenceput s\u0103 caute aur. Sunt cele mai vechi mine din Europa. Se vorbe\u0219te de un popor dinaintea dacilor, de agat\u00e2r\u0219i. \u00cenaintea lor vor fi fost al\u021bii. C\u0103ut\u0103tori de aur, cu to\u021bii. Cert e c\u0103 romanii au venit \u00een Dacia atra\u0219i, cel mai mult, de faima acestor mine. Urmele exploat\u0103rii lor au r\u0103mas intacte, absolut intacte. Galerii drepte, simetrice, s\u0103pate cu ciocanul \u0219i cu dalta, centimetru cu centimetru\u201d,<\/em> nota Geo Bogza.<\/p>\n\n\n\n

Printre popula\u021biile antice asociate de istorici cu teritoriul Transilvaniei se num\u0103r\u0103 \u0219i agat\u00e2r\u0219ii, <\/a>despre care autorii vechi scriau c\u0103 se tatuau pe fa\u021b\u0103 \u0219i pe trup \u0219i \u00ee\u0219i vopseau p\u0103rul blond \u00eentr-o culoare albastr\u0103 \u2014 colore caeruleo. Aristotel relata c\u0103, la agat\u00e2r\u0219i, legile se c\u00e2ntau pentru a fi \u00eenv\u0103\u021bate pe dinafar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u201eDragostea de literatur\u0103 \u0219i \u00een special de muzic\u0103 \u0219i poezie a daco-ge\u021bilor era, de altfel, str\u0103veche. Aristoteles ne-a p\u0103strat \u0219tirea c\u0103 \u00abAgathyrsii\u00bb, adic\u0103 dacii din mun\u021bi, versificau legile lor \u0219i le c\u00e2ntau spre a le \u021bine bine minte pe de rost\u201d,<\/em> scria istoricul Vasile P\u00e2rvan \u00een Getica.<\/p>\n\n\n\n

Unii istorici sus\u021bin c\u0103 triburile agat\u00e2r\u0219ilor au fost asimilate de popula\u021bia daco-get\u0103 care locuia pe teritoriul Transilvaniei, \u00eens\u0103 urmele lor au fost asociate \u0219i cu grupuri de morminte de \u00eenhumare descoperite pe Mure\u0219ul Superior, care prezint\u0103 tr\u0103s\u0103turi aparte. Potrivit unor cercet\u0103tori, numele de agathirsoi ar \u00eensemna \u201econduc\u0103torii cu toiege\u201d (thirsus = toiag). Despre ei se afirm\u0103 c\u0103 se ocupau cu extragerea \u0219i prelucrarea metalelor, cu viticultura \u0219i oieritul \u0219i c\u0103 erau adoratori ai lui Dionysos.<\/p>\n\n\n\n

\u021aara Mo\u021bilor, plin\u0103 de vestigii antice<\/h2>\n\n\n\n

Istoricul Ion Rusu Abrudeanu \u00eei descria pe mo\u021bi\u00a0<\/a>ca fiind descenden\u021bi ai dacilor, romanilor \u0219i coloni\u0219tilor adu\u0219i de Imperiul Roman pentru a popula regiunea aurifer\u0103 din mun\u021bi. Apusenii cuprind unele dintre cele mai mari resurse de aur \u0219i metale pre\u021bioase din Rom\u00e2nia, iar z\u0103c\u0103mintele lor au fost c\u0103utate din cele mai vechi timpuri, Abrud (video) fiind unul dintre cele mai vechi centre miniere.\u00a0<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eMo\u0163ii sau \u021bopii sunt urma\u015fii direc\u0163i ai dacilor \u015fi ai coloniilor romane, aduse de \u00eemp\u0103ratul Traian \u00een urma ocup\u0103rii Daciei \u00een anul 105 dup\u0103 Christos, \u00een scopul de a o coloniza \u015fi de a putea munci \u015fi exploata cu bra\u0163ele lor minele de aur din fosta \u0163ar\u0103 a lui Decebal\u201d, <\/em>informa publicistul Ion Rusu Abrudeanu \u00een volumul \u201eMo\u0163ii, calvarul unui popor eroic, dar nedrept\u0103\u0163it\u201d (1938).<\/p>\n\n\n\n

Potrivit istoricilor, \u00een minele de aur dezvoltate de romani imediat dup\u0103 ocuparea teritoriilor dacice au fost adu\u0219i s\u0103 lucreze iliri \u0219i dalma\u021bi, popula\u021bii antice cu experien\u021b\u0103 \u00een extragerea \u0219i prelucrarea minereurilor. <\/p>\n\n\n\n

La Ro\u0219ia Montan\u0103, vechiul Alburnus Maior, t\u0103bli\u021bele cerate, inscrip\u021biile \u0219i cercet\u0103rile arheologice atest\u0103 prezen\u021ba unor mineri \u0219i coloni\u0219ti de origine ilir\u0103 \u0219i iliro-dalmat\u0103, veni\u021bi din vestul Balcanilor pentru a lucra \u00een exploat\u0103rile aurifere romane. Izvoarele epigrafice \u0219i arheologice men\u021bioneaz\u0103 aici prezen\u021ba unor grupuri ca Delmatae, Pirustae, Baridustae \u0219i Sardeates, venite din Dalma\u021bia \u0219i din regiunea iliric\u0103 a vestului Balcanilor.<\/p>\n\n\n\n

O necropol\u0103 antic\u0103 descoperit\u0103 \u00een anii \u201980 pe dealul Muncelul, \u00een zona Barza, la c\u00e2\u021biva kilometri de Brad, \u00een apropierea vechilor galerii miniere, a oferit informa\u021bii importante despre locuitorii antici ai \u021binutului.<\/p>\n\n\n\n

\u201eS\u0103p\u0103turile arheologice au dat la iveal\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent 129 de morminte de incinera\u021bie cu ardere pe loc, apar\u021bin\u00e2nd popula\u021biei ilire colonizate aici \u00een vederea extragerii \u0219i prelucr\u0103rii minereului aurifer\u201d, <\/em>ar\u0103ta arheologul Adriana Rusu \u00eentr-un raport privind rezultatele cercet\u0103rilor.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103toarea ar\u0103ta c\u0103 necropola de la Muncelu\u2013Brad, prin particularit\u0103\u021bile sale de rit funerar \u0219i prin formele vaselor descoperite aici, apar\u021bine unei popula\u021bii de coloni\u0219ti iliri sau dalma\u021bi, adu\u0219i \u00een aceast\u0103 zon\u0103 imediat dup\u0103 cucerirea roman\u0103, popula\u021bie care se ocupa cu extragerea \u0219i prelucrarea minereului aurifer din aceast\u0103 parte a Mun\u021bilor Apuseni \u00een secolele al II-lea \u0219i al III-lea e.n.<\/p>\n\n\n\n

Mo\u021bii, oamenii mun\u021bilor \u0219i ai p\u0103durilor din Apuseni<\/h2>\n\n\n\n

Al\u021bi autori au ar\u0103tat c\u0103 mo\u021bii reprezint\u0103 o popula\u021bie format\u0103 treptat, care \u0219i-a conservat identitatea datorit\u0103 reliefului dificil \u00een care a tr\u0103it, a a\u0219ez\u0103rilor izolate \u0219i a ocupa\u021biilor specifice comunit\u0103\u021bilor montane.<\/p>\n\n\n\n

Mun\u021bii Apuseni au fost acoperi\u021bi, din vremuri str\u0103vechi, de \u00eentinderi vaste de p\u0103duri seculare, iar aceast\u0103 bog\u0103\u021bie natural\u0103 a influen\u021bat decisiv felul \u00een care s-au \u00eentemeiat \u0219i au d\u0103inuit numeroasele sate risipite pe culmi. \u00cen acest \u021binut dificil, izolarea, p\u0103durea \u0219i relieful au modelat deopotriv\u0103 via\u021ba \u0219i identitatea comunit\u0103\u021bilor locale.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen \u021aara Mo\u021bilor nu sunt dec\u00e2t brazi, oameni, topoare \u0219i st\u00e2nci. Este o \u021bar\u0103 de piatr\u0103, unde s\u0103r\u0103cia este aspr\u0103 \u0219i tare ca piatra\u201d<\/em>, o descria Geo Bogza \u00een anii \u201930.\"\u021aara<\/p>\n\n\n\n

\u021aara Mo\u021bilor. Sursa: Realitatea Ilustrat\u0103<\/p>\n\n\n\n

Mo\u021bii s-au a\u0219ezat \u00een locuri izolate, <\/a>aproape de p\u0103\u0219uni, de izvoare ori de terenurile pe care le puteau c\u00e2\u0219tiga prin defri\u0219area p\u0103durilor pentru f\u00e2ne\u021be \u0219i pentru cre\u0219terea animalelor. Adesea, c\u00e2nd o familie g\u0103sea o p\u0103\u0219une mai bun\u0103 sau un loc potrivit pentru cosit, se desprindea de satul vechi \u0219i \u00ee\u0219i ridica o nou\u0103 gospod\u0103rie la mare dep\u0103rtare. A\u0219a au ap\u0103rut multe dintre a\u0219ez\u0103rile risipite din Apuseni.<\/p>\n\n\n\n

P\u0103durile au asigurat existen\u021ba \u00eendelungat\u0103 a multor sate de munte, \u00eentr-un \u021binut unde agricultura era dificil\u0103, iar mineritul nu oferea \u00eentotdeauna stabilitate. Tot ele au contribuit la formarea identit\u0103\u021bii mo\u021bilor, cunoscu\u021bi pentru priceperea lor \u00een dulgherit \u0219i \u00een construc\u021biile din lemn. <\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen \u021aara Mo\u021bilor, toporul nu este numai un lucru oarecare din inventarul gospod\u0103riei. Toporul este o unealt\u0103 esen\u021bial\u0103, un element de via\u021b\u0103, ceva indispensabil, pretutindeni prezent, ca aerul, ca respira\u021bia. La C\u00e2mpeni, jum\u0103tate din vitrinele pr\u0103v\u0103liilor sunt ocupate numai cu topoare, aranjate \u00een toate felurile, cu t\u0103i\u0219ul scos \u00een eviden\u021b\u0103. E marfa c\u0103reia trebuie s\u0103 i se dea locul de cinste\u201d<\/em>, scria Geo Bogza \u00een volumul \u201e\u021a\u0103ri de piatr\u0103, de foc \u0219i de p\u0103m\u00e2nt\u201d (1939).<\/p>\n\n\n\n

De-a lungul timpului, oamenii din \u201e\u021binutul aurului\u201d au respins influen\u021bele unor popula\u021bii str\u0103ine, prefer\u00e2nd s\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103streze tradi\u021biile arhaice \u0219i modul de via\u021b\u0103 simplu, ar\u0103ta istoricul Ion Rusu Abrudeanu. Una dintre tradi\u021biile care au r\u0103mas emblematice pentru lumea mo\u021bilor a fost \u201eT\u00e2rgul de Fete de pe Muntele G\u0103ina\u201d, s\u0103rb\u0103toare care avea rolul de a apropia comunit\u0103\u021bile din mun\u021bi \u0219i de a \u00eent\u0103ri leg\u0103turile dintre ele.<\/p>\n\n\n\n

Sursa:adevarul Sursa foto: Realitatea Ilustrat\u0103<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mo\u021bii din Apuseni, locuitorii unora dintre cele mai izolate \u0219i mai spectaculoase \u021binuturi montane din Rom\u00e2nia, au fost considera\u021bi de<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":135795,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-135794","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/index-5.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/s61naM-135794","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/135794","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=135794"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/135794\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":135796,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/135794\/revisions\/135796"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/135795"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=135794"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=135794"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=135794"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}