![\"Zona](\"https:\/\/i2.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-7\/7b8941f1-1661-4d38-aa30-09c51f9d8693\/index.jpeg?resize=800%2C429&ssl=1\")
<\/p>\n\n\n\nLocuite din cele mai vechi timpuri \u0219i r\u0103mase vreme \u00eendelungat\u0103 izolate, mai multe sate din Rom\u00e2nia au devenit atrac\u021bii pentru amatorii de excursii montane. Unele au fost \u00eenfiin\u021bate la peste 1.300 de metri altitudine \u0219i sunt c\u0103utate pentru pitorescul priveli\u0219tilor lor.<\/p>\n\n\n\n
Zona Fundata. Foto: Claudiu Nelega.<\/p>\n\n\n\n
Cele mai \u201e\u00eenalte\u201d sate arhaice din Rom\u00e2nia, \u00eenfiin\u021bate la peste 1.000 de metri altitudine, pe culmile Carpa\u021bilor, \u0219i-au \u00eenceput existen\u021ba ca a\u0219ez\u0103ri pastorale sau ca locuri de refugiu pentru rom\u00e2ni \u0219i str\u0103mo\u0219ii lor.<\/p>\n\n\n\n
Unele au fost repere ale vechilor grani\u021be dintre regiunile istorice ale Rom\u00e2niei, desp\u0103r\u021bite de mun\u021bi, iar altele \u0219i-au datorat existen\u021ba exploat\u0103rii p\u0103durilor seculare, valorificate \u00een trecut de localnici. Resursele miniere au avut \u0219i ele un rol important \u00een dezvoltarea unor a\u0219ez\u0103ri alpine, \u00eens\u0103 p\u0103storitul \u0219i transhuman\u021ba au fost activit\u0103\u021bile \u00een jurul c\u0103rora s-a concentrat via\u021ba acestor comunit\u0103\u021bi.<\/p>\n\n\n\n
Cu timpul, multe dintre a\u0219ez\u0103rile \u201edin creierii mun\u021bilor\u201d s-au depopulat, \u00een timp ce altele au avut o soart\u0103 mai bun\u0103, datorit\u0103 accesibilit\u0103\u021bii \u0219i poten\u021bialului lor turistic.<\/p>\n\n\n\n
Aflate la peste 1.300 de metri altitudine, <\/a>satele Fundata, Fund\u0103\u021bica \u0219i \u0218irnea, ale comunei Fundata (jude\u021bul Bra\u0219ov), au devenit repere ale turismului rural \u00een anii \u201970, c\u00e2nd a\u0219ezarea aflat\u0103 pe culoarul Ruc\u0103r\u2013Bran, la poalele mun\u021bilor Bucegi \u0219i Piatra Craiului, a devenit sat turistic.<\/p>\n\n\n\n \u00cen 1973, printr-un ordin (744\/1973) al Ministerului Turismului, menit s\u0103 organizeze turismul rural, au fost declarate sate turistice localit\u0103\u021bile: H\u0103lmagiu (jude\u021bul Arad), Ruc\u0103r \u0219i Lere\u0219ti (jude\u021bul Arge\u0219), Fundata\u2013\u0218irnea (jude\u021bul Bra\u0219ov), Tismana (jude\u021bul Gorj), R\u0103\u0219inari (jude\u021bul Sibiu), Vatra Moldovi\u021bei (jude\u021bul Suceava), Murighiol \u0219i Sf\u00e2ntu Gheorghe (jude\u021bul Tulcea) \u0219i Vaideeni (jude\u021bul V\u00e2lcea).<\/p>\n\n\n\n Comuna Fundata, cu mai pu\u021bin de 700 de locuitori, se afl\u0103 la aproximativ 20 de kilometri de vechiul punct vamal Ruc\u0103r \u0219i la al\u021bi 20 de kilometri de localitatea Bran, faimoas\u0103 pentru castelul s\u0103u.<\/p>\n\n\n\n Castelul medieval a devenit popular \u00een secolul XX, fiind c\u0103utat de numero\u0219i c\u0103l\u0103tori rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini, atra\u0219i de legendele faimosului \u201eDracula\u201d, care ar fi st\u0103p\u00e2nit fort\u0103rea\u021ba, \u0219i de locurile pitore\u0219ti din \u00eemprejurimile sale. \u00cenainte de a deveni destina\u021bii turistice cunoscute peste grani\u021bele Rom\u00e2niei, satele alpine de pe culoarul Ruc\u0103r\u2013Bran s-au dezvoltat datorit\u0103 vastelor p\u0103duri din regiune. Fundata este amintit\u0103 \u0219i ca loc de hotar \u00eentre regiunile istorice ale Transilvaniei \u0219i Munteniei. Cluloarul Ruc\u0103r – Bran. Foto: Claudiu Nelega.<\/p>\n\n\n\n \u201eFundata era a\u0219ezat\u0103 chiar pe grani\u021ba dintre Imperiul Austro-Ungar \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, iar oamenii ajunseser\u0103 s\u0103 aib\u0103 casa \u00eentr-o \u021bar\u0103 \u0219i grajdul \u00een alta. De c\u00e2teva ori pe zi, treceau hotarul pentru a-\u0219i hr\u0103ni animalele. Fundata a fost prima localitate eliberat\u0103 de trupele militare rom\u00e2ne. Astfel, \u00een luptele pentru Fundata, la 14 august 1916, colonelul Gheorghe Poenaru-Bordea (adjunctul comandantului Regimentului 30 Infanterie \u201eMuscel\u201d) a trecut grani\u021ba cu trupele sale \u0219i a fost ucis. A fost primul rom\u00e2n c\u0103zut \u00een Primul R\u0103zboi Mondial. Alte c\u00e2teva zeci de solda\u021bi au pierit \u00een b\u0103t\u0103liile pentru eliberarea Fundatei\u201d<\/em>, arat\u0103 istoricul localit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n La \u00eenceputul anilor \u201970, a\u0219ezarea avea vreo 1.300 de locuitori, \u00eens\u0103 \u00een timpul verii num\u0103rul oamenilor se dubla datorit\u0103 turi\u0219tilor. Oamenii din Fundata \u0219i c\u0103tunul \u00eenvecinat \u0218irnea se ocupau cu muncile forestiere \u0219i cre\u0219terea animalelor, \u00eens\u0103 turismul le-a schimbat, treptat, modul de trai, peste 40 de camere fiind puse la dispozi\u021bia c\u0103l\u0103torilor veni\u021bi s\u0103 exploreze frumuse\u021bile Parcului Na\u021bional Piatra Craiului.<\/p>\n\n\n\n \u201eVara, pute\u021bi aduna lum\u00e2n\u0103ric\u0103, mu\u0219e\u021bel, sun\u0103toare, coada-\u0219oricelului, cu care se doftoricesc oamenii \u0219i vitele din Fundata. Sau face\u021bi o cur\u0103 de lactate pe la multele st\u00e2ne dimprejur. \u00cen afar\u0103 de mun\u021bi, Fundata mai are dou\u0103 pe\u0219teri \u0219i un lac f\u0103r\u0103 fund \u00een p\u0103dure\u201d,<\/em> informa revista Rom\u00e2nia pitoreasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n Afla\u021bi \u00een vestul Rom\u00e2niei, Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103 sunt o regiune montan\u0103 distinct\u0103, situat\u0103 \u00eentre Apuseni \u0219i Carpa\u021bii Meridionali. Cele mai \u00eenalte culmi, Pade\u0219ul \u0219i Rusca, nu dep\u0103\u0219esc 1.400 de metri, \u00eens\u0103 \u00eemprejurimile lor au fost locuite \u00eenc\u0103 din Antichitate. \u00cen secolul al II-lea, \u021binutul \u201erustic\u201d din apropierea Sarmizegetusei devenise un district minier important al provinciei romane Dacia.<\/p>\n\n\n\n Primele sate ale p\u0103durenilor, cum este numit\u0103 popula\u021bia b\u0103\u0219tina\u0219\u0103 a regiunii, sunt atestate din perioada medieval\u0103, fiind legate de resursele bogate de fier \u0219i de exploat\u0103rile forestiere \u00een jurul c\u0103rora s-au dezvoltat.<\/p>\n\n\n\n Mai multe sate de p\u0103dureni au fost \u00eenfiin\u021bate la peste 1.000 de metri altitudine. Cel mai \u201e\u00eenalt\u201d dintre ele, Vadu Dobrii, locuit ast\u0103zi de doar c\u00e2teva familii, devenise o localitate important\u0103 pentru economia zonei la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea. Avea atunci aproape 100 de gospod\u0103rii, iar \u00een vecin\u0103tatea lui func\u021bionau mai multe exploat\u0103ri forestiere \u0219i c\u0103rbun\u0103rii care produceau mangal pentru uzinele Hunedoarei. Tot atunci, satul era legat de Uzinele de Fier din Hunedoara \u0219i de minele de fier de la Ghelari printr-o re\u021bea de funiculare cu o lungime de peste 40 de kilometri, considerat\u0103 cea mai lung\u0103 din Europa la vremea respectiv\u0103. <\/p>\n\n\n\n Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n A\u0219ezarea devenise \u0219i o zon\u0103 de agrement pentru familiile \u00eenst\u0103rite din Banat, care urcau aici pentru a se bucura de aerul curat al mun\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n \u201eAici, \u00een v\u00e2rful mun\u021bilor Dobrii, la aproape 1.380 de metri altitudine, oamenii tr\u0103iesc ca s\u0103lbaticii. Aici nu str\u0103bat ziarele \u0219i, la drept vorbind, nu \u0219tiu dac\u0103 cinci la sut\u0103 dintre ei \u0219tiu s\u0103 citeasc\u0103. \u00cen republica aceasta a singur\u0103t\u0103\u021bii, ei tr\u0103iesc cu obiceiurile, cu portul \u0219i cu munca mo\u0219tenit\u0103 de acum sute de ani. P\u00e2n\u0103 aici la ei n-a putut p\u0103trunde nimic din ce au ora\u0219ele noastre de azi, ba nici chiar din ce au satele de la \u0219es. \u00centreaga \u00eembr\u0103c\u0103minte, precum \u0219i hrana, sunt produsul muncii lor proprii\u201d, <\/em>relata publicistul Ion Mehedin\u021beanu, \u00een ziarul Diminea\u021ba (1928).<\/p>\n\n\n\n Unii localnici se ocupau cu v\u00e2n\u0103toarea, al\u021bii cre\u0219teau vite, munceau \u00een p\u0103dure ori la minele de fier deschise \u00een Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103. Modul de via\u021b\u0103 al localnicilor \u00eei impresiona pe oaspe\u021bii locului.<\/p>\n\n\n\n Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n \u201e\u00cen ce prive\u0219te caracteristica locuitorilor de pe mun\u021bii Dobrii, am putea spune c\u0103 sunt, cu adev\u0103rat, ultimele r\u0103m\u0103\u0219i\u021be ale poporului dac: \u00eenal\u021bi, sp\u0103to\u0219i, de un curaj ne\u00eenfr\u00e2nt, hot\u0103r\u00e2\u021bi \u00een toate ac\u021biunile lor, ne\u0219tiind ce \u00eenseamn\u0103 compromisul, sunt foarte vioi \u0219i inteligen\u021bi, \u00eentreprinz\u0103tori \u00een toate, \u0219tiu s\u0103-\u0219i c\u00e2\u0219tige hrana cu orice fel de munc\u0103. Femeile sunt frumoase \u0219i chipe\u0219e \u0219i tot at\u00e2t de inteligente ca \u0219i b\u0103rba\u021bii\u201d,<\/em> ad\u0103uga Ion Mehedin\u021beanu.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial,<\/a> pentru c\u00e2teva decenii, o min\u0103 de fier \u0219i o unitate militar\u0103 antiaerian\u0103 au scos a\u0219ezarea din izolare. \u00cen trecut, aici a func\u021bionat \u0219i o tab\u0103r\u0103 \u0219colar\u0103. Lipsa drumurilor bune, izolarea \u0219i clima aspr\u0103 de munte au dus, treptat, la depopularea a\u0219ez\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n A\u0219eza\u021bi \u00een nord-vestul Rom\u00e2niei, pe teritoriul jude\u021belor Arad, Bihor, Cluj, Alba \u0219i Hunedoara, Mun\u021bii Apuseni au fost locui\u021bi \u0219i ei din cele mai vechi timpuri. Cele mai \u00eenalte culmi ale Apusenilor dep\u0103\u0219esc 1.800 de metri, \u00een Mun\u021bii Bihorului.<\/p>\n\n\n\n La poalele lor sunt r\u0103sfirate numeroase sate alpine, cunoscute ca a\u0219ez\u0103ri ale mo\u021bilor, oamenii mun\u021bilor, numi\u021bi astfel, potrivit unor interpret\u0103ri, dup\u0103 termenul francez \u201emons\u201d, care define\u0219te \u021binutul pe care l-au st\u0103p\u00e2nit de secole.<\/p>\n\n\n\n Rom\u00e2nii cunoscu\u021bi ca \u201emo\u021bi\u201d <\/a>s-au a\u0219ezat \u00een locuri izolate, \u00een creierii mun\u021bilor, aproape de p\u0103\u0219uni, de izvoare sau de locurile unde puteau defri\u0219a p\u0103durile pentru f\u00e2ne\u021be \u0219i puteau cre\u0219te animale. C\u00e2nd o familie g\u0103sea o p\u0103\u0219une mai bun\u0103 sau un loc potrivit pentru cosit, se desprindea de satul vechi \u0219i \u00ee\u0219i ridica o cas\u0103 nou\u0103, uneori la mare dep\u0103rtare. Astfel, unele c\u0103tune din Apuseni au fost a\u0219ezate la altitudini de peste 1.300 de metri.Haitele de lupi dau t\u00e2rcoale pistei de biciclete dintr-un sat pustiu \u0219i inaccesibil ma\u0219inilor, ascuns \u00een creierii mun\u021bilor<\/a> Pe\u0219tera Sc\u0103ri\u0219oara. Foto: Parcul Natural Apuseni.<\/p>\n\n\n\n \u00cen G\u00e2rda de Sus, satele Ghe\u021bari, Ocoale \u0219i Mununa \u00ee\u0219i r\u0103sfir\u0103 gospod\u0103riile pe culmi \u0219i platouri carstice p\u00e2n\u0103 la peste 1.200 de metri. Deasupra lor, c\u0103tunul Poiana C\u0103lineasa, aflat \u00eentre zona Ghe\u021barului de la Sc\u0103ri\u0219oara \u0219i zona turistic\u0103 Padi\u0219, considerat \u201ere\u0219edin\u021ba\u201d de var\u0103 a mo\u021bilor, ajunge la aproape 1.400 de metri. Numele comunei, cu 16 sate, vine de la g\u00e2rde, micile cascade formate pe r\u00e2uri dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea copacilor, \u0219i ofer\u0103 indicii despre spectaculozitatea reliefului din zona cuprins\u0103 \u00een Parcul Natural Apuseni.<\/p>\n\n\n\n \u00cens\u0103 cel mai c\u0103utat loc din G\u00e2rda de Sus este Pe\u0219tera Sc\u0103ri\u0219oara, care ad\u0103poste\u0219te un bloc de ghea\u021b\u0103 de circa 130.000 de metri cubi, cel mai mare ghe\u021bar subteran cunoscut \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n Ghe\u021barul Sc\u0103ri\u0219oara este cunoscut ca obiectiv turistic de la mijlocul secolului al XIX-lea. De atunci, au fost amenajate sc\u0103ri de lemn, pentru ca turi\u0219tii s\u0103 poat\u0103 intra \u00een aven. Localnicii din satele de munte foloseau ghea\u021ba \u0219i apa din ghe\u021bar cu mult timp \u00eenainte ca acesta s\u0103 devin\u0103 o atrac\u021bie pentru c\u0103l\u0103tori.<\/p>\n\n\n\n Pe\u0219tera Sc\u0103ri\u0219oara a fost declarat\u0103 monument al naturii \u00een Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 din 1938. Este situat\u0103 la altitudinea de 1.165 de metri, are o lungime de 720 de metri \u0219i o ad\u00e2ncime de 100 de metri. Traseul turistic este format dintr-un aven (pu\u021b vertical) ad\u00e2nc de peste 50 de metri \u0219i cu un diametru de 50 de metri, echipat cu sc\u0103ri metalice.<\/p>\n\n\n\n Pe\u0219tera Sc\u0103ri\u0219oara este format\u0103 din Sala Mare, Biserica, Rezerva\u021bia Mic\u0103 \u0219i Rezerva\u021bia Mare. Doar Sala Mare poate fi vizitat\u0103 de turi\u0219ti. Ghe\u021barul de la Sc\u0103ri\u0219oara ad\u0103poste\u0219te un depozit de ghea\u021b\u0103 fosil\u0103 format \u00een urm\u0103 cu circa 4.000 de ani. Blocul de ghea\u021b\u0103 are grosimi \u00eentre 11 \u0219i 36 de metri, potrivit unor sondaje efectuate cu ajutorul unui radar pentru a se vedea care este structura ghe\u021bii \u00een profunzime.<\/p>\n\n\n\n Sursa: adevarul Foto: Claudiu Nelega-Cluloarul Ruc\u0103r – Bran<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Locuite din cele mai vechi timpuri \u0219i r\u0103mase vreme \u00eendelungat\u0103 izolate, mai multe sate din Rom\u00e2nia au devenit atrac\u021bii pentru<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":135891,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-135890","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/index-3-1.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-zlM","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/135890","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=135890"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/135890\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":135892,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/135890\/revisions\/135892"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/135891"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=135890"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=135890"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=135890"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"Cluloarul](\"https:\/\/i1.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-5\/5284a1a9-a256-4e21-b420-f00d267b63a1\/index.jpeg?resize=800%2C429&ssl=1\")
<\/p>\n\n\n\nC\u0103tunul dintre nori, ascuns \u00een inima Apusenilor<\/h2>\n\n\n\n
Satele dintre nori, din Mun\u021bii Apuseni<\/h2>\n\n\n\n
![\"Pe\u0219tera](\"https:\/\/i0.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-7\/79d3e6a4-fb6f-461d-9bd3-126fc03030c8\/index.jpeg?resize=800%2C429&ssl=1\")
<\/p>\n\n\n\n