{"id":136348,"date":"2026-05-05T08:05:46","date_gmt":"2026-05-05T05:05:46","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=136348"},"modified":"2026-05-05T08:05:50","modified_gmt":"2026-05-05T05:05:50","slug":"transformare-majora-la-sarmizegetusa-regia-marele-templu-reconstruit-de-la-zero","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=136348","title":{"rendered":"Transformare major\u0103 la Sarmizegetusa Regia: Marele templu, reconstruit de la zero"},"content":{"rendered":"\n

Sarmizegetusa Regia a intrat \u00een cel mai amplu \u0219antier din ultimele patru decenii. Capitala dacilor \u00ee\u0219i schimb\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area \u0219i va r\u0103m\u00e2ne \u00eenchis\u0103 de luni p\u00e2n\u0103 vineri, timp de dou\u0103 luni. Este ref\u0103cut unul dintre marile sale temple de andezit.\"Terasa<\/p>\n\n\n\n

Terasa a X-a. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

\u00cen urm\u0103toarele dou\u0103 luni, turi\u0219tii care vor s\u0103 viziteze Sarmizegetusa Regia o vor putea face doar \u00een weekenduri.<\/p>\n\n\n\n

Cetatea dacic\u0103 aflat\u0103 \u00een patrimoniul cultural mondial UNESCO se afl\u0103 \u00eentr-un \u0219antier amplu de restaurare, iar, potrivit Consiliului Jude\u021bean Hunedoara, lucr\u0103rile complexe, derulate \u00een principal pe Terasa a X-a, la Marele Templu de andezit, impun restric\u021bii de acces pentru vizitatori.<\/p>\n\n\n\n

\u201eConsiliul Jude\u021bean Hunedoara, prin Muzeul Civiliza\u021biei Dacice \u0219i Romane Deva, informeaz\u0103 publicul c\u0103, \u00een perioada 4 mai \u2013 30 iunie 2026, situl arheologic Sarmizegetusa Regia va fi \u00eenchis pentru vizitare de luni p\u00e2n\u0103 vineri. Decizia a fost luat\u0103 \u00een contextul desf\u0103\u0219ur\u0103rii lucr\u0103rilor aferente obiectivului de investi\u021bii \u00abConservarea, restaurarea \u0219i punerea \u00een valoare a sitului arheologic Sarmizegetusa Regia \u2013 Terasa X\u00bb, parte a ansamblului UNESCO din Mun\u021bii Or\u0103\u0219tiei, jude\u021bul Hunedoara\u201d,<\/em> a informat CJ Hunedoara.<\/p>\n\n\n\n

Sarmizegetusa Regia, deschis\u0103 turi\u0219tilor \u00een weekend<\/h2>\n\n\n\n

Potrivit reprezentan\u021bilor institu\u021biei, lucr\u0103rile aflate \u00een derulare presupun transportul unor cantit\u0103\u021bi semnificative de p\u0103m\u00e2nt pe anumite trasee de pe terasele a X-a \u0219i a XI-a, aprovizionarea cu cantit\u0103\u021bi mari de materiale (argil\u0103, piatr\u0103, pietri\u0219) pe drumul pietonal \u0219i de servitute \u0219i recuperarea unor elemente arhitecturale masive de pe pante.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Sarmizegetusa Regia r\u0103m\u00e2ne deschis\u0103 pentru vizitare \u00een zilele de s\u00e2mb\u0103t\u0103 \u0219i duminic\u0103, potrivit programului obi\u0219nuit, adic\u0103 p\u00e2n\u0103 la ora 20.<\/p>\n\n\n\n

\u201eAceste lucr\u0103ri sunt esen\u021biale pentru conservarea \u0219i valorificarea pe termen lung a unuia dintre cele mai importante monumente de patrimoniu UNESCO din Rom\u00e2nia\u201d<\/em>, anun\u021b\u0103 CJ Hunedoara.<\/p>\n\n\n\n

Lucr\u0103rile care au loc la Sarmizegetusa Regia vizeaz\u0103 restaurarea unui templu de andezit vechi de peste dou\u0103 milenii, aflat pe Terasa a X-a, una dintre cele trei terase care compun incinta sacr\u0103 a capitalei dacice.<\/p>\n\n\n\n

Proiectul, estimat la 7,5 milioane de lei, este finan\u021bat cu fonduri europene \u0219i vizeaz\u0103 redarea unei imagini apropiate de original, \u00een acord cu cercet\u0103rile recente, a templului antic. Lucr\u0103rile urm\u0103resc stoparea degrad\u0103rii structurilor existente \u2013 plinte, tamburi de andezit, blocuri de calcar \u0219i ziduri de sus\u021binere \u2013 \u0219i mai cuprind refacerea paramentului zidului de terasare, repozi\u021bionarea blocurilor c\u0103zute \u0219i consolidarea zidului din beton armat.<\/p>\n\n\n\n

Templul antic, ref\u0103cut cu o nou\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are<\/h2>\n\n\n\n

Restaurarea va reda \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area par\u021bial\u0103 a templului: vor fi completate plintele coloanelor p\u00e2n\u0103 la patru r\u00e2nduri a c\u00e2te zece \u0219i vor fi recompuse 15 coloane, dintre care una \u00eentreag\u0103, iar restul fragmentare \u2013 o reconstituire par\u021bial\u0103 a monumentalit\u0103\u021bii originale. Practic, turi\u0219tii vor vedea la Sarmizegetusa Regia, \u00een premier\u0103 pentru Rom\u00e2nia, o coloan\u0103 dacic\u0103 ref\u0103cut\u0103 \u00een felul \u00een care ar\u0103ta \u00een Antichitate.<\/p>\n\n\n\n

\u2192\"Sarmizegetusa<\/p>\n\n\n\n

Imaginea 1\/15:<\/strong> Sarmizegetusa Regia, mai 2026 Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (21) jpg<\/p>\n\n\n\n

\"Sarmizegetusa<\/figure>\n\n\n\n
\"Sarmizegetusa<\/figure>\n\n\n\n
\"Sarmizegetusa<\/figure>\n\n\n\n
\"Sarmizegetusa<\/figure>\n\n\n\n
\"Sarmizegetusa<\/figure>\n\n\n\n
\"Sarmizegetusa<\/figure>\n\n\n\n
\"Sarmizegetusa<\/figure>\n\n\n\n
\"Sarmizegetusa<\/figure>\n\n\n\n
\"Sarmizegetusa<\/figure>\n\n\n\n

Potrivit arheologilor, Marele Templu de andezit, construit \u00een secolul I d.Hr., a \u00eenlocuit o construc\u021bie sacr\u0103 mai veche, din calcar. Andezitul folosit de daci provenea din cariere aflate la peste 50 de kilometri distan\u021b\u0103, pe valea Mure\u0219ului, iar materialul era considerat deosebit de valoros. \u201eAndezitului i se confereau calit\u0103\u021bi superioare, inclusiv de valoare monumental\u0103\u201d, ar\u0103ta, \u00eentr-un studiu, cercet\u0103torul Ioan M\u00e2rza.<\/p>\n\n\n\n

Templul de pe Terasa a X-a, unul dintre cele opt astfel de edificii din Incinta Sacr\u0103, era alc\u0103tuit din r\u00e2nduri de coloane, sus\u021binute pe plinte de andezit cu diametrul de peste doi metri, grele de c\u00e2teva tone, montate pe funda\u021bii de piatr\u0103 \u0219i lut. Cercet\u0103rile arheologice indic\u0103 dou\u0103 faze de construc\u021bie, iar configura\u021bia exact\u0103 a templului este \u00eenc\u0103 obiect de interpretare: fie patru r\u00e2nduri a c\u00e2te zece coloane, fie \u0219ase r\u00e2nduri cu c\u00e2te zece. Pe terasele a X-a \u0219i a XI-a, arheologii au identificat alte \u0219apte temple, dou\u0103 circulare \u0219i cinci patrulatere. Terasele cuprinse \u00een incinta sacr\u0103 erau ridicate pe ziduri de sus\u021binere de peste 10 metri \u00een\u0103l\u021bime, o realizare arhitectural\u0103 remarcabil\u0103 \u00een Antichitate.<\/p>\n\n\n\n

\u201eDin structura templelor a r\u0103mas doar o mic\u0103 parte, dar elementele p\u0103strate vorbesc de la sine despre o arhitectur\u0103 religioas\u0103 monumental\u0103, unic\u0103 \u00een lumea dacic\u0103\u201d,<\/em> informa Muzeul Na\u021bional de Istorie a Transilvaniei.<\/p>\n\n\n\n

Sarmizegetusa Regia, restaurat\u0103 \u00een 1980<\/h2>\n\n\n\n

Ultima interven\u021bie asupra templului a avut loc la \u00eenceputul anilor \u201980, \u00een cadrul celor mai ample lucr\u0103ri de restaurare derulate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent la Sarmizegetusa Regia. Lucr\u0103rile au \u00eenceput \u00een anul 1980, \u00een proiect fiind implica\u021bi speciali\u0219ti de la Muzeul din Deva, arheologi \u0219i restauratori, dar \u0219i arhitec\u021bi \u0219i ingineri de la Institutul de Proiect\u0103ri Hunedoara (IPH).<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Atunci a fost \u00eentregit cu ciment Soarele de andezit, au fost planta\u021bi st\u00e2lpii din lemn \u00een Marele Sanctuar Circular, au fost \u00eenlocuite par\u021bial blocurile din calcar degradate cu replici, at\u00e2t la monumente, c\u00e2t \u0219i la drumul antic pavat, au fost montate discuri \u0219i blocuri din beton \u00een incinta sacr\u0103, au fost \u00een\u0103l\u021bate \u0219i protejate zidurile de ap\u0103rare \u0219i a fost amenajat un sistem de colectare a apelor pluviale \u0219i a scurgerilor de pe versan\u021bi \u0219i de evacuare a lor \u00een afara incintei sacre. A fost propus\u0103, de asemenea, mutarea Soarelui de andezit din Sarmizegetusa Regia la Muzeul din Deva \u0219i \u00eenlocuirea acestuia cu o replic\u0103, dar acest lucru nu a mai fost realizat.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen timpul lucr\u0103rilor ample de restaurare de la \u00eenceputul anilor \u201980, constructorii au \u00eencercat prevenirea alunec\u0103rilor de teren prin consolidarea teraselor din Sarmizegetusa Regia, ridicarea unor ziduri de sprijin din fier-beton \u0219i realizarea unui sistem de drenaj. \u00cens\u0103 proiectul a fost \u00eentrerupt \u00een 1982, \u00eenainte ca lucr\u0103rile pl\u0103nuite s\u0103 fie finalizate.<\/p>\n\n\n\n

De-a lungul timpului, modul \u00een care a fost \u201e\u00eenfrumuse\u021bat\u0103\u201d Sarmizegetusa Regia \u00een anii \u201980 a st\u00e2rnit controverse, solu\u021biile de restaurare alese atunci fiind contestate de arheologi \u0219i simpli turi\u0219ti. \u00cen 2010, aproape 50 de discuri din beton a\u0219ezate la \u00eenceputul anilor 1980 \u00een Sarmizegetusa Regia au fost \u00eendep\u0103rtate din sit, conform unei dispozi\u021bii a Ministerului Culturii.<\/p>\n\n\n\n

\u2192\"Sarmizegetusa<\/p>\n\n\n\n

Imaginea 1\/15:<\/strong> Sarmizegetusa Regia Foto Daniel Gu\u021b\u0103, ADEV\u0102RUL (28) jpg<\/p>\n\n\n\n

\"Sarmizegetusa<\/figure>\n\n\n\n
\"Sarmizegetusa<\/figure>\n\n\n\n
\"Sarmizegetusa<\/figure>\n\n\n\n
\"Sarmizegetusa<\/figure>\n\n\n\n
\"Sarmizegetusa<\/figure>\n\n\n\n
\"Sarmizegetusa<\/figure>\n\n\n\n
\"Sarmizegetusa<\/figure>\n\n\n\n
\"Sarmizegetusa<\/figure>\n\n\n\n
\"Sarmizegetusa<\/figure>\n\n\n\n

Din 2013, Sarmizegetusa Regia a fost preluat\u0103 de Consiliul Jude\u021bean Hunedoara, iar autorit\u0103\u021bile locale au instituit paz\u0103 \u0219i un regulament de vizitare a monumentului aflat din 1999 \u00een patrimoniul cultural mondial UNESCO<\/a>. Prin noul regulament, turi\u0219tii au fost descuraja\u021bi s\u0103 se urce pe monumentele antice, s\u0103 le vandalizeze ori s\u0103 murd\u0103reasc\u0103 a\u0219ezarea, lucruri pe care le puteau face aproape nestingheri\u021bi p\u00e2n\u0103 atunci.<\/p>\n\n\n\n

\u0218antierele din ultimul deceniu de la Sarmizegetusa Regia<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen 2016, au fost finalizate lucr\u0103rile de modernizare a drumului jude\u021bean de 18 kilometri, \u00eentre Coste\u0219ti \u0219i Sarmizegetusa Regia, completat cu o alee pavat\u0103 \u00eentre parcare \u0219i sit. Proiectul a f\u0103cut ca a\u0219ezarea din Mun\u021bii Or\u0103\u0219tiei s\u0103 devin\u0103, \u00een scurt timp, cea mai vizitat\u0103 cetate dacic\u0103 din Rom\u00e2nia. \u00cen 2025, a fost finalizat\u0103 \u0219i investi\u021bia \u00een modernizarea tronsonului Or\u0103\u0219tie – Coste\u0219ti (18 kilometri) al aceluia\u0219i drum jude\u021bean de pe Valea Gr\u0103di\u0219tii, ambele investi\u021bii fiind finan\u021bate cu fonduri europene.<\/p>\n\n\n\n

\u2192\"Sarmizegetusa<\/p>\n\n\n\n

Imaginea 1\/13:<\/strong> Sarmizegetusa Regia Foto Daniel Gu\u021b\u0103, ADEV\u0102RUL (2) jpg<\/p>\n\n\n\n

\"Sarmizegetusa<\/figure>\n\n\n\n
\"Sarmizegetusa<\/figure>\n\n\n\n
\"Sarmizegetusa<\/figure>\n\n\n\n
\"Sarmizegetusa<\/figure>\n\n\n\n
\"Sarmizegetusa<\/figure>\n\n\n\n
\"Sarmizegetusa<\/figure>\n\n\n\n
\"Sarmizegetusa<\/figure>\n\n\n\n
\"Sarmizegetusa<\/figure>\n\n\n\n
\"Sarmizegetusa<\/figure>\n\n\n\n

\u00cen 2017, st\u00e2lpii din stejar ai Marelui Templu Circular din Sarmizegetusa Regia, monta\u021bi la \u00eenceputul anilor 1980 pentru a-i ajuta pe vizitatori s\u0103 \u00ee\u0219i fac\u0103 o idee despre volumul sanctuarului, au fost \u00eenlocui\u021bi cu al\u021bi 117 st\u00e2lpi de stejar. Vechii st\u00e2lpi au fost transforma\u021bi \u00een b\u0103nci, amenajate \u00een apropierea vestigiilor din incinta sacr\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 2022, au \u00eenceput lucr\u0103rile de reabilitare a fort\u0103re\u021bei din Sarmizegetusa Regia, care au cuprins refacerea a circa un kilometru de ziduri antice \u0219i a vechilor por\u021bi. Fortifica\u021bia Sarmizegetusei Regia a fost ridicat\u0103, potrivit istoricilor, cel mai probabil \u00een epoca roman\u0103, dup\u0103 demantelarea aproape total\u0103 a fortifica\u021biei dacice. Zidul acesteia se suprapune par\u021bial peste traseul unei fortifica\u021bii mai vechi \u0219i p\u0103streaz\u0103 elemente din cea devastat\u0103 de romani.<\/p>\n\n\n\n

\u201eEtapele de restaurare includ cercet\u0103ri arheologice, taluz\u0103ri \u015fi amenaj\u0103ri ale terenului, refacerea incintei militare \u015fi a por\u0163ilor de acces, refacerea \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea infrastructurii de vizitare prin introducerea unui traseu nou, amenajarea unui lapidariu \u015fi a unui ad\u0103post pentru vizitatori, precum \u015fi amenajarea final\u0103 a sitului prin plantarea de vegeta\u0163ie \u015fi finisarea suprafe\u0163elor de teren\u201d,<\/em>\u00a0informa Consiliul Jude\u0163ean Hunedoara.<\/p>\n\n\n\n

Proiectul de restaurare, estimat la 2,2 milioane de euro, a avut ca scop \u0219i \u201ecorectarea\u201d modului \u00een care a fost restaurat\u0103 fortifica\u021bia cet\u0103\u021bii dacice \u00een anii \u201980. Au fost eliminate straturile de blocuri din calcar de Podeni, a\u0219ezate peste zidurile antice pentru \u00een\u0103l\u021barea por\u021bilor de est \u0219i de vest, iar zidurile incintei militare au fost reparate.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen zona Por\u021bii de Est, lucr\u0103rile au mai inclus montarea unor gabioane cu piatr\u0103 natural\u0103 \u00een vecin\u0103tatea drumului pavat. Amplasarea acestor structuri a st\u00e2rnit controverse, din cauza noii \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103ri a zonei, \u00eens\u0103 speciali\u0219tii au explicat c\u0103 solu\u021bia a fost necesar\u0103 pentru a preveni alunec\u0103rile de teren \u0219i pentru a proteja drumul pavat \u0219i monumentele din zon\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Lucr\u0103rile la fortifica\u021bie nu sunt finalizate, mai multe zone ale acesteia r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een afara traseelor de vizitare. De asemenea, accesul turi\u0219tilor este restric\u021bionat \u0219i pe Terasa a X-a, unde continu\u0103 lucr\u0103rile la Marele Templu de Andezit. Restaur\u0103rile derulate \u00een ultimii ani nu au cuprins \u00eentreaga a\u0219ezare dacic\u0103, iar unele monumente, ca Turnul Pentagonal sau Drumul Antic Pavat, continu\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 afectate de degrad\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n

Sarmizegetusa Regia, \u201eora\u0219ul\u201d antic din mun\u021bi<\/h2>\n\n\n\n

Sarmizegetusa Regia se afl\u0103 la peste 1.000 de metri altitudine<\/a> \u00een Mun\u021bii \u0218ureanu, la circa 40 de kilometri de Or\u0103\u0219tie \u0219i 50 de kilometri de Hunedoara. Ea s-a dezvoltat \u00eencep\u00e2nd din secolul I \u00ee. Hr. \u0219i este una dintre cele mai mari a\u0219ez\u0103ri antice de pe teritoriul Rom\u00e2niei. Centrul s\u0103u de putere l-ar fi reprezentat zona sacr\u0103, ocupat\u0103 \u00een prezent de cele mai vizibile terase ale sale, pe care vizitatorii descoper\u0103 ruinele unor edificii religioase antice.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen jurul a\u0219ez\u0103rii de la Gr\u0103di\u0219tea Muncelului au fost identificate sute de terase \u0219i platforme artificiale, folosite de antici pentru a-\u0219i a\u0219eza gospod\u0103riile \u0219i c\u0103tunele izolate. Devastat\u0103 de romani \u0219i abandonat\u0103 timp de mai multe secole, Sarmizegetusa Regia a fost cunoscut\u0103 localnicilor \u00eenc\u0103 din Evul Mediu, iar din aceea\u0219i perioad\u0103 dateaz\u0103 \u0219i vechile pove\u0219ti despre comorile sale. Primele cercet\u0103ri ample au avut loc aici \u00een perioada 1803\u20131804, la scurt timp dup\u0103 descoperirea unor mari tezaure antice de aur \u00een zon\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen secolele al XIX-lea \u0219i XX, Sarmizegetusa Regia a fost cercetat\u0103 \u0219i \u201edezvelit\u0103\u201d de arheologi, care au descoperit aici r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele unui \u201eora\u0219\u201d antic \u00eenloritor, ascuns \u00een Mun\u021bii Or\u0103\u0219tiei (\u0218ureanu).<\/p>\n\n\n\n

Sursa:adevarul Sursa fotto:adevarul<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sarmizegetusa Regia a intrat \u00een cel mai amplu \u0219antier din ultimele patru decenii. Capitala dacilor \u00ee\u0219i schimb\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area \u0219i va<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":136349,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-136348","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/index-1.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-zta","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/136348","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=136348"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/136348\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":136351,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/136348\/revisions\/136351"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/136349"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=136348"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=136348"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=136348"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}