{"id":136630,"date":"2026-05-12T10:34:00","date_gmt":"2026-05-12T07:34:00","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=136630"},"modified":"2026-05-12T06:16:45","modified_gmt":"2026-05-12T03:16:45","slug":"legende-si-mistere-la-castelul-martinuzzi-comoara-ascunsa-si-destinul-tragic-al-cardinalului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=136630","title":{"rendered":"Legende \u0219i mistere la Castelul Martinuzzi: comoara ascuns\u0103 \u0219i destinul tragic al cardinalului"},"content":{"rendered":"\n

Un castel ruinat de pe malul Mure\u0219ului p\u0103streaz\u0103 amintirea unuia dintre cele mai tulbur\u0103toare episoade din trecutul Transilvaniei. Castelul Martinuzzi a fost privit adesea ca un loc blestemat, \u00eenconjurat de legende stranii. A r\u0103mas un edificiu \u00een pericol de dispari\u021bie, care a\u0219teapt\u0103 reabilitarea.\"Castelul<\/p>\n\n\n\n

Castelul Martinuzzi. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 mai multe decenii de la ruinarea sa complet\u0103, Castelul Martinuzzi din Vin\u021bu de Jos (jude\u021bul Alba) a\u0219teapt\u0103 reabilitarea printr-un proiect finan\u021bat de Institutul Na\u021bional al Patrimoniului.<\/p>\n\n\n\n

Vechiul castel de pe malul st\u00e2ng al Mure\u0219ului are o istorie de \u0219apte secole \u0219i, de\u0219i a func\u021bionat ca m\u0103n\u0103stire dominican\u0103 \u00een mare parte din acest timp, a r\u0103mas cunoscut dup\u0103 numele cardinalului Martinuzzi (Georg Utjessenovicz-Martinuzzi sau, \u00een maghiar\u0103, Fr\u00e1ter Gy\u00f6rgy, 1482 – 1551), guvernator al Transilvaniei, care a locuit aici vremelnic \u0219i a sf\u00e2r\u0219it \u00een mod tragic \u00eentre zidurile sale, la 17 decembrie 1551.<\/p>\n\n\n\n

Planuri de restaurare a castelului Martinuzzi<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen 2024, Arhiepiscopia Romano-Catolic\u0103 Alba Iulia, institu\u021bia care administreaz\u0103 monumentul istoric, anun\u021ba c\u0103 a ob\u021binut o finan\u021bare nerambursabil\u0103 acordat\u0103 de Institutul Na\u021bional al Patrimoniului, prin programul Timbrul Monumentelor Istorice, pentru punerea \u00een siguran\u021b\u0103, conservarea ruinelor \u0219i transformarea Castelului Martinuzzi din Vin\u021bu de Jos \u00eentr-un hub cultural. <\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eCl\u0103direa reprezint\u0103 unicitate chiar \u0219i \u00een stadiul de ruin\u0103 \u00een care se afl\u0103, fiind printre pu\u021binele castele renascentiste ale secolului al XVII-lea din Transilvania. \u00cen prezent, nicio \u00eenc\u0103pere interioar\u0103 a castelului nu mai este utilizabil\u0103, \u00eentregul ansamblu este \u00een stadiu avansat de ruinare. Ca urmare a pierderii \u00eenvelitorii acoperi\u0219ului la finalul anilor \u201970, interioarele \u0219i zidurile perimetrale au fost expuse intemperiilor, p\u00e2n\u0103 \u00een punctul \u00een care ast\u0103zi sunt distruse \u00eenvelitoarea, \u0219arpanta de lemn a acoperi\u0219ului, toate bol\u021bile peste parter ale aripii nordice a castelului \u0219i, par\u021bial, zidurile perimetrale de sud \u0219i est<\/em>\u201d, informa Arhiepiscopia Romano-Catolic\u0103 Alba Iulia.<\/p>\n\n\n\n

\u2192\"Castelul<\/p>\n\n\n\n

Imaginea 1\/12:<\/strong> Castelul Martinuzzi din Vun\u021bu de Jos Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (24) JPG<\/p>\n\n\n\n

\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n

Proiectul, aflat \u00een faza de elaborare a documenta\u021biilor tehnico-economice pentru interven\u021bii asupra monumentului istoric \u2013 faza DALI, vizeaz\u0103 salvarea structurii castelului \u0219i introducerea sa \u00een circuitul turistic local \u0219i na\u021bional.<\/p>\n\n\n\n

\u201eReperul fundamental \u00een jurul c\u0103ruia se contureaz\u0103 propunerea arhitectural\u0103 este dat de condi\u021bia actual\u0103 a ansamblului Martinuzzi-Bethlen: ruina. Propunerea vizeaz\u0103 asumarea \u0219i p\u0103strarea acestui caracter la nivelul interven\u021biei, urm\u0103rind rela\u021bionarea direct\u0103 a conceptului cu interven\u021bia. La nivel de interven\u021bie, propunerea se concentreaz\u0103 pe conservarea, punerea \u00een siguran\u021b\u0103 \u0219i protejarea materialului original, restaurarea unor componente litice, completarea lacunelor zidurilor \u00eentr-o manier\u0103 contemporan\u0103, delimitat\u0103 vizibil de tehnica tradi\u021bional\u0103, \u0219i amenajarea peisajer\u0103 a incintei, a \u0219an\u021burilor castelului, a parc\u0103rii \u0219i a aleilor spre castel\u201d<\/em>, arat\u0103 institu\u021bia, \u00eentr-un comunicat publicat pe site-ul ei.<\/p>\n\n\n\n

Noile amenaj\u0103ri ar urma s\u0103 pun\u0103 \u00een eviden\u021b\u0103 at\u00e2t ruinele castelului, c\u00e2t \u0219i r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele ansamblului m\u0103n\u0103stirii dominicane din curtea acestuia, care a existat \u00eentre secolele XIII-XVI. Subsolurile, acum acoperite de d\u0103r\u00e2m\u0103turi, vechile \u0219an\u021buri de ap\u0103, curtea, spa\u021biile interioare \u0219i zidurile ar urma s\u0103 fie reamenajate, astfel \u00eenc\u00e2t vizitatorii s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 face o imagine de ansamblu asupra locului legendar de pe malul Mure\u0219ului.<\/p>\n\n\n\n

M\u0103n\u0103stirea dominican\u0103 de pe Valea Mure\u0219ului<\/h2>\n\n\n\n

Povestea castelului Martinuzzi a \u00eenceput \u00een urm\u0103 cu \u0219apte secole, \u00eentr-un loc plin de vestigii istorice. \u021ainuturile fertile de pe valea Mure\u0219ului au fost locuite din cele mai vechi timpuri, iar culoarul Turda\u0219 – Vin\u021bu de Jos a p\u0103strat urme ale unor a\u0219ez\u0103ri dezvoltate din perioada t\u00e2rzie a neoliticului (circa 5000-4700 \u00ee.Hr.<\/a>), cunoscute ca apar\u021bin\u00e2nd culturii Turda\u0219.<\/p>\n\n\n\n

Aflat \u00een vecin\u0103tatea municipiului Alba Iulia (anticul Apulum), la r\u0103scrucea unor drumuri str\u0103vechi care \u00eel legau de \u021binuturile Sebe\u0219ului \u0219i Sibiului \u0219i ale Or\u0103\u0219tiei, Vin\u021bu de Jos are o istorie str\u00e2ns legat\u0103 de lumea antic\u0103. \u00cen epoca roman\u0103, locul se afla \u00een zona de influen\u021b\u0103 a marelui centru de la Apulum, unul dintre cele mai importante ora\u0219e ale Daciei romane.<\/p>\n\n\n\n

\u2192\"Castelul<\/p>\n\n\n\n

Imaginea 1\/14:<\/strong> Castelul Martinuzzi din Vun\u021bu de Jos Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (8) JPG<\/p>\n\n\n\n

\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"castel<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n

\u00cen documentele medievale, Vin\u021bu de Jos, cunoscut \u0219i cu numele german Unter-Winz sau Winzendorf \u0219i cu cel maghiar Alvinc, apare la mijlocul secolului al XIII-lea. Atunci, unele locuri din Transilvania au fost populate de grupuri de coloni\u0219ti proveni\u021bi din \u021binuturile germanice de la Rin, numi\u021bi saxoni sau sa\u0219i. Vin\u021bu de Jos, aflat la \u00eent\u00e2lnirea drumurilor antice din regiune cu Mure\u0219ul, o arter\u0103 important\u0103 de circula\u021bie, comer\u021b \u0219i control militar, avea s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 o comunitate important\u0103 de sa\u0219i, iar privilegiile de care beneficiau ace\u0219tia, garantate de monarh \u00een schimbul ap\u0103r\u0103rii grani\u021belor Regatului Ungar, au contribuit la dezvoltarea a\u0219ez\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

Din secolul al XIII-lea dateaz\u0103 vechea biseric\u0103, gotic\u0103, a localit\u0103\u021bii, aflat\u0103 \u00een vecin\u0103tatea ruinelor Castelului Martinuzzi. Distrus\u0103 de invaziile t\u0103tarilor la mijlocul secolului al XIII-lea, biserica a fost ref\u0103cut\u0103 \u00een deceniile urm\u0103toare, sus\u021bin istoricii. De la \u00eenceputul secolului urm\u0103tor, al\u0103turi de ea, localnicii au ridicat \u0219i o m\u0103n\u0103stire destinat\u0103 c\u0103lug\u0103rilor din Ordinul Dominican al Bisericii Catolice.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

M\u0103n\u0103stirea dominican\u0103 de la Vin\u021bu de Jos a fost singura de acest fel care nu era situat\u0103 \u00eentr-un ora\u0219, ar\u0103tau istoricii. A trecut printr-o perioad\u0103 prosper\u0103 \u00een secolul al XIV-lea, \u00eens\u0103, \u00een prima parte a secolului al XV-lea, invaziile turcilor, care au dus la distrugerea multor a\u0219ez\u0103ri din \u00eemprejurimi, au afectat-o grav. Schimb\u0103rile demografice din regiune, unde sa\u0219ii, majoritari \u00een trecut, erau \u00eenlocui\u021bi cu timpul de rom\u00e2ni, unguri \u0219i slavi, au contribuit \u0219i ele la declinul m\u0103n\u0103stirii, care, la \u00eenceputul secolului al XVI-lea, mai avea doar c\u00e2\u021biva vie\u021buitori.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen jurul anului 1532, dup\u0103 ce ultimii c\u0103lug\u0103ri au p\u0103r\u0103sit-o, vechea m\u0103n\u0103stire a intrat \u00een posesia unui nobil local, care a transformat-o \u00een castel. C\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu, acesta a v\u00e2ndut domeniul c\u0103tre Gheorghe Martinuzzi, episcop de Oradea, cel care a transformat-o \u00eentr-un castel spectaculos, cu arhitectur\u0103 renascentist\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Viitorul cardinal Martinuzzi \u0219i-a propus transformarea m\u0103n\u0103stirii dezafectate \u00eentr-un castel impozant, str\u0103juit de turnuri solide \u0219i \u00eenconjurat de un \u0219an\u021b umplut cu apa Mure\u0219ului, peste care urma s\u0103 fie ridicat un pod mobil, \u00eens\u0103 planurile sale nu au fost realizate pe deplin. Guvernatorul Transilvaniei a sf\u00e2r\u0219it \u00een mod tragic, \u00een re\u0219edin\u021ba sa nobiliar\u0103, asasinat de mercenarii regelui Ferdinand I de Habsburg.<\/p>\n\n\n\n

Sf\u00e2r\u0219itul tragic al cardinalului Martinuzzi<\/h2>\n\n\n\n

La mijlocul secolului al XVI-lea, Martinuzzi devenise una dintre cele mai influente personalit\u0103\u021bi ale epocii \u00een Transilvania. Provenit dintr-o familie de origine croat\u0103, c\u0103lug\u0103rul apropiat al regelui Ioan Z\u00e1polya a devenit vistiernic, episcop de Oradea, guvernator al Transilvaniei, arhiepiscop de Esztergom \u0219i, cu pu\u021bin timp \u00eenainte de moarte, cardinal.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ultimii s\u0103i ani de via\u021b\u0103, Martinuzzi se afla la conducerea Transilvaniei, disputat\u0103 atunci \u00eentre Habsburgi \u0219i Imperiul Otoman. Era apreciat ca unul dintre cei mai abili lideri transilvani, \u00eens\u0103 \u00eencercarea sa de a men\u021bine un echilibru \u00eentre cele dou\u0103 mari puteri i-a adus numero\u0219i du\u0219mani. Potrivit unor istorici, Martinuzzi negociase trecerea \u021b\u0103rii sub autoritatea regelui Ferdinand de Habsburg \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, c\u0103uta s\u0103 evite o invazie otoman\u0103, p\u0103str\u00e2nd aparen\u021ba unor rela\u021bii de supunere fa\u021b\u0103 de puternicul sultan Soliman Magnificul.\"Sf\u00e2r\u0219itul<\/p>\n\n\n\n

Sf\u00e2r\u0219itul tragic al cardinalului Martinuzzi. Wikipedia<\/p>\n\n\n\n

Politica sa, privit\u0103 de Martinuzzi ca o solu\u021bie pentru p\u0103strarea controlului asupra Transilvaniei, a fost interpretat\u0103 de generalii imperiali ca tr\u0103dare \u0219i privit\u0103 cu suspiciune \u0219i de otomani. Generalul Castaldo, comandantul trupelor imperiale trimise \u00een Transilvania, \u00eel b\u0103nuia pe Martinuzzi c\u0103 preg\u0103tea \u00eentoarcerea \u021b\u0103rii sub influen\u021b\u0103 otoman\u0103 \u0219i, cu acceptul regelui Ferdinand, a fost omul care a pecetluit, \u00eentr-un mod tragic, soarta cardinalului.<\/p>\n\n\n\n

Istoricul K\u0151v\u00e1ri L\u00e1szl\u00f3 descria, \u00een volumul \u201eIstoria Transilvaniei\u201d, publicat \u00een 1859, \u00eemprejur\u0103rile \u00een care a fost asasinat Martinuzzi, \u00een castelul din Vin\u021bu de Jos. La mijlocul lunii decembrie 1551, \u00een plin conflict \u00eentre habsburgi \u0219i otomani, guvernatorul ajunsese la re\u0219edin\u021ba sa de pe malul Mure\u0219ului, unde se preg\u0103tea de o Diet\u0103 care avea s\u0103 decid\u0103 viitorul Transilvaniei. \u00cen apropiere de Vin\u021bu de Jos au ajuns \u0219i trupele de mercenari ale generalilor Giovanni Battista Castaldo \u0219i Sforza Pallavicini.<\/p>\n\n\n\n

\u201eMartinuzzi se preg\u0103tea tocmai pentru diet\u0103. La 16 decembrie \u0219i-a trimis \u00eenainte slujitorii \u0219i garda, urm\u00e2nd ca el \u00eensu\u0219i s\u0103 porneasc\u0103 a doua zi. A fost o zi \u00eenfrico\u0219\u0103toare \u0219i o noapte \u00eenc\u0103 \u0219i mai \u00eenfrico\u0219\u0103toare. De\u0219i era iarn\u0103, \u00een acea zi s-a ar\u0103tat un curcubeu; noaptea a tunat, a fulgerat, iar ploaia a c\u0103zut \u00een \u0219uvoaie\u201d<\/em>, nota K\u0151v\u00e1ri L\u00e1szl\u00f3.\"Castelul<\/p>\n\n\n\n

Castelul la \u00eenceputul secolului XX. Ilustrat\u0103<\/p>\n\n\n\n

\u00cen diminea\u021ba de 17 decembrie, relata istoricul, c\u00e2nd carele care a\u0219teptau bagajele se opriser\u0103 la poarta castelului, iar tr\u0103sura cu \u0219ase cai a lui Martinuzzi urma s\u0103 fie adus\u0103, podul mobil a fost cobor\u00e2t. \u00cen lumina slab\u0103 a zorilor, aproape 150 de solda\u021bi spanioli au blocat \u00een lini\u0219te intr\u0103rile. Generalul Sforza Pallavicini, \u00eempreun\u0103 cu ofi\u021berii s\u0103i \u0219i cu secretarul Ferrari M\u00e1rk Antal, a p\u0103truns pe furi\u0219 \u00een anticamera s\u0103lii unde se afla cardinalul. Potrivit planului, Ferrari a intrat cu un act \u00een m\u00e2n\u0103, care urma s\u0103 fie semnat pentru rege.<\/p>\n\n\n\n

\u201eB\u0103tr\u00e2nul cu p\u0103rul alb st\u0103tea \u00een fa\u021ba mesei, \u00eembr\u0103cat \u00eentr-un halat de cas\u0103 c\u0103ptu\u0219it cu blan\u0103 de jder. Pe mas\u0103 se aflau breviarul deschis, jurnalul, un ceas \u0219i ustensilele de scris; tocmai \u00ee\u0219i rostea rug\u0103ciunea de diminea\u021b\u0103. V\u0103z\u00e2ndu-l, Ferrari s-a cutremurat \u0219i s-a oprit. Martinuzzi i-a f\u0103cut semn s\u0103 se apropie, a luat scrisoarea, a citit-o, iar c\u00e2nd a apucat pana ca s\u0103 semneze \u0219i s-a aplecat, Ferrari i-a dat dou\u0103 lovituri de pumnal, una \u00een g\u00e2t \u0219i alta \u00een coast\u0103. Atunci b\u0103tr\u00e2nul, \u00eenc\u0103 \u00een putere, a strigat: \u201eCe este? Ce este?\u201d \u0219i l-a tr\u00e2ntit pe uciga\u0219ul pl\u0103tit l\u00e2ng\u0103 mas\u0103. \u00cen acel moment, Sforza Pallavicini a n\u0103v\u0103lit \u00een\u0103untru cu ofi\u021berii s\u0103i spanioli \u0219i i-a f\u0103cut o ran\u0103 grea pe fa\u021b\u0103 cu sabia. Monino i-a tras un glon\u021b \u00een spate, iar ceilal\u021bi l-au sf\u00e2\u0219iat cu pumnalele. Nefericitul s-a pr\u0103bu\u0219it strig\u00e2nd: Iisuse, Maria! Mercada i-a t\u0103iat \u00een grab\u0103 urechile lui Martinuzzi, care erau p\u0103roase p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rf, \u0219i le-a dus la Viena\u201d,<\/em> nota K\u0151v\u00e1ri L\u00e1szl\u00f3.<\/p>\n\n\n\n

Asasinatul a fost \u021binut secret mai multe zile, timp \u00een care trupul cardinalului a fost ascuns \u00eentre perne. Unele m\u0103rturii spun c\u0103 asasinii ar fi aruncat apoi cadavrul \u00een \u0219an\u021bul de ap\u0103 al castelului. Acesta a fost \u00eenmorm\u00e2ntat abia la sf\u00e2r\u0219itul lunii februarie 1552, \u00een Catedrala romano-catolic\u0103 \u201eSf\u00e2ntul Mihail\u201d din Alba Iulia, unde se afl\u0103 \u0219i \u00een prezent locul s\u0103u de veci.\"Martinuzzi.<\/p>\n\n\n\n

Martinuzzi. Wikipedia<\/p>\n\n\n\n

Odat\u0103 cu moartea lui Martinuzzi, guvernarea a c\u0103zut \u00een m\u00e2inile generalului Castaldo, iar regiunea a intrat sub st\u0103p\u00e2nirea mercenarilor s\u0103i. Regele Ferdinand \u0219i-a asumat decizia de a-l ucide pe Martinuzzi, acuz\u00e2ndu-l pe acesta c\u0103 ar fi vrut s\u0103 ofere Transilvania turcilor.<\/p>\n\n\n\n

\u201eS-a f\u0103cut totul pentru ca Martinuzzi s\u0103 poat\u0103 fi dovedit tr\u0103d\u0103tor\u201d<\/em>, nota istoricul K\u0151v\u00e1ri L\u00e1szl\u00f3.<\/p>\n\n\n\n

Regele a fost excomunicat ini\u021bial de conducerea Bisericii Catolice, \u00eens\u0103 a fost, \u00een cele din urm\u0103, absolvit de vin\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Goana dup\u0103 comorile dacilor, ascunse de Martinuzzi<\/h2>\n\n\n\n

Potrivit istoricului K\u0151v\u00e1ri L\u00e1szl\u00f3, clipele de dup\u0103 c\u0103derea lui Martinuzzi au fost folosite pentru confiscarea comorilor sale, despre care se credea c\u0103 erau fabuloase. Peste 50.000 de galbeni, p\u0103stra\u021bi de Martinuzzi \u00een castelul din Vin\u021bu de Jos \u0219i \u00een cetatea din Gherla, au ajuns \u00een m\u00e2inile mercenarilor. Cronicarii vremii ar\u0103tau \u00eens\u0103 c\u0103 \u00een castelul de pe malul Mure\u0219ului a fost descoperit\u0103 doar o mic\u0103 parte din comorile adunate de Martinuzzi,<\/a> lucru care a dat na\u0219tere mai multor legende despre tezaurele ascunse de acesta.\"Br\u0103\u021bar\u0103<\/p>\n\n\n\n

Br\u0103\u021bar\u0103 dacic\u0103. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

O parte a aurului ar fi provenit din faimoasa comoar\u0103 dacic\u0103 descoperit\u0103 de localnici cu c\u00e2\u021biva ani \u00een urm\u0103. \u201eComoara regelui Decebal\u201d, despre care au relatat mai mul\u021bi c\u0103rturari din secolul al XVI-lea, era compus\u0103 din nenum\u0103rate monede antice de aur, dar \u0219i din alte piese antice din metal pre\u021bios, printre acestea num\u0103r\u00e2ndu-se cel pu\u021bin o br\u0103\u021bar\u0103 spiralic\u0103 de aur.<\/p>\n\n\n\n

Unii au relatat c\u0103 ar fi fost descoperit\u0103 \u00een r\u00e2ul Strei, \u00een apropiere de Ha\u021beg, la Subcetate, al\u021bii au indicat locul descoperirii ca fiind o cetate dacic\u0103, posibil Sarmizegetusa Regia. La scurt timp, o parte din tezaure, g\u0103site din \u00eent\u00e2mplare de localnici, au ajuns \u00een posesia arhiepiscopului Martinuzzi. Averea str\u00e2ns\u0103 de acesta de pe urma comorilor dacice ar fi fost unul dintre motivele asasin\u0103rii sale de c\u0103tre oamenii generalului italian Castaldo.<\/p>\n\n\n\n

Cea mai cunoscut\u0103 variant\u0103 despre comoara din Strei i-a apar\u0163inut c\u0103rturarului Gheorghe \u015eincai (1784\u20131816), care amintea povestirea umanistului Wolfgang Lazius, contemporan evenimentului.<\/p>\n\n\n\n

\u201eMai frumoas\u0103 istorie scrie Lazie despre ni\u015fte rom\u00e2ni \u015fi o parte a visteriei lui Decebal, ascunse supt albia Streiului, celei neaflate de \u00eemp\u0103ratul Traian, zic\u00e2nd: o parte a vistieriei acestuia, mai \u00eenainte de opt ani (Lazie scrie \u00een anul 1551), \u00een numitul r\u00e2u al Sarge\u0163iei, pre care romanii \u00eel cheam\u0103 Streiu, s-au aflat prin \u00eent\u00e2mplare acestea: mergeau ni\u015fte pescari rom\u00e2ni cu \u015feicile din Mure\u015fu \u00een Streiu \u015fi, leg\u00e2ndu-\u015fi luntrile cu un trunchiu, au z\u0103rit c\u0103 sclipe\u015fte ceva. Vr\u00e2nd s\u0103 scoat\u0103 din ap\u0103 aceea ce stricase prin r\u0103d\u0103cinile lemnului \u015fi cerc\u00e2nd mai de-adinsul, au aflat \u015fi mai mul\u0163i galbeni, mai cu seam\u0103 de-ai lui Lisimahu, craiul Traciei, cu inscrip\u0163ie greceasc\u0103. Cum am \u00een\u0163eles din oameni vrednici de credin\u0163\u0103, la 400.000 de galbeni \u015fi mul\u0163i sloi (n.r. piese) de aur au aflat\u201d<\/em>, relata Gheorghe \u015eincai, \u00een Hronica Rom\u00e2nilor.<\/p>\n\n\n\n

O mare parte a tezaurelor a ajuns \u00een posesia guvernatorului Gheorghe Martinuzzi, fiind confiscat\u0103 de la localnici, \u00eens\u0103 unii dintre ei au reu\u015fit s\u0103 fug\u0103 cu aurul \u00een Moldova, afirma c\u0103rturarul. Printre obiecte se afla \u0219i un \u201e\u0219arpe de aur\u201d care ar fi c\u00e2nt\u0103rit c\u00e2t 500 de duca\u021bi, adic\u0103 1,750 kilograme de aur, ar\u0103tau documentele vremii. Br\u0103\u021bara dacic\u0103, \u00eempreun\u0103 cu tezaurele monetare, ar fi fost g\u0103sit\u0103 \u0219i confiscat\u0103 de Castaldo dup\u0103 uciderea clericului, \u00een castelul acestuia din Vin\u021bu de Jos.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00centruc\u00e2t comoara c\u0103lug\u0103rului era cunoscut\u0103 de Cezar, la scurt timp dup\u0103 moartea sa, el a trimis lui Cezar o mie de Lisimah \u0219i un balaur de aur c\u00e2nt\u0103rind cinci sute de duca\u021bi ca prad\u0103 la Viena, dup\u0103 ce \u0219i-a luat cea mai bun\u0103 parte. Mai mult, am v\u0103zut nu numai acele mii de monede de aur, fiecare av\u00e2nd greutatea a trei duca\u021bi, prezentate mie spre interpretare chiar de Cezar, ci \u0219i pe cele oferite cu mul\u021bi ani \u00eenainte de negustorii de pretutindeni, care le cump\u0103raser\u0103 de la valahi \u00een Dacia, toate av\u00e2nd aceea\u0219i inscrip\u021bie \u0219i acela\u0219i simbol, \u0219i anume chipul unui t\u00e2n\u0103r f\u0103r\u0103 barb\u0103, cu o diadem\u0103 pe cap, din care ie\u0219eau dou\u0103 coarne de capr\u0103, iar pe cealalt\u0103 parte o imagine a lui Palas, a\u0219ezat l\u00e2ng\u0103 inscrip\u0163ia greceasc\u0103 a regelui Lisimah\u201d,<\/em> ar\u0103ta istoricul militar italian Ascanio Centorio.<\/p>\n\n\n\n

Nu se cunoa\u0219te soarta br\u0103\u021b\u0103rii dacice, \u00eens\u0103, cel mai probabil, potrivit istoricilor, a fost topit\u0103 \u00eempreun\u0103 cu celelalte tezaure trimise de Castaldo la Curtea Imperial\u0103 de la Viena.<\/p>\n\n\n\n

Trecutul tulbur\u0103tor al castelului din Vin\u021bu de Jos<\/h2>\n\n\n\n

Castelul din Vin\u021bu de Jos, r\u0103mas \u00een istorie prin asasinarea cardinalului Martinuzzi, a fost \u0219i locul altor evenimente tulbur\u0103toare. La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVI-lea, aici a fost \u00eentemni\u021bat \u0219i a murit otr\u0103vit Aron-Vod\u0103 \u201ecel Cumplit\u201d, fiul domnitorului Alexandru L\u0103pu\u0219neanu. \u0218i tot aici, \u00een secolul al XVII-lea, a fost \u00eentemni\u021bat, din ordinul principelui Mihai Apafi I, mitropolitul ortodox al Ardealului, Sava Brancovici, canonizat la mijlocul secolului XX de Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103.\"Morm\u00e2ntul<\/p>\n\n\n\n

Morm\u00e2ntul lui Martinuzzi. Foto Wikipedia<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 moartea cardinalului, castelul a avut mai mul\u021bi proprietari din familiile nobiliare transilvane. Construc\u021bia sa a fost continuat\u0103 de principele G\u00e1bor Bethlen, la \u00eenceputul secolului al XVII-lea, cu ajutorul unor arhitec\u021bi italieni. \u00cen 1658, castelul a fost devastat de turci, iar timp de mai multe decenii a r\u0103mas \u00een ruin\u0103. La \u00eenceputul secolului al XVIII-lea, a fost preluat de Biserica Romano-Catolic\u0103 din Transilvania, fiind folosit ca re\u0219edin\u021b\u0103 de var\u0103 a episcopilor. Incendiul care l-a cuprins \u00een 1792 a gr\u0103bit abandonarea sa.<\/p>\n\n\n\n

La \u00eenceputul secolului XX, at\u00e2t castelul Martinuzzi, c\u00e2t \u0219i vechea biseric\u0103 a sa\u0219ilor din Vin\u021bu de Jos se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219au c\u0103l\u0103torilor \u00eentr-o stare dezolant\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u201eCel mai vechi monument, biserica reformat\u0103, e aproape \u00een ruin\u0103. \u00cen picioare din veacul al XIII-lea, zidit\u0103 \u00een stil gotic, azi abia se mai \u021bine. F\u0103r\u0103 s\u0103 vrei, te atrag ruinele, locuite \u00een parte, ale castelului lui Martinuzzi, guvernatorul de pe vremuri al Ardealului. A\u0219ezat chiar l\u00e2ng\u0103 Mure\u0219, e \u00eenc\u0103 impun\u0103tor. Intri pe sub portalul de piatr\u0103, deasupra c\u0103ruia mai domin\u0103 stema, s\u0103pat\u0103 \u00een lespede, a m\u00e2ndrului castelan de odinioar\u0103: vulturul \u021bin\u00e2nd \u00een ghear\u0103 o cruce. De \u00eendat\u0103 ce ai p\u0103\u0219it peste pragul intr\u0103rii, \u021bi se arat\u0103 temni\u021ba cu t\u0103inuite ad\u00e2ncuri; \u00een ele putrezeau cei ce nu intrau \u00een voia puternicului st\u0103p\u00e2nitor. Sc\u0103ri de piatr\u0103 roas\u0103 te urc\u0103 \u00een r\u00e2ndul de sus, unde se mai prinde c\u00e2te o linie-dou\u0103 din arhitectura primitiv\u0103, sub cojile de var suprapuse de cei tolera\u021bi s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een od\u0103ile odat\u0103 pline de curteni. C\u00e2nd v\u00e2ntul \u0219uier\u0103 prin ferestrele sparte, pare c\u0103 se aud glasurile celor care au suferit \u00een \u00eenc\u0103perile azi tot mai ruinate\u201d,<\/em> \u00eel descria, \u00een 1926, profesorul universitar I. Simionescu.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anii \u201920, potrivit arhitectului K\u00f3s K\u00e1roly (1883\u20131977), Comisiunea Monumentelor Istorice a intervenit pentru ca Episcopia de la Alba Iulia s\u0103 nu demoleze castelul Martinuzzi de la Vin\u021bu de Jos, aflat \u00een proprietatea ei, deoarece Aron, voievodul Moldovei, fusese \u00eenchis aici \u0219i tot aici murise, astfel c\u0103 edificiul era considerat monument istoric rom\u00e2nesc.<\/p>\n\n\n\n

Ajunsese depozit de cherestea<\/h2>\n\n\n\n

La mijlocul secolului XX, c\u00e2teva \u00eenc\u0103peri ale castelului de pe malul Mure\u0219ului erau folosite ca depozit de fructe, legume \u0219i paie. \u00cen anii \u201970, edificiului aproape ruinat i-a fost g\u0103sit\u0103 o alt\u0103 \u00eentrebuin\u021bare: depozit de cherestea. \u00cen 1974, autorit\u0103\u021bile au anun\u021bat restaurarea general\u0103 a Castelului Martinuzzi, pentru care a fost alocat\u0103 suma de 6.000.000 de lei. Lucr\u0103rile s-au rezumat la protejarea unor \u00eenc\u0103peri unde era depozitat\u0103 cherestea, cu un acoperi\u0219 superficial, din carton asfaltat.<\/p>\n\n\n\n

\u201eS-a hot\u0103r\u00e2t apoi ca \u00een cl\u0103dirile castelului s\u0103 nu mai fie depozitat\u0103 cherestea \u0219i s\u0103 i se dea o alt\u0103 \u00eentrebuin\u021bare, \u00abdemn\u0103\u00bb de m\u0103re\u021bia lui. A\u0219a c\u0103 \u00een \u00eenc\u0103perile lui a fost depozitat\u0103 mobil\u0103! Noi, la \u00eenceput, ne-am bucurat, fiindc\u0103, presupun\u00e2nd c\u0103 \u00eentr-un castel exist\u0103 mobil\u0103, poate, ulterior, se va acoperi \u0219i se va repara par\u021bial \u00eentreaga cl\u0103dire. Dar, dup\u0103 ce a fost depozitat\u0103 mobila, la pu\u021bin timp, acoperi\u0219ul castelului a c\u0103zut peste plan\u0219eul nivelului unu. Acesta a c\u0103zut peste mobil\u0103, stric\u00e2nd-o \u0219i pricinuindu-ne mari pagube. Parc\u0103 a fost o r\u0103zbunare a castelului. \u00cen prezent, castelul nu mai folose\u0219te la nimic, iar timpul mu\u0219c\u0103 f\u0103r\u0103 mil\u0103 din tot ce a mai r\u0103mas. Fiecare c\u0103r\u0103mid\u0103 care cade parc\u0103 e o lacrim\u0103\u201d<\/em>, se pl\u00e2ngea, \u00een 1980, Ioan Sasu, primarul comunei Vin\u021bu de Jos.<\/p>\n\n\n\n

Castelul a continuat s\u0103 se ruineze odat\u0103 cu trecerea timpului \u0219i dup\u0103 1990. \u00centre timp, cercet\u0103rile arheologice au scos la iveal\u0103 vestigii pre\u021bioase din trecutul s\u0103u. \u00cen 1993, \u00een urma cercet\u0103rilor conduse de istoricul Adrian Andrei Rusu, a fost descoperit un tezaur de opt monede de aur, \u00een greutate total\u0103 de 40 de grame. Piesele de aur, descoperite \u00een fosta f\u00e2nt\u00e2n\u0103 a castelului, au fost b\u0103tute de Ioan Z\u00e1polya, \u00een anul 1540.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen prezent, castelul a r\u0103mas \u00een conservare, fiind \u00eemprejmuit, \u00een a\u0219teptarea restaur\u0103rii. \u00cen curtea sa, o pereche de c\u0103prioare \u00eei \u00eent\u00e2mpin\u0103 pe turi\u0219ti, iar \u00een vecin\u0103tate pasc oile \u0219i vitele s\u0103tenilor.<\/p>\n\n\n\n

Sursa: adevarul Foto: adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Un castel ruinat de pe malul Mure\u0219ului p\u0103streaz\u0103 amintirea unuia dintre cele mai tulbur\u0103toare episoade din trecutul Transilvaniei. Castelul Martinuzzi<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":136631,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-136630","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/index-2-1.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-zxI","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/136630","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=136630"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/136630\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":136633,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/136630\/revisions\/136633"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/136631"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=136630"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=136630"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=136630"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}