{"id":137375,"date":"2026-05-29T10:25:39","date_gmt":"2026-05-29T07:25:39","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=137375"},"modified":"2026-05-29T10:25:42","modified_gmt":"2026-05-29T07:25:42","slug":"valea-muresului-tinutul-palatelor-nobiliare-uitate-de-timp","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=137375","title":{"rendered":"Valea Mure\u0219ului, \u021binutul palatelor nobiliare uitate de timp"},"content":{"rendered":"\n

R\u00e2ul Mure\u0219 \u00een\u0219ir\u0103 pe malurile sale aproape 100 de castele, palate \u0219i conace nobiliare, multe cu o vechime de c\u00e2teva secole \u0219i cu o istorie zbuciumat\u0103. Unele au fost restaurate \u0219i au devenit atrac\u021bii turistice, \u00een timp ce altele au r\u0103mas \u00een ruin\u0103.\"Castelul<\/p>\n\n\n\n

Castelul de la Br\u00e2ncovene\u0219ti. Foto: Lucian Ignat.<\/p>\n\n\n\n

R\u00e2ul Mure\u0219 izvor\u0103\u0219te din Mun\u021bii H\u0103\u0219ma\u0219 ai Carpa\u021bilor Orientali, av\u00e2nd ob\u00e2r\u0219ia \u00een Harghita, foarte aproape de izvoarele Oltului, \u0219i traverseaz\u0103 regiunea istoric\u0103 Transilvania de la est la vest, pe un traseu de peste 700 de kilometri.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen vestul \u021b\u0103rii, \u00een zona N\u0103dlac\u2013Cenad, p\u0103r\u0103se\u0219te hotarele Rom\u00e2niei, iar dup\u0103 \u00eenc\u0103 aproape 50 de kilometri parcur\u0219i pe teritoriul Ungariei se vars\u0103 \u00een r\u00e2ul Tisa, l\u00e2ng\u0103 Szeged, la aproape 800 de kilometri de izvoarele sale.<\/p>\n\n\n\n

Valea Mure\u0219ului, bulevardul civiliza\u021biilor<\/h2>\n\n\n\n

Unii istorici au numit Valea Mure\u0219ului un adev\u0103rat bulevard al preistoriei, pentru c\u0103 solurile ei fertile au fost vetre ale unor civiliza\u021bii str\u0103vechi, iar cursul r\u00e2ului a func\u021bionat, de-a lungul mileniilor, ca o cale natural\u0103 de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre comunit\u0103\u021bi \u0219i teritorii.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eValea Mure\u015fului constituia cea mai important\u0103 \u015fi, probabil, unica modalitate de comunica\u0163ie a epocii, at\u00e2t prin u\u015furin\u0163a cu care putea fi parcurs\u0103, c\u00e2t \u015fi datorit\u0103 condi\u0163iilor prielnice pe care le ofer\u0103 terasele ei. Ea face leg\u0103tura, spre est, cu Podi\u015ful Seca\u015felor \u015fi Podi\u015ful Transilvaniei, iar, spre vest, cu Banatul, de unde se poate continua drumul spre C\u00e2mpia Tisei, Dun\u0103rea mijlocie \u015fi zonele central\u2013europene sau se poate merge spre sud, \u00een Peninsula Balcanic\u0103<\/em>\u201d, informa profesorul universitar dr. Sabin Luca \u00een volumul \u201eCercet\u0103rile arheologice preventive de la Turda\u015f-Lunc\u0103, jude\u0163ul Hunedoara\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Antichitate, r\u00e2ul Mure\u0219 a fost amintit de istorici precum Herodot \u0219i Strabon sub numele Maris, iar sci\u021bii, cel\u021bii, dacii \u0219i romanii s-au num\u0103rat printre popoarele antice care au \u00eentemeiat a\u0219ez\u0103ri pe malurile sale. \u00cen epoca medieval\u0103, Valea Mure\u0219ului a continuat s\u0103 fie o cale important\u0103 de comunica\u021bie, dar \u0219i de naviga\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Pe aici au fost transportate, secole \u00een \u0219ir, sarea, c\u0103rbunele, aurul, fierul \u0219i celelalte metale \u0219i minerale extrase din Carpa\u021bi. Drumurile str\u0103vechi au urmat calea Mure\u0219ului, iar primele c\u0103i ferate din Transilvania au fost cl\u0103dite pe acela\u0219i traseu, la mijlocul secolului al XIX-lea, duc\u00e2nd treptat la abandonarea naviga\u021biei pe r\u00e2u.<\/p>\n\n\n\n

\u0218irul de castele de pe Valea Mure\u0219ului<\/h2>\n\n\n\n

Valea Mure\u0219ului, pornind din Carpa\u021bii Orientali p\u00e2n\u0103 \u00een nordul Banatului, \u00een\u0219ir\u0103 numeroase locuri istorice, de la a\u0219ez\u0103ri preistorice \u0219i cet\u0103\u021bi antice p\u00e2n\u0103 la ora\u0219e medievale, castele, t\u00e2rguri \u0219i centre industriale de tradi\u021bie. Un loc aparte \u00eel au fostele re\u0219edin\u021be nobiliare ridicate \u00een satele \u0219i ora\u0219ele de pe malurile r\u00e2ului, \u00een jude\u021bele Harghita, Mure\u0219, Alba, Hunedoara \u0219i Arad.<\/p>\n\n\n\n

Peste 100 de castele, conace \u0219i palate au fost construite \u00een secolele trecute pe Valea Mure\u0219ului, multe fiind clasate ca monumente istorice. Majoritatea au fost na\u021bionalizate de regimul comunist la mijlocul secolului XX, fiind transformate apoi \u00een \u0219coli, spitale, sta\u021biuni de cercetare, sedii de institu\u021bii publice sau IAS-uri.<\/p>\n\n\n\n

\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n

Dup\u0103 1990, odat\u0103 cu schimb\u0103rile de proprietate \u0219i cu lipsa investi\u021biilor, numeroase cl\u0103diri au fost p\u0103r\u0103site \u0219i au ajuns ruine. Altele au fost revendicate de urma\u0219ii fo\u0219tilor proprietari sau au r\u0103mas \u00een administrarea statului. C\u00e2teva dintre aceste monumente au avut o soart\u0103 mai bun\u0103: au fost restaurate \u0219i au devenit atrac\u021bii turistice, locuri de evenimente sau puncte de interes \u00een tururile dedicate castelelor de pe Valea Mure\u0219ului.<\/p>\n\n\n\n

Castelul de l\u00e2ng\u0103 izvorul Mure\u0219ului<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen jude\u021bul Harghita, \u00een apropierea izvoarelor Mure\u0219ului, c\u0103l\u0103torii pot vizita Castelul L\u00e1z\u00e1r din vecin\u0103tatea satului L\u0103zarea. Edificiul a fost ridicat \u00eencep\u00e2nd din secolul al XVI-lea, pe ruinele unui conac medieval, de c\u0103tre familia lui \u0218tefan al IV-lea L\u00e1z\u00e1r, jude al scaunelor Ciuc, Gheorgheni \u0219i Ca\u0219in. Potrivit speciali\u0219tilor, este unul dintre cele mai bune exemple de arhitectur\u0103 renascentist\u0103 din Transilvania.<\/p>\n\n\n\n

\u201eCastelul cu creneluri a fost una dintre cele mai atractive re\u015fedin\u0163e nobiliare din secolul al XVII-lea din Transilvania. \u00cen holul cu bolt\u0103 \u00een ogiv\u0103 exist\u0103 inscrip\u0163ii cu litere gotice din anul 1532. Zidul de incint\u0103 este dotat cu patru bastioane. Intrarea \u00een curtea castelului se face prin turnul de poart\u0103 pe latura sudic\u0103. Blazonul lui din 1632 se afl\u0103 pe un perete al bastionului pe col\u0163ul st\u00e2ng, \u00een interiorul cur\u0163ii, care desemneaz\u0103 \u015fi data finaliz\u0103rii construc\u0163iilor\u201d,<\/em> informeaz\u0103 Visit Harghita.<\/p>\n\n\n\n

Castelul i-a g\u0103zduit pe principele Gabriel Bethlen, mama acestuia fiind membr\u0103 a familiei L\u00e1z\u00e1r. Tot aici, Mihnea Vod\u0103 al Munteniei a fost ascuns timp de un an, dup\u0103 ce a fost alungat de turci, iar Petru Rare\u015f al Moldovei a petrecut aici 11 ani, \u00eentre 1527 \u0219i 1538.<\/p>\n\n\n\n

Castelul L\u00e1z\u00e1r a fost ars \u00een repetate r\u00e2nduri \u015fi s-a ruinat \u00een 1842, tot din cauza unui incendiu. \u00cencep\u00e2nd din 1967, castelul se afl\u0103 \u00een renovare \u015fi restaurare. \u00cen anul 2013 a fost restituit urma\u015filor familiei L\u00e1z\u00e1r, noteaz\u0103 Visit Harghita.<\/p>\n\n\n\n

Castelul devenit spital<\/h2>\n\n\n\n

Tot \u00een Harghita, pe malul Mure\u0219ului, turi\u0219tii g\u0103sesc Castelul Urm\u00e1nczy din Topli\u021ba, o fost\u0103 re\u0219edin\u021b\u0103 nobiliar\u0103 construit\u0103 \u00eentre anii 1903 \u0219i 1906, la comanda lui Jeromos Urm\u00e1nczy, nobil de origine armean\u0103. Cl\u0103direa a fost proiectat\u0103 de arhitectul tirolez Vigilio Giacomuzzi \u0219i \u00eembin\u0103 stilul Art Nouveau cu elemente inspirate din arhitectura popular\u0103 transilv\u0103nean\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen deceniile comuniste \u0219i dup\u0103 1990, cl\u0103direa a avut mai multe destina\u021bii, fiind folosit\u0103 ca anex\u0103 a spitalului local, muzeu etnografic \u0219i spa\u021biu al Ansamblului \u201eRapsodia C\u0103limanilor\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen perioada comunist\u0103, proprietarii au fost izgoni\u021bi din castel \u00een 1945, \u00eentreaga avere fiindu-le confiscat\u0103. \u00cencep\u00e2nd cu anul 1952, timp de c\u00e2\u021biva ani, castelul a func\u021bionat ca spital, g\u0103zduind sec\u021bia de chirurgie \u0219i maternitatea. \u00cen 1982 s-a \u00eenceput construirea noului spital municipal, o cl\u0103dire de patru etaje care a acoperit fa\u0163ada castelului. O mare parte a parcului a fost, de asemenea, distrus\u0103, mai multe cl\u0103diri administrative \u0219i blocuri fiind construite \u00een vecin\u0103tate. Tot atunci au fost desfiin\u021bate aleile care legau centrul ora\u0219ului de castel, izol\u00e2ndu-l de acesta. \u00cen cl\u0103direa r\u0103mas\u0103 f\u0103r\u0103 func\u021bie, \u00een 1987, a \u00eenceput amenajarea unui muzeu cu profil etnografic, dar primul vernisaj a avut loc abia \u00een 1998. \u00cen anul 2009, castelul a fost retrocedat urma\u0219ilor\u201d,<\/em> noteaz\u0103 pagina oficial\u0103 a castelului, urmanczycastle.ro.<\/p>\n\n\n\n

Castelul este administrat de Asocia\u021bia Positive Transylvania, iar \u00eencep\u00e2nd cu iulie 2020 poate fi vizitat \u00een fiecare weekend.<\/p>\n\n\n\n

Jude\u021bul Mure\u0219, \u201epatria\u201d castelelor<\/h2>\n\n\n\n

Peste 40 de castele, conace \u0219i palate au fost ridicate numai \u00een jude\u021bul Mure\u0219, multe dintre acestea fiind pe lista monumentelor istorice. Cele mai spectaculoase dintre ele se g\u0103sesc pe Valea Mure\u0219ului Superior, o regiune colinar\u0103 care poate fi parcurs\u0103 ca un traseu al castelelor.<\/p>\n\n\n\n

Visit Mure\u0219 propune un circuit de aproximativ 70 de kilometri, care leag\u0103 cinci foste re\u0219edin\u021be nobiliare: Kem\u00e9ny din Br\u00e2ncovene\u0219ti, R\u00e1k\u00f3czi\u2013Bornemisza din Gurghiu, Teleki din Gorne\u0219ti, Teleki din Dumbr\u0103vioara \u0219i M\u00e1riaffi din S\u00e2ngeorgiu de Mure\u0219. Unele au fost redeschise publicului, altele se afl\u0103 \u00een restaurare sau pot fi vizitate cu programare.<\/p>\n\n\n\n

Aflat la 40 de kilometri de T\u00e2rgu Mure\u0219, \u00een apropiere de ora\u0219ul Reghin, Castelul Kem\u00e9ny din Br\u00e2ncovene\u0219ti a fost ridicat la \u00eenceputul secolului al XV-lea de familia nobilului Losonczi, \u00eentr-un loc care a p\u0103strat r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele unei a\u0219ez\u0103ri romane \u0219i ale unei fortifica\u021bii medievale. Cl\u0103direa \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 elemente de arhitectur\u0103 renascentist\u0103, specific\u0103 secolului al XVI-lea, c\u00e2nd a fost renovat\u0103, dar \u0219i baroc\u0103, dup\u0103 lucr\u0103rile de la \u00eenceputul secolului al XIX-lea.<\/p>\n\n\n\n

Castelul din Iernut \u0219i Casa cu \u0219erpi<\/h2>\n\n\n\n

De\u0219i cru\u021bat \u00een Al Doilea R\u0103zboi Mondial, dup\u0103 r\u0103zboi castelul a fost devastat de localnici. \u00cen anii urm\u0103tori, a devenit azil pentru copii cu handicap psihic sever. Urma\u0219ii familiei Kem\u00e9ny au reu\u0219it s\u0103 recupereze domeniul \u00een 2014 \u0219i, treptat, acesta a fost transformat \u00eentr-o atrac\u021bie turistic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Pe malul Mure\u0219ului, cel pu\u021bin alte zece castele vechi, cu istorii pline de evenimente tulbur\u0103toare, \u00eentregesc patrimoniul jude\u021bului Mure\u0219. Unele au devenit atrac\u021bii turistice, \u00een timp ce altele au r\u0103mas \u00een ruin\u0103. Un astfel de loc este Castelul din Iernut, ridicat \u00een secolul al XVI-lea, \u00een stil renascentist.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen castelul din Iernut a tr\u0103it principele Mihai Apafi al II-lea. Sub domnia lui, Dieta Transilvaniei s-a \u00eentrunit de cincisprezece ori la Iernut<\/em>\u201d, informeaz\u0103 Prim\u0103ria Iernut.<\/p>\n\n\n\n

Na\u021bionalizat \u00een 1948, castelul a fost folosit p\u00e2n\u0103 \u00een 2001 de un liceu agroindustrial, \u00een timp ce poarta sa monumental\u0103, numit\u0103 \u201eCasa cu \u0218erpi\u201d, a devenit muzeu memorial dedicat eroilor din Al Doilea R\u0103zboi Mondial. Ambele sunt acum \u00een ruin\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Castelele ruinate din Alba<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen Alba, r\u00e2ul Mure\u0219 trece pe la poalele Apusenilor \u0219i \u00een\u0219ir\u0103, de-a lungul v\u0103ii sale, ora\u0219e vechi ca Ocna Mure\u0219, Aiud, Teiu\u0219, Alba Iulia \u0219i Sebe\u0219, \u00eenainte de a-\u0219i continua drumul spre vest, c\u0103tre jude\u021bul Hunedoara.<\/p>\n\n\n\n

\u00cemprejurimile lor au p\u0103strat foste re\u0219edin\u021be nobiliare cu o istorie zbuciumat\u0103. Castelul Teleki din Uioara de Sus, ast\u0103zi parte a ora\u0219ului Ocna Mure\u0219, se num\u0103r\u0103 printre cele mai vechi astfel de edificii, fiind amintit pentru prima dat\u0103 \u00een documente \u00een 1290, sub numele de Novum Castrum (\u201eCastelul Nou\u201d).<\/p>\n\n\n\n

Vechea fort\u0103rea\u021b\u0103 p\u0103streaz\u0103 ruinele unui turn pentagonal, iar locul s\u0103u a fost ocupat, \u00een secolul al XIX-lea, de un castel neogotic, ridicat de familia nobiliar\u0103 B\u00e1nffy \u0219i ajuns mai t\u00e2rziu \u00een proprietatea familiei Teleki.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen urma na\u0163ionaliz\u0103rii, domeniul a fost \u00eemp\u0103r\u0163it, gr\u0103dina a fost distrus\u0103, iar re\u015fedin\u0163a a ad\u0103postit diverse func\u0163iuni, ultima fiind aceea de fabric\u0103 pentru decora\u0163iuni de Cr\u0103ciun. Ast\u0103zi cl\u0103direa se afl\u0103 \u00een proces de retrocedare, urm\u00e2nd a fi restituit\u0103 familiei Teleki\u201d, <\/em>noteaz\u0103 platforma Monumente Uitate.<\/p>\n\n\n\n

Castelul Martinuzzi, fost\u0103 m\u0103n\u0103stire dominican\u0103<\/h2>\n\n\n\n

Cel mai faimos castel medieval din Alba,<\/a>\u00a0acum ruinat, se afl\u0103 pe malul drept al Mure\u0219ului, la Vin\u021bu de Jos. Edificiul a fost ridicat \u00een secolul al XIV-lea, servind ini\u021bial ca m\u0103n\u0103stire a c\u0103lug\u0103rilor din Ordinul Dominican al Bisericii Catolice.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen jurul anului 1532, dup\u0103 ce ultimii c\u0103lug\u0103ri au p\u0103r\u0103sit-o, vechea m\u0103n\u0103stire a intrat \u00een posesia unui nobil local, care a transformat-o \u00een castel. C\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu, acesta a v\u00e2ndut domeniul c\u0103tre Gheorghe Martinuzzi, cunoscut \u0219i ca Georg Utjessenovicz-Martinuzzi sau, \u00een maghiar\u0103, Fr\u00e1ter Gy\u00f6rgy, 1482\u20131551, episcop de Oradea, cel care a transformat-o \u00eentr-un castel spectaculos, cu arhitectur\u0103 renascentist\u0103. Devenit guvernator al Transilvaniei, Martinuzzi nu a mai apucat s\u0103 finalizeze construc\u021bia castelului de la Vin\u021bu de Jos. \u00cen iarna anului 1551, cardinalul a sf\u00e2r\u0219it \u00een mod tragic, \u00een re\u0219edin\u021ba sa nobiliar\u0103, asasinat de mercenarii regelui Ferdinand I de Habsburg.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 moartea cardinalului, castelul a avut mai mul\u021bi proprietari din familiile nobiliare transilvane, iar la \u00eenceputul secolului al XVIII-lea a fost preluat de Biserica Romano-Catolic\u0103 din Transilvania, fiind folosit ca re\u0219edin\u021b\u0103 de var\u0103 a episcopilor.<\/p>\n\n\n\n

La mijlocul secolului XX, c\u00e2teva \u00eenc\u0103peri ale castelului de pe malul Mure\u0219ului erau folosite ca depozit de fructe, legume \u0219i paie. \u00cen anii \u201970, edificiului aproape ruinat i-a fost g\u0103sit\u0103 o alt\u0103 \u00eentrebuin\u021bare: depozit de cherestea. Castelul a continuat s\u0103 se ruineze odat\u0103 cu trecerea timpului \u0219i dup\u0103 1990. \u00cen prezent, ruinele sale se afl\u0103 \u00een conservare, fiind \u00eemprejmuite, \u00een a\u0219teptarea restaur\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

Castelele din Hunedoara au devenit muzee, IAS-uri, spitale<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen Hunedoara, unde Mure\u0219ul desparte \u021binuturile Mun\u021bilor Apuseni de cele ale Mun\u021bilor Poiana Rusc\u0103, pe malurile r\u00e2ului au fost ridicate cel pu\u021bin zece castele \u0219i conace nobiliare.<\/p>\n\n\n\n

La mijlocul secolului XX, majoritatea au fost na\u021bionalizate<\/a>\u00a0\u0219i au primit diverse utilit\u0103\u021bi: spitale, azile pentru v\u00e2rstnici, sedii ale unor \u00eentreprinderi agricole socialiste, IAS-uri, ori ale unor sta\u021biuni de cercetare, dispensare, cl\u0103diri-internat pentru copii cu dizabilit\u0103\u0163i \u0219i c\u0103mine culturale.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Palatul Bethlen din Deva a fost construit la \u00eenceputul secolului al XVII-lea, la poalele cet\u0103\u021bii medievale Deva, \u0219i este, de peste un secol, spa\u021biu muzeal, acum fiind sediu al Muzeului Civiliza\u021biei Dacice \u0219i Romane din jude\u021bul Hunedoara. \u00cen trecut, a fost re\u015fedin\u0163\u0103 a unor principi ai Transilvaniei: Sigismund B\u00e1thory, \u015etefan Bocskay, Gy\u00f6rgy R\u00e1k\u00f3czi I, Gabriel B\u00e1thory \u015fi Gabriel Bethlen.<\/p>\n\n\n\n

\"Muzeul<\/figure>\n\n\n\n

Gabriel Bethlen (1580\u20131629), considerat unul dintre cei mai str\u0103luci\u021bi principi ai Transilvaniei, s-a n\u0103scut \u00een Ilia, iar o parte din cl\u0103dirile vechii mo\u0219ii a familiei sale s-au p\u0103strat. Re\u0219edin\u021ba Bethlen din Ilia era un conac construit \u00een stil renascentist, specific familiilor nobiliare din secolul al XVI-lea.Secretele \u00eentunecate ale Castelului Martinuzzi. Sf\u00e2r\u0219itul tragic al cardinalului care l-a st\u0103p\u00e2nit \u0219i blestemul comorilor ascunse<\/a><\/p>\n\n\n\n

Mo\u0219ia \u0219i cl\u0103direa \u00een care s-a n\u0103scut Gabriel Bethlen au fost cump\u0103rate de Ordinul Franciscan, care anun\u021ba restaurarea lor \u0219i amenajarea unui muzeu al principelui Bethlen \u0219i a unui han. Alte dou\u0103 castele ridicate \u00een secolele trecute pot fi v\u0103zute \u00een Ilia. Castelul Bornemisza, ridicat la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, a fost abandonat \u0219i l\u0103sat s\u0103 se degradeze. Conacul Rappaport a fost, \u00een schimb, restaurat \u0219i este proprietate privat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Parcul dendrologic din jurul castelului Fay<\/h2>\n\n\n\n

Conacul F\u00e1y din Simeria \u0219i domeniul s\u0103u de pe malul Mure\u0219ului au fost \u00eenfiin\u021bate \u00een secolul al XVIII-lea. Vechea mo\u0219ie nobiliar\u0103 este cunoscut\u0103 pentru arboretumul \u00eentins pe aproape 70 de hectare, care cuprinde peste 2.100 de specii de plante \u0219i arbori \u0219i este declarat monument al naturii.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eDup\u0103 na\u0163ionalizarea din 1949, Parcul dendrologic Simeria, \u00eempreun\u0103 cu conacul F\u00e1y, a intrat \u00een administrarea Ocolului Silvic Simeria, \u00een 1952 acesta fiind declarat ocol silvic experimental. \u00cen 1954 a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 Sta\u0163iunea de Cercet\u0103ri \u015fi Experiment\u0103ri Forestiere Simeria, care ulterior a preluat ca baz\u0103 material\u0103 Parcul Dendrologic. M\u0103sura a salvat arboretumul de la dispari\u0163ie \u015fi a dus la protejarea zonei, care era vizat\u0103 de t\u0103ierile de p\u0103dure efectuate de localnici\u201d,<\/em>\u00a0informa Institutul Na\u021bional de Dezvoltare \u0219i Cercetare \u00een Silvicultur\u0103, care administreaz\u0103 Arboretumul Simeria.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen satul Mintia, \u00eenvecinat Devei, turi\u0219tii g\u0103sesc castelul construit \u00een anul 1641 de familia nobilului Gyulay Ferenc. \u00cen satul Br\u0103ni\u0219ca poate fi v\u0103zut Castelul J\u00f3sika, \u00eenfiin\u021bat la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVI-lea \u0219i transformat de autorit\u0103\u021bile comuniste \u00een centru de \u00eengrijire \u0219i tratament. Castelul Nopcsa din Zam a fost construit la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, fiind \u00een proprietatea faimoasei familii nobiliare Nopcsa. A fost na\u021bionalizat de regimul comunist \u0219i transformat \u00een spital de neuropsihiatrie.<\/p>\n\n\n\n

Castelul \u00eenconjurat de o planta\u021bie de bambus<\/h2>\n\n\n\n

Vechi de dou\u0103 secole, conacul Klobosiski din Gurasada este p\u0103r\u0103sit, dar p\u0103streaz\u0103 r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele unui parc dendrologic cu specii rare, \u00eentins pe 2,5 hectare \u00een jurul cl\u0103dirilor.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen jurul conacului se mai v\u0103d copaci seculari, tuia uria\u0219i, pini canadieni, c\u00e2\u021biva castani b\u0103tr\u00e2ni \u0219i arbori lalea, iar planta\u021bia de bambus a rezistat \u0219i ea mai mult dec\u00e2t unele dintre cl\u0103dirile sale\u201d, <\/em>amintea un fost \u00eengrijitor al mo\u0219iei.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial, conacul de pe malul Mure\u0219ului a fost transformat de comuni\u015fti \u00een IAS \u0219i centru de cercetare agricol\u0103, fiind abandonat dup\u0103 1990. Aceea\u0219i soart\u0103 au avut-o conacele Veres din Bob\u00e2lna, Barcsay din B\u00e2rcea Mic\u0103 \u0219i Daniel din Rapoltu Mare.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i \u00een jude\u021bul Arad, Valea Mure\u0219ului p\u0103streaz\u0103 numeroase foste re\u0219edin\u021be nobiliare. Cel mai cunoscut dintre acestea este Castelul Regal de la S\u0103v\u00e2r\u0219in, construit la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVII-lea. \u00cen jude\u021bul Arad, turi\u0219tii pot vedea \u0219i Castelul Mocioni-Teleki din C\u0103p\u00e2lna\u0219, Castelul Mocioni din Bulci, Castelul Konopi din Odvo\u0219, Conacul \u0218tefan Cicio-Pop din Conop \u0219i Castelul Salbek din Petri\u0219.<\/p>\n\n\n\n

Sursa: adevarul Sursa foto: adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

R\u00e2ul Mure\u0219 \u00een\u0219ir\u0103 pe malurile sale aproape 100 de castele, palate \u0219i conace nobiliare, multe cu o vechime de c\u00e2teva<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":137376,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-137375","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/index-2-7.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-zJJ","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/137375","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=137375"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/137375\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":137377,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/137375\/revisions\/137377"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/137376"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=137375"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=137375"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=137375"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}