{"id":138014,"date":"2026-06-15T10:27:18","date_gmt":"2026-06-15T07:27:18","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=138014"},"modified":"2026-06-15T10:27:21","modified_gmt":"2026-06-15T07:27:21","slug":"transilvania-ascunde-castele-bantuite-si-mistere-care-par-desprinse-din-dosarele-x","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=138014","title":{"rendered":"Transilvania ascunde castele b\u00e2ntuite \u0219i mistere care par desprinse din \u201eDosarele X\u201d"},"content":{"rendered":"\n

Sute de castele \u0219i conace ridicate \u00een secolele trecute \u00eempodobesc ora\u0219ele \u0219i satele din Rom\u00e2nia, iar multe dintre ele au inspirat legende stranii despre fiin\u021bele supranaturale care le-ar fi ocupat \u00een trecut ori despre evenimentele neobi\u0219nuite care ar fi avut loc \u00eentre zidurile lor.\"Castelul<\/p>\n\n\n\n

Castelul din Uioara p\u0103streaz\u0103 legende stranii. Foto Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

Rom\u00e2nia are sute de castele \u0219i cet\u0103\u021bi, iar multe dintre ele au fost privite, de-a lungul timpului, ca locuri \u00eenfior\u0103toare, datorit\u0103 legendelor lor, dar \u0219i fenomenelor stranii pe care localnicii \u0219i turi\u0219tii sus\u021bin c\u0103 le-au observat aici.<\/p>\n\n\n\n

Unele, cum sunt Castelul Nala\u021bi-Fay sau Castelul din Uioara, au ajuns \u00een pragul ruin\u0103rii \u0219i p\u0103streaz\u0103 o atmosfer\u0103 misterioas\u0103. Cetatea Col\u021b, numit\u0103 \u0219i \u201eCastelul din Carpa\u021bi\u201d, s-a conservat ca ruin\u0103 medieval\u0103, dar ar fi fost sursa de inspira\u021bie pentru Jules Verne \u00een povestea sa stranie despre fenomene paranormale petrecute aici.<\/p>\n\n\n\n

Castelul Corvinilor \u0219i Castelul Bran \u0219i-au legat cele mai ciudate legende de prin\u021bul vampir Dracula, \u00een timp ce Castelul Martinuzzi a devenit faimos prin istoria lui plin\u0103 de evenimente s\u00e2ngeroase.<\/p>\n\n\n\n

Castelul Nala\u021bi-Fay, ascunz\u0103toarea haiducului Fa\u021b\u0103 Neagr\u0103<\/h2>\n\n\n\n

Vechi de peste dou\u0103 secole \u0219i abandonat din anii \u201990, castelul Nala\u021bi-Fay din Ha\u021beg, jude\u021bul Hunedoara, a apar\u021binut \u00een trecut mai multor familii nobiliare din Transilvania. Printre cei care l-au st\u0103p\u00e2nit s-ar fi aflat \u0219i \u201eFa\u021b\u0103 Neagr\u0103\u201d, haiducul legendar care a inspirat unul dintre cele mai controversate romane publicate \u00een secolul al XIX-lea \u00een Imperiul Austro-Ungar.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Cel care avea s\u0103 fie numit Fa\u021b\u0103 Neagr\u0103 a fost un personaj real, n\u0103scut \u00een \u021aara Ha\u021begului. \u00cen secolul al XIX-lea, baronul Vasile (L\u00e1szl\u00f3) Nopcsa (1794\u20131884) a devenit eroul folclorului local \u0219i al unui roman celebru \u00een epoc\u0103, \u201eS\u0103rmanii boga\u021bi\u201d, publicat \u00een 1860 de scriitorul J\u00f3kai M\u00f3r. Autorul volumului spunea povestea unui conte extrem de bogat, cu tr\u0103s\u0103turi asem\u0103n\u0103toare lui Nopcsa, care conducea \u00een secret o band\u0103 de t\u00e2lhari ascuns\u0103 la poalele Mun\u021bilor Apuseni, \u00een \u021binutul Zarandului.<\/p>\n\n\n\n

\u201eSeara, dup\u0103 ce se desp\u0103r\u021bea de so\u021bia sa, se retr\u0103gea \u00een apartamentele sale \u0219i, \u00eembr\u0103c\u00e2nd alte haine, \u00ee\u0219i punea o masc\u0103 neagr\u0103 pe fa\u021b\u0103, dup\u0103 care ie\u0219ea din castel printr-un tunel subteran ce pornea din pivni\u021ba castelului\u201d,<\/em> ar\u0103ta ziarul \u201eDiminea\u021ba\u201d, \u00een 1928.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acea vreme, numeroase cete de haiduci tr\u0103iau \u00een p\u0103durile \u00eentinse ale Apusenilor \u0219i ale Mun\u021bilor Poiana Rusc\u0103, tulbur\u00e2nd deseori lini\u0219tea satelor din v\u0103i. Potrivit legendelor locale, banda condus\u0103 de Fa\u021b\u0103 Neagr\u0103 ie\u0219ea \u00een calea transporturilor cu aur trimise din minele Apusenilor spre Viena. Metalul pre\u021bios ar fi fost topit \u00eentr-o pe\u0219ter\u0103 \u0219i transformat \u00een monede. \u00cen unele relat\u0103ri, Fa\u021b\u0103 Neagr\u0103 era descris ca un personaj crud \u0219i temut, iar \u00een altele ca un haiduc care \u00eei jefuia pe boga\u021bi pentru a-i ajuta pe s\u0103raci.<\/p>\n\n\n\n

\u2192\"Castelul<\/p>\n\n\n\n

Imaginea 1\/21:<\/strong> Castelul Nalati Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (7) JPG<\/p>\n\n\n\n

\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n

Legendele care au \u00eenconjurat familia Nopcsa au contribuit la aura misterioas\u0103 a castelului Nala\u021bi-Fay. Na\u021bionalizat \u00een timpul regimului comunist \u0219i transformat \u00een orfelinat, monumentul a fost abandonat dup\u0103 anii \u201990 \u0219i a ajuns treptat \u00een ruin\u0103. Acoperi\u0219ul s-a pr\u0103bu\u0219it, iar mobilierul \u0219i instala\u021biile au fost jefuite \u0219i distruse. Unii localnici cred \u00eens\u0103 \u00een pove\u0219tile tunelurilor secrete care pornesc din subsolurile sale \u0219i \u00een pove\u0219tile despre bog\u0103\u021biile ascunse aici de Fa\u021b\u0103 Neagr\u0103. De altfel, \u00een vecin\u0103tatea castelului a fost descoperit un tezaur pre\u021bios de monede \u0219i obiecte de argint din secolele trecute.<\/p>\n\n\n\n

Castelul b\u00e2ntuit de pe malul Mure\u0219ului<\/h2>\n\n\n\n

Satul Uioara de Sus, parte a ora\u0219ului Ocna Mure\u0219\u00a0<\/a>din jude\u021bul Alba, p\u0103streaz\u0103 ruinele unui alt castel \u00eenconjurat de mistere. Castelul Teleki a fost ridicat \u00een secolul al XIX-lea pe ruinele unei fortifica\u021bii medievale, construite pentru ap\u0103rarea exploat\u0103rilor de sare din vecin\u0103tate. \u00cen Antichitate, zona era cunoscut\u0103 sub numele de Salinae.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen trecut, Mure\u0219ul trecea mai aproape de castel, pe o albie veche, care a provocat de-a lungul timpului \u0219i probleme exploat\u0103rilor miniere. \u00cen iulie 1913, r\u00e2ul a rupt digul de ap\u0103rare \u0219i a inundat complet mina de sare \u201eRegele Ferdinand\u201d. Pentru a preveni noi rev\u0103rs\u0103ri, administra\u021bia salinelor a construit \u00een anii urm\u0103tori un dig lung de aproximativ 600 de metri sub castelul contelui Teleki, \u00eenchiz\u00e2nd vechea albie.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen secolul XX, castelul de pe dealul Uioara se \u00een\u0103l\u021ba deasupra fostei mari Uzine de Produse Sodice Ocna Mure\u0219 (UPSOM), \u00eenfiin\u021bat\u0103 de o companie belgian\u0103 \u00een 1896 \u0219i \u00eenchis\u0103 definitiv \u00een 2010, dup\u0103 mai bine de un secol de activitate.<\/p>\n\n\n\n

Castelul din Uioara, vechiul nume al ora\u0219ului Ocna Mure\u0219, a avut o soart\u0103 asem\u0103n\u0103toare cu cea a castelului Nala\u021bi-Fay. Dup\u0103 na\u021bionalizare, a fost folosit ca \u0219coal\u0103 pentru preg\u0103tirea viitorilor muncitori ai combinatului chimic. Din anii \u201990, a fost abandonat \u0219i a r\u0103mas prins \u00eentr-un litigiu prelungit.<\/p>\n\n\n\n

\u2192\"Castelul<\/p>\n\n\n\n

Imaginea 1\/11:<\/strong> Castelul din Uioara Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (7) jpg<\/p>\n\n\n\n

\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n

Mai multe legende au circulat pe seama lui, alimentate de imagina\u021bia localnicilor, dar \u0219i de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din trecut. Una dintre ele vorbe\u0219te despre o fantom\u0103 care ar fi b\u00e2ntuit beciul castelului, unde erau p\u0103strate butoaiele cu vin.<\/p>\n\n\n\n

Potrivit legendei, \u00een timpul r\u0103zboiului, mai mul\u021bi solda\u021bi sovietici ar fi intrat \u00een pivni\u021b\u0103, s-ar fi \u00eemb\u0103tat \u0219i ar fi tras cu armele \u00een butoaiele pline. Mii de litri de vin s-ar fi rev\u0103rsat \u00een subsol, iar solda\u021bii \u0219i-ar fi g\u0103sit sf\u00e2r\u0219itul acolo. Oamenii din sat au pus moartea lor pe seama fantomei din beci.<\/p>\n\n\n\n

Alte pove\u0219ti despre castel au fost promovate de propaganda stalinist\u0103 de la \u00eenceputul anilor \u201950, care descria via\u021ba aristocra\u021bilor \u00een tonuri \u00eentunecate \u0219i acuza presupusele abuzuri ale fo\u0219tilor proprietari.<\/p>\n\n\n\n

\u201eDin cele trei turnuri ale castelului s\u0103u de la Uioara de Sus, contele Teleky \u00c1d\u00e1m urm\u0103rea cu binoclul cum trudesc \u021b\u0103ranii lui pe mo\u0219iile de la Cistei, Vere\u0219mort, R\u0103zboieni \u0219i Uioara: 2.400 de hectare de p\u0103m\u00e2nt, p\u0103duri \u0219i vii. \u0218i nu se putea m\u0103rita o fat\u0103 din \u00ab\u00eemp\u0103r\u0103\u021bia\u00bb lui Teleky p\u00e2n\u0103 nu era \u00abv\u0103muit\u0103\u00bb de st\u0103p\u00e2n. La Vere\u0219mort, R\u0103zboieni, Cistei \u0219i Uioara, dreptul medieval \u00abal primei nop\u021bi\u00bb \u00eel avea numai contele. \u00cen castelul desfr\u00e2natului de la Uioara de Sus func\u021bioneaz\u0103 ast\u0103zi \u0219coala profesional\u0103 de ucenici \u0219i mai\u0219tri de pe l\u00e2ng\u0103 Uzinele de Produse Sodice din Ocna Mure\u0219ului, p\u00e2n\u0103 nu demult proprietate belgian\u0103\u201d, <\/em>informa ziarul \u201eSc\u00e2nteia\u201d, \u00een 1956.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen prezent, mai multe por\u021biuni din acoperi\u0219ul castelului, dar \u0219i din podurile \u0219i zidurile sale sunt pr\u0103bu\u0219ite, iar cl\u0103direa este \u00een pericol de d\u0103r\u00e2mare.<\/p>\n\n\n\n

Castelul Martinuzzi, locul unui s\u00e2ngeros asasinat<\/h2>\n\n\n\n

Aflat pe malul Mure\u0219ului, \u00een apropiere de Alba Iulia,<\/a>\u00a0castelul Martinuzzi din Vin\u021bu de Jos p\u0103streaz\u0103 \u0219i el urmele unei istorii tulbur\u0103toare. Ruinele sale amintesc de epoca \u00een care edificiul era una dintre cele mai impun\u0103toare re\u0219edin\u021be nobiliare din Transilvania \u0219i de destinul tragic al celui care i-a dat numele: Gheorghe Martinuzzi, cardinal \u0219i guvernator al principatului.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Castelul a fost amenajat \u00eentr-o fost\u0103 m\u0103n\u0103stire dominican\u0103 \u0219i a ajuns \u00een proprietatea lui Gheorghe Martinuzzi, c\u0103lug\u0103r devenit guvernator al Transilvaniei \u0219i cardinal. \u00centr-o perioad\u0103 \u00een care regiunea era disputat\u0103 de Habsburgi \u0219i Imperiul Otoman, acesta \u00eencerca s\u0103 men\u021bin\u0103 un echilibru fragil \u00eentre cele dou\u0103 mari puteri. \u00cen decembrie 1551, cardinalul a fost asasinat chiar \u00een re\u0219edin\u021ba sa de mercenarii afla\u021bi \u00een slujba regelui Ferdinand I de Habsburg.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen diminea\u021ba de 17 decembrie 1551, solda\u021bii au blocat intr\u0103rile castelului, iar c\u00e2\u021biva ofi\u021beri au p\u0103truns \u00een \u00eenc\u0103perea unde Martinuzzi \u00ee\u0219i rostea rug\u0103ciunea. Cardinalul a fost atacat cu pumnale \u0219i s\u0103bii, apoi \u00eempu\u0219cat. Potrivit relat\u0103rilor vremii, trupul s\u0103u a r\u0103mas ascuns mai multe zile \u00eenainte de a fi \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een Catedrala romano-catolic\u0103 \u201eSf\u00e2ntul Mihail\u201d din Alba Iulia.<\/p>\n\n\n\n

\u2192\"Castelul<\/p>\n\n\n\n

Imaginea 1\/25:<\/strong> Castelul Martinuzzi din Vun\u021bu de Jos Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (24) JPG<\/p>\n\n\n\n

\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Asasinarea<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n

Moartea lui Martinuzzi a dat na\u0219tere unor legende. Se spunea c\u0103 mercenarii urm\u0103reau \u0219i averea sa fabuloas\u0103, format\u0103 din zeci de mii de galbeni \u0219i din obiecte de aur provenite din tezaure antice.<\/p>\n\n\n\n

O parte din comoar\u0103 ar fi fost g\u0103sit\u0103 \u00een castelul de la Vin\u021bu de Jos, \u00eens\u0103 localnicii au continuat s\u0103 cread\u0103 c\u0103 alte bog\u0103\u021bii au r\u0103mas ascunse \u00een \u00eenc\u0103perile sau \u00een subteranele sale. Printre piesele despre care au scris cronicarii s-ar fi aflat monede antice \u0219i un obiect din aur asem\u0103n\u0103tor unui \u0219arpe, posibil o br\u0103\u021bar\u0103 dacic\u0103 spiralic\u0103. Comoara ar fi provenit dintr-un tezaur descoperit \u00een apropierea r\u00e2ului Strei \u0219i confiscat, cel pu\u021bin \u00een parte, de Martinuzzi.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Castelul a r\u0103mas legat \u0219i de alte episoade \u00eentunecate. La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVI-lea, aici a fost \u00eentemni\u021bat \u0219i a murit otr\u0103vit Aron-Vod\u0103 \u201ecel Cumplit\u201d, iar \u00een secolul urm\u0103tor a fost \u00eenchis mitropolitul Sava Brancovici.<\/p>\n\n\n\n

Devastat de turci \u00een 1658 \u0219i afectat de un incendiu \u00een 1792, castelul a intrat treptat \u00een ruin\u0103. \u00cen secolul XX, unele \u00eenc\u0103peri au fost folosite ca depozite de fructe, paie, cherestea sau mobil\u0103. Abandonat \u0219i degradat, edificiul continu\u0103 s\u0103 impresioneze prin zidurile sale masive \u0219i prin pove\u0219tile despre cardinalul ucis, temni\u021bele ascunse \u0219i comorile pierdute.<\/p>\n\n\n\n

Castelul Corvinilor \u0219i legenda lui Dracula<\/h2>\n\n\n\n

Castelul Corvinilor din Hunedoara a p\u0103strat de-a lungul timpului numeroase legende. Una dintre cele mai cunoscute este legat\u0103 de Dracula, personajul care continu\u0103 s\u0103 fascineze turi\u0219tii rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Legendele locale spun c\u0103 Vlad \u021aepe\u0219, voievodul muntean cunoscut \u00een lume mai ales sub numele de Dracula, ar fi fost \u00eentemni\u021bat \u00een Castelul Corvinilor timp de \u0219apte ani, \u00een vremea regelui Matia Corvin. Potrivit pove\u0219tii, locul deten\u021biei sale ar fi fost un beci aflat sub Sala Cavalerilor, accesibil printr-o trap\u0103 \u0219i vizibil \u0219i \u00een prezent.<\/p>\n\n\n\n

\u201eCei mai mul\u021bi dintre s\u0103tenii din zona Transilvaniei nu \u0219tiu nimic despre Dracula. Dar localnicii din Hunedoara \u00ee\u0219i amintesc pove\u0219tile pe care b\u0103tr\u00e2nii lor le \u0219opteau despre un spirit vampir numit Dracula, care nu putea fi omor\u00e2t dec\u00e2t dac\u0103 \u00eei era \u00eenfipt un par ascu\u021bit \u00een inim\u0103\u201d, <\/em>relata jurnalista american\u0103 Aline Mosby, dup\u0103 o vizit\u0103 la castel \u00een anii \u201960.<\/p>\n\n\n\n

\u2192\"Castelul<\/p>\n\n\n\n

Imaginea 1\/15:<\/strong> Castelul Corvinilor din Hunedoara Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (26) JPG<\/p>\n\n\n\n

\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Statuia<\/figure>\n\n\n\n
\"Statuia<\/figure>\n\n\n\n
\"Statuia<\/figure>\n\n\n\n
\"Statuia<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n
\"Castelul<\/figure>\n\n\n\n

Istoricii arat\u0103 c\u0103 Vlad \u021aepe\u0219 a fost, \u00eentr-adev\u0103r, prizonierul regelui Matia Corvin, \u00eens\u0103 a fost \u021binut \u00een arest mai ales la Vi\u0219egrad \u0219i la Pesta, nu la Hunedoara. Legenda a prins \u00eens\u0103 r\u0103d\u0103cini puternice la Castelul Corvinilor, inspirat\u0103 \u0219i de m\u0103rturii vechi despre cruzimea atribuit\u0103 voievodului.<\/p>\n\n\n\n

\u201eNici \u00een temni\u021b\u0103 Dracula nu \u0219i-a l\u0103sat obiceiul s\u0103u cel r\u0103u, drept care v\u00e2na \u0219oareci \u0219i punea s\u0103 i se cumpere p\u0103s\u0103ri la t\u00e2rg, pe aceste animale satisf\u0103c\u00e2ndu-\u0219i pofta de a chinui\u201d<\/em>, scriau autorii versiunii slave a \u201ePovestirii despre Dracula voievod\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen jurul acestei legende s-au adunat \u0219i alte pove\u0219ti \u00eentunecate ale castelului: despre sala de tortur\u0103, despre prizonieri, despre c\u0103l\u0103i \u0219i despre fantomele celor care ar fi murit \u00eentre zidurile lui.<\/p>\n\n\n\n

Cetatea Col\u021b, ruina medieval\u0103 care ar fi inspirat \u201eCastelul din Carpa\u021bi\u201d<\/h2>\n\n\n\n

Aflat\u0103 la poalele Retezatului, la intrarea \u00een defileul R\u00e2u\u0219orului, cetatea medieval\u0103 Col\u021b se ridic\u0103 pe o st\u00e2nc\u0103 abrupt\u0103, deasupra p\u0103durilor. Fort\u0103rea\u021ba a fost construit\u0103 \u00een secolul al XIV-lea de nobilii familiei C\u00e2ndea \u0219i ar fi fost folosit\u0103 \u00een trecut ca loc de refugiu \u00een mun\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Abandonat\u0103 de peste dou\u0103 secole, cetatea ruinat\u0103 ar fi inspirat romanul \u201eCastelul din Carpa\u021bi\u201d, publicat de Jules Verne la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea. Scriitorul francez descria o fort\u0103rea\u021b\u0103 izolat\u0103, \u00eenconjurat\u0103 de team\u0103 \u0219i supersti\u021bii, pe care localnicii o priveau cu nelini\u0219te.<\/p>\n\n\n\n

\u201eDe\u0219i Castelul din Carpa\u021bi era mai bine p\u0103strat dec\u00e2t d\u0103dea impresia, o spaim\u0103 molipsitoare, sporit\u0103 de puterea supersti\u021biilor de prin partea locului, \u00eel ap\u0103ra nu mai pu\u021bin dec\u00e2t o puteau face, odinioar\u0103, pivele, s\u0103c\u0103lu\u0219ele, bombardelele, bolimezele \u0219i celelalte piese de artilerie din secolele trecute\u201d,<\/em> scria Jules Verne.<\/p>\n\n\n\n

\u2192\"Cetatea<\/p>\n\n\n\n

Imaginea 1\/15:<\/strong> Cetatea Col\u021b Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (11) JPG<\/p>\n\n\n\n

\"Cetatea<\/figure>\n\n\n\n
\"Cetatea<\/figure>\n\n\n\n
\"Cetatea<\/figure>\n\n\n\n
\"Cetatea<\/figure>\n\n\n\n
\"Cetatea<\/figure>\n\n\n\n
\"Cetatea<\/figure>\n\n\n\n
\"Cetatea<\/figure>\n\n\n\n
\"Cetatea<\/figure>\n\n\n\n
\"Cetatea<\/figure>\n\n\n\n

\u00cen jurul cet\u0103\u021bii, potecile \u00eenainteaz\u0103 prin p\u0103dure \u0219i urc\u0103 pe marginea pr\u0103pastiilor. Mai sus, terenul devine tot mai neospitalier, iar st\u00e2ncile uria\u0219e ies dintre copaci asemenea unor col\u021bi de piatr\u0103. Pe crestele \u00eenguste care m\u0103rginesc defileurile Retezatului nu au fost cl\u0103dite a\u0219ez\u0103ri sau drumuri, iar p\u0103durile au r\u0103mas aproape neatinse. La orizont se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103, \u00een cea mai mare parte a anului, crestele \u00eenz\u0103pezite ale Retezatului.<\/p>\n\n\n\n

Sursa: adevarul Sursa foto: adevarul, Daniel Gu\u021b\u0103<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sute de castele \u0219i conace ridicate \u00een secolele trecute \u00eempodobesc ora\u0219ele \u0219i satele din Rom\u00e2nia, iar multe dintre ele au<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":138015,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-138014","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/index-2-3.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-zU2","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/138014","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=138014"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/138014\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":138016,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/138014\/revisions\/138016"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/138015"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=138014"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=138014"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=138014"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}