{"id":138075,"date":"2026-06-16T09:27:33","date_gmt":"2026-06-16T06:27:33","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=138075"},"modified":"2026-06-16T09:27:36","modified_gmt":"2026-06-16T06:27:36","slug":"revine-la-viata-mocanita-de-pe-valea-hartibaciului-proiect-sustinut-de-voluntari-si-mii-de-vizitatori-anual","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=138075","title":{"rendered":"Revine la via\u021b\u0103 moc\u0103ni\u021ba de pe Valea H\u00e2rtibaciului: proiect sus\u021binut de voluntari \u0219i mii de vizitatori anual"},"content":{"rendered":"\n

Un segment din vechea cale ferat\u0103 \u00eengust\u0103 care lega ora\u0219ele Sibiu \u0219i Sighi\u0219oara a fost reactivat cu ajutorul voluntarilor \u0219i a devenit o atrac\u021bie turistic\u0103 inedit\u0103. Horia Dinu, secretarul general al Asocia\u021biei Prietenii Moc\u0103ni\u021bei, a vorbit pentru Adev\u0103rul despre eforturile care au contribuit la revitalizarea zonei.\"Calea<\/p>\n\n\n\n

Moc\u0103ni\u021ba de pe Valea H\u00e2rtibaciului. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

Re\u021beaua de c\u0103i ferate \u00eenguste din Rom\u00e2nia a atins extinderea maxim\u0103 \u00een anii \u201960, c\u00e2nd liniile cu ecartament \u00eengust incluse \u00een re\u021beaua feroviar\u0103 public\u0103 \u00eensumau peste 700 de kilometri. Separat, al\u021bi peste 6.000 de kilometri de linii forestiere \u00eemp\u00e2nzeau regiunile acoperite de p\u0103duri ale \u021b\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

Moc\u0103ni\u021ba a revenit pe valea H\u00e2rtibaciului<\/h2>\n\n\n\n

Dup\u0103 1990, au mai fost p\u0103strate doar c\u00e2teva zeci de kilometri de c\u0103i ferate forestiere, \u00een zone \u00een care acestea s-au dovedit utile \u00een lipsa drumurilor sau unde poten\u021bialul lor turistic a putut fi pus \u00een valoare. P\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anilor 2000, toate c\u0103ile ferate \u00eenguste administrate de CFR \u0219i folosite ca leg\u0103turi \u00eentre localit\u0103\u021bi au fost \u00eenchise. De\u0219i dezafectate, unele dintre aceste linii au continuat s\u0103 atrag\u0103 interesul celor care le-au apreciat valoarea de patrimoniu \u0219i atractivitatea traseelor.<\/p>\n\n\n\n

Pe Valea H\u00e2rtibaciului din jude\u021bul Sibiu, un segment al vechii c\u0103i ferate \u00eenguste Sibiu\u2013Agnita\u2013Sighi\u0219oara, veche de peste un secol, a fost reactivat cu ajutorul voluntarilor, al organiza\u021biilor neguvernamentale \u0219i al localnicilor. Asocia\u021bia Prietenii Moc\u0103ni\u021bei \u0219i colaboratorii s\u0103i au repus \u00een func\u021biune \u0219apte kilometri de linie \u00eentre Corn\u0103\u021bel \u0219i Hosman, pe care sunt organizate curse turistice \u00een perioada aprilie\u2013octombrie. Asocia\u021bia lucreaz\u0103 \u00een prezent la refacerea urm\u0103torilor \u0219ase kilometri, p\u00e2n\u0103 la Ca\u0219ol\u021b, iar, pe termen mai lung, \u00ee\u0219i propune continuarea traseului de la Hosman spre Nocrich.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Dintre liniile ferate \u00eenguste dezafectate \u00een ultimele decenii, calea ferat\u0103 Sibiu\u2013Agnita\u2013Sighi\u0219oara a devenit astfel unul dintre cele mai promi\u021b\u0103toare proiecte de recuperare a patrimoniului feroviar din Rom\u00e2nia. \u00centr-un interviu pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d, Horia Dinu, secretarul general al asocia\u021biei, a vorbit despre eforturile voluntarilor pentru \u00eentre\u021binerea liniei, dificult\u0103\u021bile \u00eent\u00e2mpinate \u00een refacerea traseului \u0219i rolul tot mai important pe care moc\u0103ni\u021ba \u00eel are \u00een dezvoltarea turismului pe Valea H\u00e2rtibaciului.<\/a><\/p>\n\n\n\n

Adev\u0103rul: Care este situa\u021bia actual\u0103 a moc\u0103ni\u021bei de pe Valea H\u00e2rtibaciului? C\u00e2\u021bi kilometri de cale ferat\u0103 sunt func\u021bionali \u00een prezent?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Horia Dinu: <\/strong>Am reabilitat \u0219apte kilometri din vechea linie, care lega Sibiul de Sighi\u0219oara. \u00cen prezent, trenurile circul\u0103 pe segmentul Corn\u0103\u021bel\u2013Hosman. Dac\u0103 totul decurge conform planului, estim\u0103m c\u0103 \u00een prim\u0103vara anului viitor vom mai deschide \u00eenc\u0103 \u0219ase kilometri, \u00eentre Corn\u0103\u021bel \u0219i Ca\u0219ol\u021b. Atunci vom ajunge la aproximativ 13 kilometri func\u021bionali.<\/p>\n\n\n\n

Ce presupune \u00eentre\u021binerea celor \u0219apte kilometri de linie repu\u0219i \u00een func\u021biune?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00centre\u021binerea este, de fapt, partea cea mai complicat\u0103 a muncii noastre. Multe dintre traversele de pe linie dateaz\u0103 din anii \u201950\u2013\u201960. Sunt traverse din lemn, iar \u00een cazul lor nu mai putem vorbi doar despre repara\u021bii: trebuie schimbate complet.<\/p>\n\n\n\n

\u2192\"Voluntarii<\/p>\n\n\n\n

Imaginea 1\/17:<\/strong> Voluntarii Moc\u0103ni\u021bei de pe Valea H\u00e2rtibaciului Sibiu Foto Asocia\u021bia Prietenii Moc\u0103ni\u021bei<\/p>\n\n\n\n

\"Voluntarii<\/figure>\n\n\n\n
\"Moc\u0103ni\u021ba<\/figure>\n\n\n\n
\"Moc\u0103ni\u021ba<\/figure>\n\n\n\n
\"Moc\u0103ni\u021bele<\/figure>\n\n\n\n
\"Semmeringul<\/figure>\n\n\n\n
\"Ultimele<\/figure>\n\n\n\n
\"Ultimele<\/figure>\n\n\n\n
\"Moc\u0103ni\u021ba<\/figure>\n\n\n\n
\"Moc\u0103ni\u021ba<\/figure>\n\n\n\n

Cea mai mare parte a fondurilor pe care le ob\u021binem din v\u00e2nzarea biletelor este folosit\u0103 pentru \u00eenlocuirea traverselor. Opera\u021biunea nu \u00eenseamn\u0103 doar scoaterea unei traverse \u0219i montarea alteia. De multe ori, trebuie s\u0103 cernem pietri\u0219ul, pentru c\u0103 s-a acumulat foarte mult p\u0103m\u00e2nt. Folosim \u0219i folie geotextil\u0103 \u00eentre terasament \u0219i stratul de pietri\u0219, ceea ce \u00een trecut nu se f\u0103cea.<\/p>\n\n\n\n

Mai exist\u0103 \u0219i problema vegeta\u021biei, \u00een special vara. Este o lupt\u0103 pe care o ducem \u00een fiecare an. Facem toalet\u0103ri \u0219i defri\u0219\u0103ri acolo unde este necesar, iar linia trebuie erbicidat\u0103 de cel pu\u021bin dou\u0103 ori pe an. Vegeta\u021bia tinde s\u0103 acapareze totul foarte repede.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2t de mult se bazeaz\u0103 proiectul pe munca voluntarilor?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Este singura moc\u0103ni\u021b\u0103 func\u021bional\u0103 din Rom\u00e2nia administrat\u0103 \u0219i \u00eentre\u021binut\u0103 de voluntari. Totul se bazeaz\u0103 pe munca lor fizic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Voluntarii vin din mai multe zone ale \u021b\u0103rii, iar acest lucru ne bucur\u0103 foarte mult. Avem \u0219i sprijin din Anglia, din partea unei organiza\u021bii care se ocup\u0103 de c\u0103ile ferate cu ecartament \u00eengust. De c\u00e2teva ori pe an, membrii acesteia organizeaz\u0103 tabere de munc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u0219i vin s\u0103 ne ajute.<\/p>\n\n\n\n

Traseul moc\u0103ni\u021bei va fi prelungit<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen ce stadiu se afl\u0103 prelungirea traseului dintre Corn\u0103\u021bel \u0219i Ca\u0219ol\u021b? Care sunt cele mai mari dificult\u0103\u021bi?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Pe acest segment, traversele au fost scoase de pe terasament. Probabil c\u0103 s-a \u00eencercat furtul lor, f\u0103r\u0103 succes, iar noi trebuie s\u0103 le rea\u0219ez\u0103m.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 pe traseul spre Hosman vorbim deja despre lucr\u0103ri periodice de \u00eentre\u021binere, \u00eentre Corn\u0103\u021bel \u0219i Ca\u0219ol\u021b este nevoie de defri\u0219\u0103ri ample. Au crescut copaci \u0219i arbu\u0219ti chiar \u00een mijlocul liniei. Practic, trebuie s\u0103 des\u021belenim traseul.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen gara Ca\u0219ol\u021b va trebui s\u0103 construim \u0219i o linie de abatere. \u00cen prezent exist\u0103 un singur fir, iar pentru manevrarea locomotivei avem nevoie de \u00eenc\u0103 o linie \u0219i de cel pu\u021bin dou\u0103 macazuri.<\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 finan\u021b\u0103ri pentru astfel de lucr\u0103ri?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Din p\u0103cate, nu avem acces la finan\u021b\u0103ri dedicate unor asemenea lucr\u0103ri. Nu exist\u0103 granturi sau alte oportunit\u0103\u021bi clare pentru acest tip de interven\u021bii. Lucr\u0103rile sunt realizate prin efortul fizic al voluntarilor \u0219i din resursele pe care reu\u0219im s\u0103 le str\u00e2ngem.<\/p>\n\n\n\n

Mai poate fi prelungit traseul \u00een viitor? P\u00e2n\u0103 unde v-a\u021bi dori s\u0103 ajung\u0103 moc\u0103ni\u021ba?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Marea provocare, pe termen lung, este continuarea liniei de la Hosman spre Nocrich. Ar fi vorba despre \u00eenc\u0103 aproximativ \u0219apte kilometri.<\/p>\n\n\n\n

Pe acest traseu exist\u0103 \u00eens\u0103 dificult\u0103\u021bi mai mari. \u00centr-un anumit punct, r\u00e2ul H\u00e2rtibaciu a erodat puternic malul \u0219i s-a apropiat foarte mult de linie. Va trebui g\u0103sit\u0103 o solu\u021bie tehnic\u0103. Este o provocare serioas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2\u021bi turi\u0219ti aleg anual aceast\u0103 experien\u021b\u0103? Cum a influen\u021bat moc\u0103ni\u021ba turismul din zon\u0103?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen ultimii trei ani, de c\u00e2nd sunt \u0219i eu voluntar \u00een asocia\u021bie, num\u0103rul turi\u0219tilor transporta\u021bi de moc\u0103ni\u021b\u0103 aproape s-a dublat de la un an la altul. \u00cen prezent, avem aproximativ 9.000\u201310.000 de turi\u0219ti anual.<\/p>\n\n\n\n

Cursele sunt organizate \u00een perioada aprilie\u2013octombrie. Din noiembrie p\u00e2n\u0103 \u00een martie, linia este \u00eenchis\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Vedem \u0219i o dezvoltare turistic\u0103 a zonei. Au ap\u0103rut pensiuni care \u00eenainte nu existau. Din c\u00e2te \u0219tim, la Hosman urmeaz\u0103 s\u0103 fie deschise \u0219i puncte gastronomice locale. Exist\u0103 cerere: grupurile de turi\u0219ti vin, se plimb\u0103 cu moc\u0103ni\u021ba \u0219i apoi \u00eentreab\u0103 unde pot m\u00e2nca. Este bine s\u0103 apar\u0103 \u0219i astfel de op\u021biuni<\/p>\n\n\n\n

Cum pot fi sprijinite activit\u0103\u021bile asocia\u021biei de c\u0103tre cei care doresc s\u0103 se implice?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 trei modalit\u0103\u021bi principale. \u00cen primul r\u00e2nd, oamenii pot veni s\u0103 se plimbe cu moc\u0103ni\u021ba \u0219i s\u0103 cumpere bilete. Este cea mai simpl\u0103 form\u0103 de sprijin, iar banii sunt folosi\u021bi pentru \u00eentre\u021binerea liniei.<\/p>\n\n\n\n

A doua variant\u0103 este dona\u021bia. Avem un cont al asocia\u021biei, iar cei care doresc ne pot sus\u021bine inclusiv prin redirec\u021bionarea a 3,5% din impozitul pe venit, prin formularul 230. Companiile pot redirec\u021biona o parte din impozit sau pot acorda sponsoriz\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n

A treia variant\u0103 este voluntariatul. Nu este o munc\u0103 u\u0219oar\u0103, dar poate fi o experien\u021b\u0103 diferit\u0103 de rutina obi\u0219nuit\u0103. Avem inclusiv companii ai c\u0103ror angaja\u021bi vin periodic s\u0103 ne ajute. De exemplu, cei de la Bosch vin o dat\u0103 sau de dou\u0103 ori pe an, c\u00e2te aproximativ 20 de persoane. Este o zi de munc\u0103 intens\u0103 la linie.<\/p>\n\n\n\n

C\u0103ile ferate \u00eenguste, alternativa mai ieftin\u0103 \u0219i adaptabil\u0103<\/h2>\n\n\n\n

Primele c\u0103i ferate din Rom\u00e2nia\u00a0<\/a>au fost construite la mijlocul secolului al XIX-lea, iar re\u021beaua feroviar\u0103 s-a dezvoltat treptat, odat\u0103 cu dezvoltarea ora\u0219elor, industriei, mineritului \u0219i exploat\u0103rilor forestiere. Al\u0103turi de magistralele care legau centrele economice importante, \u00een zonele montane \u0219i deluroase, \u00een special \u00een regiunile istorice ale Banatului \u0219i Transilvaniei, unde construirea liniilor ferate obi\u0219nuite era mai dificil\u0103 \u0219i mai costisitoare, au fost amenajate, \u00eenc\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, numeroase c\u0103i ferate cu ecartament \u00eengust.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Video: Calea ferat\u0103 Brad – Cri\u0219cior<\/em><\/p>\n\n\n\n

Construirea lor era mai ieftin\u0103, iar traseul putea fi adaptat mai u\u0219or v\u0103ilor \u00eenguste, curbelor str\u00e2nse \u0219i pantelor accentuate. De\u0219i trenurile cunoscute drept \u201emoc\u0103ni\u021be\u201d circulau cu viteze de numai 10\u201315 kilometri pe or\u0103, c\u0103ile ferate \u00eenguste au scos din izolare numeroase a\u0219ez\u0103ri montane \u0219i au contribuit la dezvoltarea unor localit\u0103\u021bi izolate, leg\u00e2ndu-le de ora\u0219e mari \u0219i de noduri feroviare importante.<\/p>\n\n\n\n

Cele mai multe dintre aceste linii de interes public, folosite pentru transportul c\u0103l\u0103torilor \u0219i al m\u0103rfurilor, au fost amenajate \u00eenainte de 1918, \u00een Transilvania aflat\u0103 atunci \u00een componen\u021ba Austro-Ungariei. Unele dintre cele mai lungi trasee au fost construite \u00een jurul unor centre importante din Transilvania.<\/p>\n\n\n\n

Calea ferat\u0103 \u00eengust\u0103 Sibiu\u2013Agnita\u2013Sighi\u0219oara, de pe Valea H\u00e2rtibaciului, care, \u00eempreun\u0103 cu ramifica\u021bia Corn\u0103\u021bel\u2013Vurp\u0103r, dep\u0103\u0219ea 120 de kilometri, a fost construit\u0103 \u00een dou\u0103 etape: tronsonul Sighi\u0219oara\u2013Agnita a fost inaugurat \u00een 1898, iar prelungirea p\u00e2n\u0103 la Sibiu \u00een 1910.<\/p>\n\n\n\n

Calea ferat\u0103 \u00eengust\u0103 Turda\u2013Abrud, de 93 de kilometri, a fost construit\u0103 \u00een perioada 1891\u20131912. Linia moc\u0103ni\u021bei din Apuseni a fost inaugurat\u0103 \u00een 1912 \u0219i lega ora\u0219ele Turda \u0219i Abrud, urm\u00e2nd Valea Arie\u0219ului \u0219i trec\u00e2nd prin Baia de Arie\u0219, C\u00e2mpeni \u0219i Abrud, \u00een apropiere de Ro\u0219ia Montan\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen jude\u021bul Mure\u0219, linia T\u00e2rgu Mure\u0219\u2013Praid m\u0103sura 82 de kilometri, iar re\u021beaua T\u00e2rgu Mure\u0219\u2013Lechin\u021ba ajungea la 96 de kilometri. Aceste trasee conectau numeroase sate din estul \u0219i centrul Transilvaniei de T\u00e2rgu Mure\u0219 \u0219i erau folosite at\u00e2t pentru transportul c\u0103l\u0103torilor, c\u00e2t \u0219i pentru cel al lemnului \u0219i al m\u0103rfurilor locale.<\/p>\n\n\n\n

Alte linii \u00eenguste, cu lungimi de c\u00e2teva zeci de kilometri, conectau localit\u0103\u021bi din Maramure\u0219, Cri\u0219ana \u0219i Banat. Separat de liniile publice administrate de CFR, \u00een regiunile montane s-au dezvoltat vaste re\u021bele de c\u0103i ferate forestiere, folosite intens pentru scoaterea lemnului din zonele greu accesibile.<\/p>\n\n\n\n

Anii \u201960, apogeul extinderii c\u0103ilor ferate \u00eenguste<\/h2>\n\n\n\n

\u201eRevista C\u0103ilor Ferate\u201d men\u021biona c\u0103, \u00een 1964, Rom\u00e2nia avea 705 kilometri de linii \u00eenguste incluse \u00een re\u021beaua feroviar\u0103 public\u0103. Cele mai multe se aflau \u00een Regionala Bra\u0219ov \u2014 328 de kilometri \u2014 \u0219i \u00een Regionala Cluj \u2014 258 de kilometri. Regionala Timi\u0219oara avea 96 de kilometri, iar Regionala Ia\u0219i 23 de kilometri, \u00een timp ce regionalele Bucure\u0219ti \u0219i Craiova nu cuprindeau c\u0103i ferate \u00eenguste.<\/p>\n\n\n\n

Al\u0103turi de c\u0103ile ferate \u00eenguste administrate de CFR, la \u00eenceputul anilor \u201960, Rom\u00e2nia avea circa 6.000 de kilometri de linii ferate forestiere, folosite pentru exploatarea p\u0103durilor. Pe unele dintre acestea circulau \u0219i trenuri pentru transportul muncitorilor sau al c\u0103l\u0103torilor.<\/p>\n\n\n\n

Re\u021beaua de c\u0103i ferate forestiere a fost extins\u0103 accelerat dup\u0103 na\u021bionalizarea p\u0103durilor din 1948, ajung\u00e2nd, \u00een 1960, la maximul s\u0103u istoric. \u00cen deceniile urm\u0103toare, investi\u021biile \u00een amenajarea drumurilor forestiere au luat locul vechilor linii, iar acestea au fost desfiin\u021bate treptat, din ra\u021biuni economice. Erau considerate costisitoare, greu de \u00eentre\u021binut \u0219i vulnerabile la inunda\u021bii \u0219i alunec\u0103ri de teren. Unele au trebuit s\u0103 lase locul amenaj\u0103rilor hidroenergetice.<\/p>\n\n\n\n

C\u0103ile ferate \u00eenguste nu au mai \u021binut pasul dup\u0103 1990<\/h2>\n\n\n\n

La sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201980, peste 400 de kilometri de c\u0103i ferate \u00eenguste din re\u021beaua public\u0103 erau \u00eenc\u0103 folosi\u021bi. Traseele lor au supravie\u021buit p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul tranzi\u021biei, c\u00e2nd au ajuns rapid \u00een pericol. Dup\u0103 1989, aproape toate liniile \u00eenguste r\u0103mase \u0219i-au pierdut utilitatea economic\u0103 \u0219i au fost dezafectate.<\/p>\n\n\n\n

\u201eVitezele medii reduse au favorizat concuren\u021ba autobuzelor. \u00cen plus, locomotivele \u0219i vagoanele liniilor \u00eenguste nu puteau fi \u00eenlocuite cu material rulant retras de pe magistrale, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpla \u00een cazul liniilor secundare cu ecartament normal, care beneficiau de transferul locomotivelor \u0219i vagoanelor folosite anterior pe traseele principale. Ultimele linii CFR cu ecartament \u00eengust au fost \u00eenchise dup\u0103 cum urmeaz\u0103: Ghilvaci\u2013Ardud, \u00een apropiere de Satu Mare, lung\u0103 de 18 kilometri, \u00een 1994; Turda\u2013Abrud, de 94 de kilometri, \u0219i sistemul din jurul ora\u0219ului T\u00e2rgu Mure\u0219, care includea liniile spre Sovata, de 74 de kilometri, \u0219i spre Lechin\u021ba \u0219i Mihe\u0219u de C\u00e2mpie, de 124 de kilometri, \u00een 1997; iar, \u00een cele din urm\u0103, Sibiu\u2013Agnita, \u00een 2001\u201d, <\/em>ar\u0103ta cercet\u0103torul britanic David Turnock, \u00een studiul \u201eServiciile de transport feroviar de c\u0103l\u0103tori din Rom\u00e2nia \u00een perioada postcomunist\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Odat\u0103 cu dezafectarea lor, multe linii ferate au ajuns la fier vechi \u00eempreun\u0103 cu componente ale lucr\u0103rilor de art\u0103 de pe traseu (viaducte, poduri \u0219i pode\u021be), iar garniturile feroviare au avut aceea\u0219i soart\u0103 ori au fost exportate \u00een afara Rom\u00e2niei. \u00cen prezent, c\u00e2teva sectoare de cale ferat\u0103 \u00eengust\u0103 s-au p\u0103strat \u00een Rom\u00e2nia \u0219i sunt folosite ca atrac\u021bii turistice, \u00een timp ce majoritatea au r\u0103mas doar amintiri pentru localnici.<\/p>\n\n\n\n

Liniile ferate \u00eenguste \u00eenfiin\u021bate \u00een regiuni montane pitore\u0219ti, \u00eempodobite de p\u0103duri \u0219i a\u0219ez\u0103ri arhaice au r\u0103mas ofertante pentru turi\u0219ti, iar mul\u021bi rom\u00e2ni au fost \u00eencuraja\u021bi s\u0103 se implice \u00een p\u0103strarea \u0219i recondi\u021bionarea lor, chiar dac\u0103 demersurile au \u00eent\u00e2mpinat numeroase dificult\u0103\u021bi. Unele au fost declarate monumente istorice. <\/p>\n\n\n\n

Din re\u021beaua de mii de kilometri de c\u0103i ferate forestiere au r\u0103mas doar c\u00e2teva trasee, cele mai cunoscute fiind cele ale moc\u0103ni\u021belor de pe Valea Vaserului \u0219i de la Moldovi\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

Sursa: adevarul Foto: Daniel Gu\u021b\u0103<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Un segment din vechea cale ferat\u0103 \u00eengust\u0103 care lega ora\u0219ele Sibiu \u0219i Sighi\u0219oara a fost reactivat cu ajutorul voluntarilor \u0219i<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":138076,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-138075","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/index-9.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-zV1","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/138075","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=138075"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/138075\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":138077,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/138075\/revisions\/138077"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/138076"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=138075"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=138075"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=138075"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}