{"id":13872,"date":"2016-10-06T15:30:01","date_gmt":"2016-10-06T12:30:01","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=13872"},"modified":"2016-10-06T14:57:37","modified_gmt":"2016-10-06T11:57:37","slug":"6-octombrie-ziua-de-nastere-a-iasului-608-ani-de-la-prima-atestare-documentara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=13872","title":{"rendered":"6 octombrie-Ziua de Na\u015ftere a IASULUI. 608 ani de la prima atestare documentar\u0103"},"content":{"rendered":"<p><strong>Ia\u015ful a \u00eemplinit ast\u0103zi 608 de ani de la prima atestare documentar\u0103 cunoscut\u0103, capitala istoric\u0103 a Moldovei fiind men\u0163ionat\u0103 \u00eentr-un privilegiu comercial acordat negustorilor ucraineni de c\u0103tre Alexandru cel Bun, la 6 octombrie 1408.<\/strong><\/p>\n<div>\n<div>Cea mai bogat documentat\u0103 explica\u021bie este c\u0103 numele ora\u0219ului \u00ee\u0219i are originea \u00een Evul mediu timpuriu, de la poporul alanic al ia\u0219ilor, dar istoricii protocroni\u0219ti au alt\u0103 teorie referitoare la originea numelui \u201eIa\u0219i\u201d. Ei afirm\u0103 c\u0103 numele provine de la un trib sarmat mult mai vechi: iazigii din Antichitate, men\u021biona\u021bi de Ovidiu ca \u201eIpse vides onerata ferox ut ducata \u201eIasyx\u201d\/ Per media Istri plaustra bubulcus aquas\u201d \u0219i \u201e\u201eJazyges\u201d et Colchi Metereaque turba Getaque\/ Danubii mediis vix prohibentur aquis\u201d.<\/div>\n<div><\/div>\n<div>At\u00e2t iazigii c\u00e2t \u0219i alanii (dintre care f\u0103ceau parte ia\u0219ii) erau dou\u0103 ramuri din cele trei ale sarma\u021bilor, a treia fiind roxolanii. Alanii (care erau cre\u0219tina\u021bi) au dat \u00een trecut Prutului denumirea de Alanus fluvius iar ora\u0219ului Ia\u0219i, Forum Philistinorum (posibil T\u00e2rgul amatorilor de vin). De la aceast\u0103 popula\u021bie deriv\u0103 forma la plural &#8220;Ia\u0219ii&#8221; sau T\u00e2rgu&#8217; Ie\u0219ilor. De asemenea, Moldova a fost numit\u0103 \u0219i Alania la 1320 \u00een harta lui Giovanni di Carignano.<\/div>\n<div>Gh. Ghib\u0103nescu a ar\u0103tat \u00een cartea sa c\u0103 \u00een 1238, Berke, fratele lui Batu han (conduc\u0103torul Hoardei de aur), zdrobe\u0219te armata alanilor condu\u0219i de Caciar Ogala (l\u00e2ng\u0103 Marea de Azov)\u0219i determin\u0103 exodul a aproape 10.000 de alani \u00een Moldova[8]. Alanii (ia\u0219ii) se stabilesc \u00een zona \u00een care va fi men\u021bionat ora\u0219ul Ia\u0219i. Dup\u0103 aproape 60 de ani, \u00een 1299-1302, majoritatea alanilor p\u0103r\u0103sesc Moldova \u0219i trec \u00een Imperiul Bizantin, conform unor date furnizate de bizantinul Nicefor Gregoras. Au mai trecut \u0219i alte triburi de alani prin Moldova dar s-au stabilit \u00een final \u00een Ungaria, \u00eempreun\u0103 cu cumanii. Urma\u0219ii alanilor din Caucaz sunt ossetinii.<\/div>\n<div><\/div>\n<div>Un alt istoric a ar\u0103tat c\u0103 iasians (ia\u0219ii) au format un popor care a tr\u0103it printre cumani \u0219i care a p\u0103r\u0103sit Caucazul dup\u0103 invazia mongol\u0103 terminat\u0103 cu b\u0103t\u0103lia de la Kalka; de asemenea a ar\u0103tat c\u0103 Jasz este un cuv\u00e2nt \u00eemprumutat din slavon\u0103. \u00cen limbile sanskrit\u0103 \u0219i hindi, care au origine comun\u0103 cu limba sarma\u021bilor, &#8220;yash&#8221; \u00eenseamn\u0103 &#8220;faim\u0103&#8221;.<\/div>\n<div><\/div>\n<div>O inscrip\u021bie ast\u0103zi pierdut\u0103 pe o born\u0103 miliar\u0103 roman\u0103 descoperit\u0103 \u00een apropiere de Osijek, Croa\u021bia \u00een secolul al XVIII-lea men\u021bioneaz\u0103 existen\u021ba unui Jassiorum municipium[10]. Numele maghiar al ora\u0219ului (J\u00e1szv\u00e1s\u00e1r) \u00eenseamn\u0103 mot-a-mot &#8220;Pia\u021ba (T\u00e2rgul) jassilor&#8221;; numele vechi rom\u00e2nesc, T\u00e2rgu&#8217; Ie\u0219ilor (\u0219i forma alternativ\u0103 Ia\u0219ii), ar putea avea aceea\u0219i semnifica\u021bie.<\/div>\n<div><\/div>\n<div>\u00cen Ungaria, ia\u0219ii au l\u0103sat delumirea de J\u00e1sz unui comitat \u0219i mai multor localit\u0103\u021bi ; pe de alt\u0103 parte, sarma\u021bii erau arca\u0219i reputa\u021bi, ori \u00een limba maghiar\u0103 &#8220;ij\u00e1sz&#8221; \u00eenseamn\u0103 tocmai &#8220;arca\u0219&#8221;, de unde presupunerea c\u0103 acest cuv\u00e2nt s-ar trage tot de la ia\u0219i.<\/div>\n<div><\/div>\n<div>6 secole mai t\u00e2rziu, \u00een 2008, momentul aniversar \u201eIa\u015fi 600\u201d a fost s\u0103rb\u0103torit \u00een ora\u015f printr-o serie de evenimente de anvergur\u0103, printre care \u015fi proiectul \u201eCapsula Timpului\u201d.<\/div>\n<div><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"\" src=\"https:\/\/encrypted-tbn1.gstatic.com\/images?q=tbn:ANd9GcRgu5hvBWBr-L_Yo5Po8gdOWoopN7OfEgI-ErbKr8hIOkBXPRwI\" alt=\"Imagini pentru imagini capsula timpului de la iasi din 2008\" width=\"181\" height=\"183\" \/><\/div>\n<\/div>\n<p>Aceast\u0103 ini\u0163iativ\u0103 s-a n\u0103scut din dorin\u0163a de a transmite peste ani mesajul \u015fi imaginea Ia\u015fului timpurilor noastre \u015fi a avut ca finalitate realizarea unei capsule \u00een care sunt p\u0103strate obiecte \u015fi amintiri pentru genera\u0163iile viitoare. Caseta sigilat\u0103 \u015fi depozitat\u0103 \u00een fa\u0163a Palatului Roznovanu la baza monumentului aniversar \u201eChivotul memoriei\u201d, crea\u0163ia artistului plastic Felix Aftene, va fi scoas\u0103 la lumin\u0103 \u00een anul 2058.<\/p>\n<p>Misiunea de a transmite povestea mai departe \u015fi de a deschide capsula peste 50 de ani a fost transmis\u0103 copiilor n\u0103scu\u0163i la Ia\u015fi \u00een ziua de 6 octombrie 2008 \u015fi care din data de 17 decembrie 2008 fac parte din Ordinul Capsula Timpului, organism-simbol care determin\u0103 o leg\u0103tur\u0103 simbolic\u0103 \u015fi un angajament asumat de familiile copiilor.<\/p>\n<p>Sursa:Wikipedia<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ia\u015ful a \u00eemplinit ast\u0103zi 608 de ani de la prima atestare documentar\u0103 cunoscut\u0103, capitala istoric\u0103 a Moldovei fiind men\u0163ionat\u0103 \u00eentr-un<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":13873,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-13872","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/10\/Artificii_Sarbatorile_Iasului-radioiasi1.jpg?fit=%2C&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-3BK","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13872","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13872"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13872\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13875,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13872\/revisions\/13875"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13873"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13872"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13872"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13872"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}