{"id":138883,"date":"2026-07-06T09:52:56","date_gmt":"2026-07-06T06:52:56","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=138883"},"modified":"2026-07-06T09:52:59","modified_gmt":"2026-07-06T06:52:59","slug":"o-noua-sosea-prin-muntii-zarandului-drumul-regelui-uneste-legenda-haiducilor-de-locurile-lui-arsenie-boca-si-vata-de-jos","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=138883","title":{"rendered":"O nou\u0103 \u0219osea prin Mun\u021bii Zarandului: \u201eDrumul Regelui\u201d une\u0219te legenda haiducilor de locurile lui Arsenie Boca \u0219i Va\u021ba de Jos"},"content":{"rendered":"\n

O nou\u0103 \u0219osea montan\u0103 a intrat \u00een \u0219antier \u00een vestul Rom\u00e2niei. \u201eDrumul Regelui\u201d, numit astfel datorit\u0103 unei legende care \u00eel leag\u0103 de familia regal\u0103 a Rom\u00e2niei, este construit cu fonduri europene \u00een jude\u021bele Arad \u0219i Hunedoara, legate prin Mun\u021bii Zarandului.\"Drumul<\/p>\n\n\n\n

Drumul Regelui din Mun\u021bii Zarandului este \u00een \u0219antier. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

Peste 42 de milioane de euro sunt investite pentru construc\u021bia unei \u0219osele montane de 17 kilometri, care va lega, prin Mun\u021bii Zarandului, Valea Mure\u0219ului de Valea Cri\u0219ului. Lucr\u0103rile sunt finan\u021bate cu fonduri europene \u0219i au fost \u00eemp\u0103r\u021bite \u00een dou\u0103 tronsoane, av\u00e2nd termen de realizare anul 2027.<\/p>\n\n\n\n

Kilometri de ziduri de sprijin<\/h2>\n\n\n\n

Primul segment al \u201eDrumului Regelui\u201d (DJ 707), de circa patru kilometri, urc\u0103 \u00een serpentine din comuna ar\u0103dean\u0103 Petri\u0219 p\u00e2n\u0103 la \u201eCota Zero\u201d, \u00een Mun\u021bii S\u0103v\u00e2r\u0219inului, la circa 700 de metri altitudine, loc aflat la limita jude\u021belor Arad \u0219i Hunedoara. Lucr\u0103rile pe acest sector au \u00eenceput \u00een 2025, iar \u00een prezent constructorii ridic\u0103 zidurile de sprijin din beton, menite s\u0103 previn\u0103 alunec\u0103rile de teren. Terasamentul drumului a fost s\u0103pat \u00een munte, iar fostul drum forestier pe care se suprapunea a fost l\u0103rgit la dou\u0103 benzi de circula\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Locul a fost numit \u201eCota Zero\u201d pentru a marca hotarul dintre jude\u021be \u0219i \u00eenceputul unor trasee de drume\u021bie spre crestele Mun\u021bilor Zarandului, care se \u00eenal\u021b\u0103 p\u00e2n\u0103 la maximum 900 de metri \u0219i sunt, \u00een general, acoperite cu p\u0103duri. Al doilea tronson al \u201eDrumului Regelui\u201d coboar\u0103 de aici \u00een serpentine, prin p\u0103durile de pe valea B\u0103i\u0219orului \u0219i a r\u00e2ului Va\u021ba, pe un traseu de 13 kilometri p\u00e2n\u0103 \u00een sta\u021biunea Va\u021ba de Sus.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Lucr\u0103rile la acest segment au \u00eenceput \u00een prim\u0103vara acestui an \u0219i sunt la stadiul realiz\u0103rii terasamentelor \u0219i al zidurilor de sprijin. Noul drum trece prin satul C\u0103z\u0103ne\u0219ti, locul na\u0219terii duhovnicului Arsenie Boca, \u0219i continu\u0103 spre sta\u021biunea Va\u021ba B\u0103i.<\/p>\n\n\n\n

\u201eLucr\u0103rile de pe tronsonul aflat \u00een jude\u021bul Hunedoara vizeaz\u0103 refacerea structurii rutiere pe cei 13 kilometri, amenajarea a 16 intersec\u021bii cu drumuri laterale, realizarea sistemelor de scurgere a apelor pluviale, repara\u021bii la cele patru poduri, construirea a 23 de ziduri de protec\u021bie \u0219i amenajarea a 29 de accese la propriet\u0103\u021bi\u201d,<\/em> arat\u0103 Consiliul Jude\u021bean Hunedoara.<\/p>\n\n\n\n

Drumul Regelui din Mun\u021bii Zarandului<\/h2>\n\n\n\n

Noua \u0219osea din Mun\u021bii Zarandului a primit numele \u201eDrumul Regelui\u201d, datorit\u0103 legendei c\u0103 vechiul s\u0103u traseu forestier ar fi fost folosit, \u00een perioada interbelic\u0103, de familia regal\u0103 a Rom\u00e2niei pentru a se deplasa de la Castelul din S\u0103v\u00e2r\u0219in, aflat pe Valea Mure\u0219ului, \u00een vecin\u0103tatea comunei Petri\u0219, la sta\u021biunea termal\u0103 Va\u021ba de Sus.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Localnicii \u00ee\u0219i amintesc \u00eens\u0103 c\u0103 acest drum, de\u0219i pietruit \u00een trecut, a fost dintotdeauna anevoios, fiind folosit de s\u0103teni pentru a ajunge la exploat\u0103rile forestiere din mun\u021bi sau la minele din zon\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen afara TAF-urilor, nu cred c\u0103 vreo ma\u0219in\u0103 putea urca pe acest traseu, nici m\u0103car vreuna a familiei regale\u201d,<\/em> spune un localnic din Ob\u00e2r\u0219ia.<\/p>\n\n\n\n

\u2192\"Drumul<\/p>\n\n\n\n

Imaginea 1\/16:<\/strong> Drumul din Mun\u021bii Zarandului Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (16) jpg<\/p>\n\n\n\n

\"Drumul<\/figure>\n\n\n\n
\"Drumul<\/figure>\n\n\n\n
\"Drumul<\/figure>\n\n\n\n
\"Drumul<\/figure>\n\n\n\n
\"Drumul<\/figure>\n\n\n\n
\"Drumul<\/figure>\n\n\n\n
\"Drumul<\/figure>\n\n\n\n
\"Drumul<\/figure>\n\n\n\n
\"Drumul<\/figure>\n\n\n\n

Unii localnici din satele aflate de o parte \u0219i de cealalt\u0103 a crestelor Zarandului, \u00een Hunedoara \u0219i Arad, spun c\u0103 noua \u0219osea le va folosi mai pu\u021bin, deoarece c\u0103tunele din mun\u021bi au r\u0103mas pustii, iar paji\u0219tile pe care bunicii lor \u00ee\u0219i p\u0103storeau animalele s-au \u00eemp\u0103durit. Nici vechile mine din Mun\u021bii Zarandului nu mai exist\u0103 de cel pu\u021bin dou\u0103 decenii.<\/p>\n\n\n\n

Sta\u021biunea cu ape termale din Mun\u021bii Zarandului<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen schimb, drumul este privit ca un traseu turistic spre sta\u021biunea Va\u021ba B\u0103i din Mun\u021bii Zarandului, cunoscut\u0103 de secole pentru izvoarele sale termale.<\/p>\n\n\n\n

Apele bogate \u00een calciu, sulf, sodiu \u0219i magneziu, cu temperatura de 36\u201337 de grade Celsius, au devenit faimoase pentru calit\u0103\u021bile lor terapeutice \u00een secolul al XIX-lea. Atunci, o mic\u0103 sta\u021biune a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 aici, iar publica\u021biile din Imperiul Austro-Ungar \u0219i din Rom\u00e2nia prezentau adesea binefacerile aduse de apele de la Va\u021ba.\"Sta\u021biunea<\/p>\n\n\n\n

Sta\u021biunea Va\u021ba B\u0103i este cunoscut\u0103 din secolul al XIX-lea. Foto: Va\u021ba B\u0103i<\/p>\n\n\n\n

La \u00eenceputul secolului al XX-lea, b\u0103ile de la Va\u021ba erau vizitate frecvent de regele Carol al II-lea. \u00cen anii \u201970, regimul comunist a extins sta\u021biunea, transform\u00e2nd-o \u00eentr-un loc de tratament pentru turi\u0219tii cu afec\u021biuni ale sistemului locomotor \u0219i ale sistemului nervos periferic.<\/p>\n\n\n\n

\u201eDe c\u00e2nd sunt aici, am v\u0103zut venind oameni \u00een baston \u0219i plec\u00e2nd vioi, ca ni\u0219te sportivi\u201d, <\/em>relata fostul medic balneolog al sta\u021biunii, Marilena Suciu.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 1990, complexul balnear a ajuns \u00een patrimoniul Romtelecom, dar a fost \u00eenchis \u00een 2010. Timp de mai mul\u021bi ani, localnicilor le-a r\u0103mas doar \u201esc\u0103ld\u0103toarea porcilor\u201d, un mic lac din spatele complexului, alimentat printr-o conduct\u0103 cu ap\u0103 termal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u201eA fost numit\u0103 astfel pentru c\u0103 aici o scroaf\u0103 sl\u0103b\u0103noag\u0103 a fost l\u0103sat\u0103 s\u0103 moar\u0103 l\u00e2ng\u0103 izvoare, dar peste c\u00e2teva zile s-a \u00eentors s\u0103n\u0103toas\u0103 \u00een ograda st\u0103p\u00e2nului ei<\/em>\u201d, \u00ee\u0219i amintea un localnic.<\/p>\n\n\n\n

De c\u00e2\u021biva ani, complexul de la Va\u021ba de Jos a fost achizi\u021bionat de investitori priva\u021bi \u0219i restaurat. Sta\u021biunea Va\u021ba de Jos a fost redeschis\u0103 \u00een anul 2022 \u0219i transformat\u0103 \u00eentr-una dintre atrac\u021biile turistice ale zonei.<\/p>\n\n\n\n

Drumul pelerinilor lui Arsenie Boca<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen satul C\u0103z\u0103ne\u0219ti, din comuna Va\u021ba de Jos, traversat \u0219i el de \u201eDrumul Regelui\u201d, s-a n\u0103scut \u0219i a copil\u0103rit Arsenie Boca (1910\u20131989), una dintre marile personalit\u0103\u021bi religioase ale Rom\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n

Vatra casei p\u0103rinte\u0219ti a c\u0103lug\u0103rului<\/a>, aflat\u0103 pe Dealul Bujoara, la marginea satului C\u0103z\u0103ne\u0219ti, a devenit un loc de pelerinaj pentru numero\u0219i rom\u00e2ni, de\u0219i locuin\u021ba \u00een care s-ar fi n\u0103scut Arsenie Boca nu mai exist\u0103. Dealul, numit de localnici \u0219i \u201eDealul Fericirii\u201d, g\u0103zduie\u0219te un schit ridicat \u00een urm\u0103 cu aproape un deceniu, \u00eengrijit de dou\u0103 maici. Ultimii doi kilometri ai drumului spre el sunt marca\u021bi de troi\u021be \u0219i icoane, iar la poalele dealului se afl\u0103 vechea biseric\u0103 de lemn din C\u0103z\u0103ne\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

\u2192\"Locul<\/p>\n\n\n\n

Imaginea 1\/28:<\/strong> Locul natal al lui Arsenie Boca Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL jpg<\/p>\n\n\n\n

\"Locul<\/figure>\n\n\n\n
\"Locul<\/figure>\n\n\n\n
\"Locul<\/figure>\n\n\n\n
\"Locul<\/figure>\n\n\n\n
\"Locul<\/figure>\n\n\n\n
\"Locul<\/figure>\n\n\n\n
\"Locul<\/figure>\n\n\n\n
\"Locul<\/figure>\n\n\n\n
\"Locul<\/figure>\n\n\n\n

\u00cen apropiere de Va\u021ba de Jos se afl\u0103 municipiul Brad, fost centru minier care g\u0103zduie\u0219te singurul muzeu al aurului din Europa, iar Mun\u021bii Apuseni atrag prin numeroasele monumente ale naturii \u0219i prin satele arhaice ale mo\u021bilor. Tot \u00een apropiere de Va\u021ba B\u0103i, c\u0103l\u0103torii g\u0103sesc \u021aebea \u0219i Baia de Cri\u0219, locuri istorice care p\u0103streaz\u0103 amintirea lui Avram Iancu \u0219i a lui Horea, Clo\u0219ca \u0219i Cri\u0219an.<\/p>\n\n\n\n

Aici se ascundeau haiducii lui Fa\u021b\u0103 Neagr\u0103<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen Arad, \u201eDrumul Regelui\u201d va cobor\u00ee spre Valea Mure\u0219ului, \u00een apropiere de Castelul familiei regale de la S\u0103v\u00e2r\u0219in \u0219i de Zam, locul faimosului castel al lui L\u00e1szl\u00f3 (Vasile) Nopcsa (1794\u20131884), baron \u0219i fost comite suprem al Hunedoarei. Contele a intrat \u00een legend\u0103 ca \u201eFa\u021b\u0103 Neagr\u0103\u201d, personaj asociat cu o band\u0103 de haiduci care ar fi jefuit, \u00een secolul al XIX-lea, diligen\u021bele \u0219i transporturile de aur de pe drumul mare al V\u0103ii Mure\u0219ului, \u00eentre Banat \u0219i Transilvania.Controversele casei p\u0103rinte\u0219ti a lui Arsenie Boca. Unde s-a n\u0103scut \u0219i a copil\u0103rit \u201eSf\u00e2ntul Ardealului\u201d<\/a>\"Vasile<\/p>\n\n\n\n

Vasile Nopcsa, intr-un portret de epoc\u0103. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103<\/p>\n\n\n\n

Supranumele i-a fost atribuit dup\u0103 ce scriitorul M\u00f3r J\u00f3kai l-a transformat \u00eentr-un personaj de roman, prezentat ca un baron care \u00ee\u0219i ascundea chipul sub o masc\u0103 neagr\u0103 atunci c\u00e2nd ie\u0219ea la jaf.<\/p>\n\n\n\n

Legenda lui \u201eFa\u021b\u0103 Neagr\u0103\u201d <\/a>a fost inspirat\u0103 de numeroasele povestiri despre cetele de haiduci care se ascundeau \u00een Mun\u021bii Zarandului. Acestea atacau adesea transporturile de aur din Apuseni sau ie\u0219eau \u00een calea po\u0219talioanelor, Zam fiind o \u201evam\u0103\u201d \u00eentre cele dou\u0103 regiuni istorice.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00centreg Zarandul era cutreierat \u00een veacurile XVII \u0219i XVIII de cete de haiduci, de \u00ablotrii\u00bb, cum \u00eei numesc documentele pe \u021b\u0103ranii rom\u00e2ni ce luau calea codrului, exaspera\u021bi de asupriri, \u0219i atacau cuiburile nobililor. Mi\u0219carea \u00ablotrilor\u00bb din Zarand a avut o at\u00e2t de mare amploare, \u00eenc\u00e2t nu de pu\u021bine ori s-au mobilizat armate. S-a ajuns chiar s\u0103 se \u00eenchid\u0103 grani\u021bele comitatului \u0219i s\u0103 se cear\u0103 pa\u0219apoarte pentru trecere. \u0218i nu-i de mirare c\u0103 s-a ajuns la asemenea solu\u021bii<\/em>\u201d, informa revista Rom\u00e2nia Pitoreasc\u0103, \u00een 1973, cit\u00e2nd surse istorice.<\/p>\n\n\n\n

Unele bande de haiduci au sprijinit, potrivit istoricilor, cetele de iobagi condu\u0219i de Horea, Clo\u0219ca \u0219i Cri\u0219an \u00een timpul R\u0103scoalei din 1784\u20131785. \u00cencep\u00e2nd din secolul al XIX-lea, Mun\u021bii Zarandului au devenit locuri mai primitoare pentru c\u0103l\u0103tori, datorit\u0103 importan\u021bei crescute a localit\u0103\u021bilor miniere din \u00eemprejurimi,<\/a> dar \u0219i a sta\u021biunii balneare Va\u021ba de Jos.<\/p>\n\n\n\n

Totu\u0219i, \u00een ultimele decenii, depopularea a adus \u00een pragul dispari\u021biei numeroase sate din Mun\u021bii Zarandului.<\/p>\n\n\n\n

Sursa: adevarul Foto:adevarul, Daniel Guta<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O nou\u0103 \u0219osea montan\u0103 a intrat \u00een \u0219antier \u00een vestul Rom\u00e2niei. \u201eDrumul Regelui\u201d, numit astfel datorit\u0103 unei legende care \u00eel<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":138884,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-138883","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/index-1.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-A83","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/138883","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=138883"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/138883\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":138885,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/138883\/revisions\/138885"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/138884"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=138883"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=138883"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=138883"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}