Zilele literaturii rom\u00e2ne la Innsbruck se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een zilele de 7 \u0219i 8 octombrie.<\/p>\n
La eveniment sunt invita\u021bi scriitorii Nora Iuga, C\u0103t\u0103lin Dorian Florescu, Dana Grigorcea, Gy\u00f6rgy Dragom\u00e1n \u0219i Ernest Wichner. Proiectul este organizat de Institutul Cultural Rom\u00e2n de la Viena \u00een colaborare cu Academia \u0218tiin\u021belor din Austria \u0219i Literaturhaus am Inn.<\/p>\n
Nora Iuga<\/b> este poet\u0103, prozatoare \u0219i traduc\u0103toare, membr\u0103 a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia. Autoare a mai multor volume de poezie \u2014 Vina nu e a mea (1968), Captivitatea cercului (1970), Scrisori neexpediate (1978), Opinii despre durere (1980; Premiul USR), Inima ca un pumn de boxeur (1982, 2000), Pia\u021ba cerului (1986), C\u00eentece (1989), Dactilografa de noapte (1996; Premiul USR), Autobuzul cu coco\u0219a\u021bi (2002), C\u00eeinele ud e o salcie (2013) \u2014 \u0219i de proz\u0103 \u2014 S\u0103punul lui Leopold Bloom (1993, 2007; Premiul USR), Sexagenara \u0219i t\u00een\u0103rul (2000, 2004, 2012; Premiul USR; Premiul revistei Cuv\u00eentul), Fasanenstra\u00dfe 23 \u2014 O var\u0103 la Berlin (2001), Hai s\u0103 fur\u0103m pepeni (2009, 2015), Berlinul meu e un monolog (2010), Harald \u0219i luna verde (2014)\u2014, precum \u0219i a poemului-roman Feti\u021ba cu o mie de riduri (2005; Premiul revistei Cuv\u00eentul). \u00cen 2007 a primit Premiul Friedrich Gundolf, oferit de Deutsche Akademie f\u00fcr Sprache und Dichtung, o distinc\u021bie acordat\u0103 celor care aduc servicii speciale \u00een promovarea literaturii germane \u00een lume. I s-au tradus romanele Sexagenara \u0219i t\u00een\u0103rul (Germania, Spania, Italia, Fran\u021ba, Slovenia, Bulgaria), S\u0103punul lui Leopold Bloom (Bulgaria), Hai s\u0103 fur\u0103m pepeni (Bulgaria) \u0219i volumele de poezie Capricii periculoase (antologie, \u00een Germania \u0219i Slovenia), Autobuzul cu coco\u0219a\u021bi (Germania), Poem de octombrie (Germania), Inima ca un pumn de boxeur (Fran\u021ba), O inim\u0103 venind pe picioroange (Elve\u021bia).<\/p>\n
C\u0103t\u0103lin Dorian Florescu<\/b> (n. 1967, Timi\u0219oara) a p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia \u00een 1982 \u0219i s a stabilit la Zurich, unde a studiat psihologia. A lucrat \u0219ase ani ca psihoterapeut \u00een domeniul reabilit\u0103rii persoanelor toxicodependente. A publicat romanele Wunderzeit (2001, distins cu premiile Cartea de Limb\u0103 German\u0103 a anului din partea Funda\u021biei Elve\u021biene Schiller, ‘Un an pl\u0103tit de via\u021b\u0103’ din partea ora\u0219ului Zurich \u0219i Chamisso din partea Academiei din Bayern pe anul 2002; trad. rom. Vremea minunilor, Polirom, 2005, 2013), Der kurze Weg nach Hause (2002, Premiul Anna Seghers pe 2003; trad. rom. Drumul scurt spre cas\u0103, Polirom, 2006), Zaira (2008; trad. rom. Zaira, Polirom, 2010, 2012) \u0219i Jacob beschlie\u00dft zu lieben (2011, Swiss Book Prize, cea mai bun\u0103 carte a anului 2011 \u00een Elve\u021bia, cu 80.000 de exemplare v\u00e2ndute \u00een spa\u021biul de limb\u0103 german\u0103; trad. rom. Jacob se hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 iubeasc\u0103, Polirom, 2012, 2014). Povestirile sale au fost incluse \u00een diverse antologii. C\u0103t\u0103lin Dorian Florescu semneaz\u0103, de asemenea, eseuri \u0219i articole \u00een publica\u021bii de limb\u0103 german\u0103. Romanele sale au fost sau urmeaz\u0103 s\u0103 fie traduse \u00een francez\u0103, spaniol\u0103, italian\u0103, rus\u0103, polon\u0103, olandez\u0103, sloven\u0103, lituanian\u0103, ceh\u0103, suedez\u0103 \u0219i macedonean\u0103. \u00cen 2012, C\u0103t\u0103lin Dorian Florescu a primit Premiul Joseph Freiherr von Eichendorff pentru \u00eentreaga activitate literar\u0103.<\/p>\n
Dana Grigorcea<\/b> s-a n\u0103scut \u00een 1979 la Bucure\u0219ti. A urmat cursurile Facult\u0103\u021bii de Filologie german\u0103 \u0219i olandez\u0103 la Bucure\u0219ti \u0219i Bruxelles, studiind apoi, tot la Bruxelles, regie de teatru \u0219i film. \u00cen prezent tr\u0103ie\u0219te \u00een Elve\u021bia. \u00cen 2011 a publicat primul roman, la editura Kameru din Z\u00fcrich, sub titlul Baba Rada.Via\u021ba e trec\u0103toare ca p\u0103rul (Baba Rada, Das Leben ist verg\u00e4nglich wie die Kopfhaare). \u00cen cadrul Zilelor Literaturii Germane desf\u0103\u0219urate \u00een iulie 2015 la Klagenfurt, autoarei i-a revenit premiul televiziunii austriece 3Sat pentru volumul Sentimentul primar al nevinov\u0103\u021biei ap\u0103rut la editura elve\u021bian\u0103 Dorlemann.<\/p>\n
Gyorgy Dragoman<\/b> este unul dintre cei mai aprecia\u021bi \u0219i mai tradu\u0219i scriitori maghiari contemporani. N\u0103scut \u00een 1973 la T\u00e2rgu Mure\u0219, viitorul prozator s-a stabilit \u00een 1988 \u00een Ungaria, \u00eempreun\u0103 cu familia. A studiat filosofia \u0219i literatura englez\u0103 la ELTE, \u00een Budapesta, \u0219i a lucrat la o tez\u0103 de doctorat despre proza lui Samuel Beckett, traduc\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp din operele lui Beckett, James Joyce, Ian McEwan, Irvine Welsh. Dragoman a debutat \u00een 2002 cu volumul A pusztitas konyve (Cartea desfacerii), care a primit premiul Sandor Brody, urmat \u00een 2003 de piesa de teatru Nihil \u0219i \u00een 2005 de romanul A feher kiraly (Regele alb, Polirom, 2008). Regele alb a fost distins \u00een Ungaria cu premiile Tibor Dery \u0219i Sandor Marai \u0219i a fost tradus \u00een peste treizeci de limbi, \u00een prezent exist\u00e2nd \u0219i un proiect de ecranizare a c\u0103r\u021bii \u00een Marea Britanie. \u00cen 2007, Gyorgy Dragoman a ob\u021binut Premiul de excelen\u021b\u0103 cultural\u0103, oferit de ICR Budapesta. \u00cen 2011 lui Gy\u00f6rgy Dragoman i se acord\u0103 premiul literar Jan Michalski pentru acela\u0219i roman. \u00cen 2014 prozatorul public\u0103 romanul Maglya (Rugul), care se bucur\u0103 de un succes instantaneu \u00een Ungaria \u0219i este \u00een curs de traducere \u00een Statele Unite, Olanda, Germania, confirm\u00e2nd valoarea unui autor cu o viziune \u0219i un stil ce au cucerit deja un public larg.<\/p>\n
Ernest Wichner<\/b> s-a n\u0103scut \u00een anul 1952 \u00een Guttenbrunn, Rom\u00e2nia. Locuie\u0219te \u0219i lucreaz\u0103 din anul 1975 \u00een Germania, fiind director al Literaturhaus Berlin din anul 2003. A publicat o serie de volume de poezie, dintre care amintim ultimele volume, bin ganz wie aufgesperrt (Heidelberg, 2010) \u0219i Neuschnee und Ovomaltine (Berlin, 2010). Ernest Wichner a realizat numeroase traduceri din limba rom\u00e2n\u0103 \u00een limba german\u0103, printre care operele autorilor Max Blecher, Varujan Vosganian, Mircea C\u0103rt\u0103rescu \u0219i volumul Kinderland de Liliana Corobca (Der erste Horizont meines Lebens, Editura Zsolnay).<\/p>\n
Sursa:feedler.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Zilele literaturii rom\u00e2ne la Innsbruck se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een zilele de 7 \u0219i 8 octombrie. La eveniment sunt invita\u021bi scriitorii Nora<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":13899,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-13898","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/10\/lit.jpg?fit=236%2C144&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-3Ca","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13898","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13898"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13898\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13901,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13898\/revisions\/13901"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13899"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13898"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13898"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13898"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}