{"id":139242,"date":"2026-07-15T10:04:58","date_gmt":"2026-07-15T07:04:58","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=139242"},"modified":"2026-07-15T10:05:02","modified_gmt":"2026-07-15T07:05:02","slug":"un-sat-de-la-dunare-a-devenit-destinatia-preferata-a-mii-de-cehi-ce-ii-face-sa-revina","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=139242","title":{"rendered":"Un sat de la Dun\u0103re a devenit destina\u021bia preferat\u0103 a mii de cehi. Ce \u00eei face s\u0103 revin\u0103"},"content":{"rendered":"\n

Mii de cehi ajung anual \u00een satul Eibenthal, din Clisura Dun\u0103rii, o a\u0219ezare fondat\u0103 de coloni\u0219tii cehi stabili\u021bi aici \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 secole. \u00cen urm\u0103 cu dou\u0103 decenii, dup\u0103 \u00eenchiderea minei, Eibenthal p\u0103rea sortit dispari\u021biei, dar a fost revitalizat prin turism.\"Tiberiu<\/p>\n\n\n\n

Tiberiu a reu\u0219it s\u0103 valorifice poten\u021bialul turistic al satului Eibenthal. Foto Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

Mai pu\u021bin de 200 de oameni locuiesc \u00een satul Eibenthal, din comuna Dubova, jude\u021bul Mehedin\u021bi, o a\u0219ezare din Banatul Montan \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 secole de familii de coloni\u0219ti din Boemia, aduse aici de Imperiul Habsburgic.<\/p>\n\n\n\n

Eibenthal are dou\u0103 secole<\/h2>\n\n\n\n

La \u00eenceputul secolului al XIX-lea, c\u00e2teva sute de familii din \u00eemprejurimile ora\u0219elor Praga \u0219i \u010c\u00e1slav \u0219i din regiuni ca S\u00e1zava, Plze\u0148, Klatovy, Doma\u017elice \u0219i P\u0159\u00edbram s-au stabilit \u00een Banat, dup\u0103 ce autorit\u0103\u021bile le-au promis p\u0103m\u00e2nturi dac\u0103 vor defri\u0219a p\u0103durile seculare care acopereau mun\u021bii de la Clisura Dun\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

\u00centre anii 1826\u20131830, coloni\u0219tii cehi,<\/a> numi\u021bi \u0219i \u201epemi\u201d de localnici, au \u00eentemeiat satele G\u00e2rnic, Big\u0103r, Ravensca, Eibenthal, Frauendorf, Nov\u00fd \u017dupanec, \u0218umi\u021ba \u0219i Sch\u00f6ntal, de pe culmile Clisurii Dun\u0103rii. Alte patru localit\u0103\u021bi populate de oameni veni\u021bi din Boemia au fost \u00eenfiin\u021bate \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 \u00een Banatul Montan, mai aproape de Caransebe\u0219 \u0219i Re\u0219i\u021ba: Lindenfeld, G\u0103r\u00e2na, Brebu Nou \u0219i Wolfswiesen, ultima disp\u0103rut\u0103 dup\u0103 doar c\u00e2\u021biva ani.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cele dou\u0103 secole de la \u00eenfiin\u021barea primelor sate cehe\u0219ti, acestea au trecut prin numeroase transform\u0103ri. Condi\u021biile naturale vitrege i-au determinat pe mul\u021bi dintre urma\u0219ii coloni\u0219tilor boemi s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 satele din Clisura Dun\u0103rii. Unele comunit\u0103\u021bi au supravie\u021buit \u00eens\u0103 timpului \u0219i greut\u0103\u021bilor, reu\u0219ind s\u0103-\u0219i p\u0103streze identitatea.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenchiderea minei a schimbat soarta satului<\/h2>\n\n\n\n

La mijlocul anilor 2000, \u0219i Eibenthal, cunoscut din secolul al XIX-lea pentru exploatarea c\u0103rbunelui, p\u0103rea sortit dispari\u021biei. \u00cen 6 august 2006, un accident tragic a gr\u0103bit \u00eenchiderea minei de antracit de la Baia Nou\u0103, o colonie minier\u0103 izolat\u0103, aflat\u0103 la cap\u0103tul drumului care urc\u0103 de la Dun\u0103re prin valea \u00eengust\u0103 a r\u00e2ului Tisovi\u021ba, traverseaz\u0103 Eibenthal \u0219i se opre\u0219te \u00een mun\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen anii \u201990, mina avea peste 600 de angaja\u021bi. \u00cen ultimele sale zile de func\u021bionare, aici mai lucrau pu\u021bin peste 200 de oameni: cehi din Eibenthal \u0219i din alte sate ale Clisurii Dun\u0103rii, muncitori rom\u00e2ni veni\u021bi din Moldova \u0219i g\u0103zdui\u021bi \u00een colonia Baia Nou\u0103, dar \u0219i rom\u00e2ni \u0219i s\u00e2rbi din zon\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u201eSo\u021bul meu a lucrat 44 de ani la Baia Nou\u0103, p\u00e2n\u0103 la \u00eenchiderea minei, \u00een 2006. Atunci, doi muncitori, Liviu Tomoiag\u0103 \u0219i Zdravko Ianculovici, care intraser\u0103 \u00een min\u0103 pentru a consolida pu\u021bul, au fost prin\u0219i sub d\u0103r\u00e2m\u0103turi. Intraser\u0103 \u00eentr-o duminic\u0103 \u00een subteran, iar trupurile lor au fost scoase abia trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu\u201d<\/em>, \u00ee\u0219i aminte\u0219te Maria Fickel, v\u0103duva unui fost miner ceh din Eibenthal.<\/p>\n\n\n\n

La scurt timp dup\u0103 tragedie, ultima min\u0103 din apropierea satului Eibenthal a fost \u00eenchis\u0103. C\u00e2teva zeci de localnici care mai lucrau aici au cerut s\u0103 fie disponibiliza\u021bi, \u00eempreun\u0103 cu minerii care locuiau \u00een colonia Baia Nou\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Mina a r\u0103mas p\u0103r\u0103sit\u0103, la fel ca majoritatea locuin\u021belor din Baia Nou\u0103. Mai jos de colonie, satul Eibenthal p\u0103rea s\u0103 aib\u0103 aceea\u0219i soart\u0103. Mul\u021bi localnici \u00eel p\u0103r\u0103siser\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul anilor \u201990, poveste\u0219te pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d Ioan Fighal, localnic ceh din Eibenthal.<\/p>\n\n\n\n

\u201eAm lucrat \u0219i eu, \u00een ultima perioad\u0103, la mina de antracit. Dup\u0103 ce mina s-a \u00eenchis, nu a mai r\u0103mas nimic de lucru. Oamenii au plecat care \u00eencotro \u0219i s-au \u00eempr\u0103\u0219tiat, fie \u00een ora\u0219e precum Timi\u0219oara, fie \u00een str\u0103in\u0103tate. Copiii mei au plecat \u00een Suedia. \u00cenainte de 1990 era mai strict \u0219i mai greu s\u0103 pleci, dar dup\u0103 Revolu\u021bie oamenii au \u00eenceput s\u0103 plece mai u\u0219or. Mul\u021bi cehi au plecat \u00een Cehia, iar apoi au plecat \u0219i copiii lor. Unii au mers la liceu \u00een Or\u0219ova, al\u021bii la Timi\u0219oara, \u0219i-au cunoscut acolo partenerii \u0219i au r\u0103mas \u00een alte localit\u0103\u021bi. De acolo, unii au plecat mai departe \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 2006, c\u00e2nd s-au \u00eenchis locurile de munc\u0103 \u0219i oamenii nu mai aveau unde s\u0103 lucreze, au continuat s\u0103 plece. \u00cen multe case au mai r\u0103mas c\u00e2te dou\u0103 persoane. Popula\u021bia r\u0103mas\u0103 aici este \u00eens\u0103 majoritar ceh\u0103\u201d,<\/em> poveste\u0219te Ioan Fighal, acum pensionar.<\/p>\n\n\n\n

Satul care i-a cucerit pe cehi<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen Banatul Montan, unele sate locuite de \u201epemi\u201d,\u00a0<\/a>ca Lindenfeld, au disp\u0103rut aproape complet, iar \u00een altele popula\u021bia ceh\u0103 s-a \u00eempu\u021binat \u0219i a \u00eemb\u0103tr\u00e2nit. Dup\u0103 aproape dou\u0103 secole \u00een care mineritul a avut un rol important \u00een via\u021ba comunit\u0103\u021bii, Eibenthal a reu\u0219it s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 prin turism.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Satul \u0219i-a p\u0103strat identitatea istoric\u0103 \u0219i cultural\u0103, este avantajat de apropierea de Clisura Dun\u0103rii \u0219i a devenit tot mai popular printre turi\u0219tii cehi. Anual, mii de oameni vin din Cehia pentru a vizita Eibenthal. Unii sosesc \u00een excursii organizate, cu trenul sau cu autocarele, \u00een timp ce al\u021bii prefer\u0103 s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 cu autoturismele personale ori cu autostopul.<\/p>\n\n\n\n

Pe DN 57, \u0219oseaua care \u00eenso\u021be\u0219te Clisura Dun\u0103rii \u00eentre Or\u0219ova \u0219i Bazia\u0219, pot fi v\u0103zu\u021bi adesea turi\u0219ti cehi cu pancarte pe care scrie \u201eEibenthal\u201d, a\u0219tept\u00e2nd s\u0103 fie lua\u021bi la ocazie.<\/p>\n\n\n\n

\u201eAm c\u0103l\u0103torit prin Ungaria, Rom\u00e2nia, Republica Moldova \u0219i din nou prin Rom\u00e2nia, iar apoi urmeaz\u0103 s\u0103 ne continu\u0103m drumul prin Serbia. Este o excursie cu autostopul, prin care ne-am dorit s\u0103 vizit\u0103m mai multe zone din estul Europei. Scopul principal al c\u0103l\u0103toriei a fost \u00eens\u0103 s\u0103 ajungem aici, la Eibenthal.<\/em> Ne-a pl\u0103cut Rom\u00e2nia, mai ales datorit\u0103 m\u00e2nc\u0103rii \u0219i peisajelor. Am avut \u00eens\u0103 \u0219i unele probleme, pentru c\u0103 noi voiam s\u0103 c\u0103l\u0103torim gratuit, cu autostopul, iar mul\u021bi \u0219oferi ne cereau bani\u201d,<\/em> spune Peter, unul dintre turi\u0219tii cehi veni\u021bi la Eibenthal.<\/p>\n\n\n\n

Cum a ren\u0103scut satul Eibenthal<\/h2>\n\n\n\n

Tiberiu Posp\u00ed\u0161il este unul dintre localnicii care au contribuit la transformarea Eibenthalului dintr-un fost sat minier aflat \u00een declin \u00eentr-o destina\u021bie turistic\u0103 tot mai cunoscut\u0103. N\u0103scut aici, el a revenit acas\u0103 \u00eenc\u0103 din timpul facult\u0103\u021bii \u0219i, \u00eempreun\u0103 cu doi prieteni din Cehia, a cump\u0103rat \u0219i a renovat o cas\u0103 veche. \u00cen curtea acesteia a deschis, \u00een 2009, barul U Medv\u011bda, iar zece ani mai t\u00e2rziu, restaurantul Eibenthal.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00centre timp, ini\u021biativele sale au atras tot mai mul\u021bi turi\u0219ti cehi \u00een satul din Clisura Dun\u0103rii \u0219i au contribuit la revitalizarea comunit\u0103\u021bii, afectat\u0103 puternic de \u00eenchiderea minei de la Baia Nou\u0103 \u0219i de plecarea localnicilor. De la c\u00e2teva zeci de vizitatori pe an, Eibenthal a ajuns s\u0103 atrag\u0103 mii de turi\u0219ti, \u00een special din Cehia, dar tot mai mul\u021bi \u0219i din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n

Tiberiu Posp\u00ed\u0161il a vorbit pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d despre revenirea sa acas\u0103, dezvoltarea turismului \u0219i viitorul uneia dintre cele mai izolate comunit\u0103\u021bi cehe\u0219ti din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n

ADEV\u0102RUL: Cum ai \u00eenceput s\u0103 te implici \u00een dezvoltarea turistic\u0103 a satului Eibenthal?<\/strong><\/em><\/p>\n\n\n\n

Tiberiu Posp\u00ed\u0161il:<\/em><\/strong> Sunt n\u0103scut \u00een Eibenthal, iar \u00een timpul facult\u0103\u021bii, \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi doi b\u0103ie\u021bi din Cehia, am cump\u0103rat aceast\u0103 cas\u0103, U Medv\u011bda, prima cas\u0103 pe care am cump\u0103rat-o \u00een Eibenthal. \u00cen timpul renov\u0103rii ei, am constatat c\u0103 \u00een curte putem amenaja un bar. A\u0219a s-a n\u0103scut barul U Medv\u011bda, adic\u0103 \u201eLa Urs\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Asta se \u00eent\u00e2mpla \u00een 2009. Primul sezon la U Medv\u011bda a fost tot \u00een 2009 \u0219i a\u0219a am \u00eenceput activitatea turistic\u0103. \u00cen acea perioad\u0103, \u00een Eibenthal veneau \u00een jur de 50\u201360 de turi\u0219ti pe an.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 2019 aveam deja \u00een jur de 5.000 de turi\u0219ti din Cehia. Organiz\u0103m excursii \u0219colare cu autocarul, avem Festivalul Banat, la care vin aproximativ 1.500\u20132.000 de oameni, \u0219i mai organiz\u0103m evenimente care atrag vizitatori \u00een Eibenthal.<\/p>\n\n\n\n

Tot \u00een 2019 am deschis restaurantul Eibenthal. Dup\u0103 zece ani de U Medv\u011bda, am deschis restaurantul, iar atunci s-a schimbat pu\u021bin \u0219i clientela, pentru c\u0103 acesta atrage \u0219i turi\u0219ti rom\u00e2ni.<\/p>\n\n\n\n

De ce satul este vizitat \u0219i de rom\u00e2ni?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen primul r\u00e2nd, Rom\u00e2nia are o popula\u021bie mai mare dec\u00e2t Cehia, iar rom\u00e2nii sunt mai aproape de Eibenthal dec\u00e2t cei care vin din Cehia. Vrem s\u0103-i atragem \u0219i pe rom\u00e2ni, s\u0103 ne viziteze \u0219i s\u0103 ne cunoasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Pentru rom\u00e2ni este interesant faptul c\u0103 suntem un sat cehesc, cu buc\u0103t\u0103rie ceheasc\u0103 \u0219i tradi\u021bii cehe\u0219ti. Pentru cehi este interesant c\u0103 parcurg o mie de kilometri \u0219i constat\u0103 c\u0103 noi \u00eenc\u0103 vorbim limba ceh\u0103, c\u0103 suntem, de fapt, un sat cehesc aflat la o mie de kilometri distan\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Reu\u0219i\u021bi s\u0103-i aduce\u021bi aici \u0219i pe cehii care au plecat dup\u0103 1990?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Ei vin oricum acas\u0103, la p\u0103rin\u021bi sau la rude. Dar nu ne adres\u0103m doar celor pleca\u021bi de aici, ci cehilor \u00een general.<\/p>\n\n\n\n

Cum vezi viitorul satului? Crezi c\u0103 se va dezvolta turistic sau va avea soarta multor altor sate izolate?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Eibenthal a avut o c\u0103dere puternic\u0103 \u00een 2006, c\u00e2nd s-a \u00eenchis mina de la Baia Nou\u0103. Atunci au plecat foarte mul\u021bi localnici. A fost o perioad\u0103 de declin \u0219i de depresie pentru sat, deoarece oamenii erau obi\u0219nui\u021bi s\u0103 lucreze la min\u0103 \u0219i nu aveau grija zilei de m\u00e2ine, pentru c\u0103 aveau un loc de munc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd mina s-a \u00eenchis, oamenii au intrat \u00eentr-o stare de nesiguran\u021b\u0103. Nu \u0219tiau ce s\u0103 fac\u0103, pentru c\u0103 genera\u021bii \u00eentregi fuseser\u0103 obi\u0219nuite s\u0103 fie angajate, nu s\u0103 devin\u0103 antreprenori sau s\u0103 aib\u0103 propriile afaceri.<\/p>\n\n\n\n

Ast\u0103zi, oamenii s-au schimbat. Au \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103-\u0219i valorifice \u0219i s\u0103-\u0219i v\u00e2nd\u0103 produsele. Fac gemuri, miere, c\u0103ciuli, \u0219osete \u0219i tot felul de alte lucruri care, \u00een urm\u0103 cu 20 de ani, nu se vindeau \u00een Eibenthal.<\/p>\n\n\n\n

Turismul este exclusiv unul de var\u0103?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Sezonul se extinde tot mai mult. \u00cencepe \u00een jurul datei de 1 aprilie \u0219i se termin\u0103 la 1 noiembrie. Cei mai mul\u021bi turi\u0219ti sunt din Cehia.<\/p>\n\n\n\n

Ce p\u0103rere au turi\u0219tii cehi despre sat? Cum \u00eel v\u0103d?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen primul r\u00e2nd, sunt pl\u0103cut surprin\u0219i c\u00e2nd ajung \u00een Eibenthal, coboar\u0103 din ma\u0219in\u0103, ne salut\u0103 \u00een limba ceh\u0103, iar noi le r\u0103spundem tot \u00een ceh\u0103. Sunt surprin\u0219i de faptul c\u0103 noi chiar vorbim aceast\u0103 limb\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Pentru ei este, oarecum, ca o \u00eentoarcere acas\u0103. Eibenthal arat\u0103 a\u0219a cum ar\u0103tau satele din Cehia \u00een urm\u0103 cu 30 de ani.<\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 vreo deosebire \u00eentre cehi \u0219i cei numi\u021bi \u201epemi\u201d? \u00cen G\u0103r\u00e2na, de exemplu, localnicilor li se spune \u201epemi\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u201ePemi\u201d este o denumire folosit\u0103 \u00een aceast\u0103 zon\u0103 pentru cehi. Este un fel de porecl\u0103 dat\u0103 comunit\u0103\u021bilor cehe\u0219ti de ceilal\u021bi localnici.<\/p>\n\n\n\n

Denumirea ar putea veni de la Boemia?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Da, de la Boemia. Era o denumire folosit\u0103 pentru cehi. \u00cen zona aceasta li se spunea \u201epemi\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Unii consider\u0103 c\u0103 termenul ar putea avea un sens peiorativ.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Nu neap\u0103rat. Oamenii din Eibenthal nu \u00ee\u0219i spun \u201epemi\u201d, dar \u00een zona Clisurii Dun\u0103rii a\u0219a sunt cunoscu\u021bi cehii.<\/p>\n\n\n\n

Mai sunt tineri \u00een sat?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Da, \u00een Eibenthal mai sunt tineri. Ast\u0103zi sunt \u00een jur de zece familii tinere cu copii.<\/p>\n\n\n\n

Din ce tr\u0103iesc?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen general, din turism. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 to\u021bi ofer\u0103 cazare. Unii produc \u0219i v\u00e2nd diferite lucruri pentru turi\u0219ti. Turismul nu \u00eenseamn\u0103 doar cazare \u0219i mas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u2192\"Satul<\/p>\n\n\n\n

Imaginea 1\/15:<\/strong> Satul Eibenthal Caras Severin Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (33) jpg<\/p>\n\n\n\n

\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n

Cum au ajuns cehii \u00een Banatul Montan<\/h2>\n\n\n\n

Numeroase localit\u0103\u021bi din Banat s-au dezvoltat datorit\u0103 coloni\u0219tilor veni\u021bi din diferite regiuni ale Imperiului Habsburgic. \u00cen prima parte a secolului al XIX-lea, mul\u021bi cehi s-au stabilit \u00een Banat, dup\u0103 ce li s-au promis p\u0103m\u00e2nturi dac\u0103 vor defri\u0219a p\u0103durile seculare din Clisura Dun\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

\u201eSatele cehe din sudul Banatului au fost \u00eentemeiate \u00eentre anii 1823\u20131830. La \u00eenceput au fost adu\u0219i cehi din \u00eemprejurimile ora\u0219elor Praga \u0219i \u010c\u00e1slav \u0219i din regiunile S\u00e1zava, Plze\u0148, Klatovy, Doma\u017elice \u0219i P\u0159\u00edbram. Cei veni\u021bi \u00een anii 1823\u20131824 au \u00eentemeiat colonia Elisabeta\u201d,<\/em> ar\u0103ta istoricul Teodora Alexandru Dobri\u021boiu.<\/p>\n\n\n\n

Din cauza lipsei apei, coloni\u0219tilor din Elisabeta li s-a permis, \u00een 1847, s\u0103 se mute \u00een satul Sf\u00e2nta Elena.<\/p>\n\n\n\n

\u00centre anii 1826\u20131830 au fost \u00eentemeiate \u00een sudul Banatului opt sate cehe\u0219ti: G\u00e2rnic, Big\u0103r, Ravensca, Eibenthal, Frauendorf, Nov\u00fd \u017dupanec, \u0218umi\u021ba \u0219i Sch\u00f6ntal.<\/p>\n\n\n\n

Alte patru localit\u0103\u021bi populate de oameni veni\u021bi din Boemia au fost \u00eenfiin\u021bate \u00een aceea\u0219i perioad\u0103, mai aproape de Caransebe\u0219 \u0219i Re\u0219i\u021ba: Lindenfeld, G\u0103r\u00e2na, Brebu Nou \u0219i Wolfswiesen, ultima disp\u0103rut\u0103 dup\u0103 doar c\u00e2\u021biva ani.<\/p>\n\n\n\n

Coloni\u0219tii boemi, numi\u021bi \u0219i \u201epemi\u201d, au fost adu\u0219i pentru popularea regiunilor montane din sudul Banatului. Li s-au promis p\u0103m\u00e2nturi, f\u00e2ne\u021be, scutiri de taxe, lemn \u0219i p\u0103\u0219uni. \u00cen schimb, dup\u0103 zece ani de scutire, b\u0103rba\u021bii urmau s\u0103 slujeasc\u0103 drept gr\u0103niceri.<\/p>\n\n\n\n

Cehii au continuat s\u0103 vin\u0103, \u00een grupuri mai mici, p\u00e2n\u0103 \u00een jurul anului 1860, fiind a\u0219eza\u021bi \u0219i \u00een Ravensca, \u0218umi\u021ba \u0219i Ogradena.<\/p>\n\n\n\n

\u201eA\u0219ezarea cea mai izolat\u0103 este Ravensca, situat\u0103 \u00eentr-o regiune greu accesibil\u0103, ceea ce a dus la o mai bun\u0103 conservare a graiului ceh\u201d,<\/em> informa istoricul.<\/p>\n\n\n\n

\u2192\"Satul<\/p>\n\n\n\n

Imaginea 1\/25:<\/strong> Satul Eibenthal Caras Severin Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (14) jpg<\/p>\n\n\n\n

\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n

La mijlocul secolului al XIX-lea, c\u00e2teva sute de cehi au ajuns \u0219i \u00een localit\u0103\u021bile Clopodia \u0219i Peregu Mare, \u00eens\u0103 comunit\u0103\u021bile lor au fost asimilate \u00een timp.<\/p>\n\n\n\n

\u201eIni\u021bial, ocupa\u021bia de baz\u0103 a coloni\u0219tilor a fost aceea de t\u0103ietori de lemne. Mai t\u00e2rziu, au \u00eenceput s\u0103 se ocupe cu agricultura, mineritul \u0219i fabricarea varului. Colonia cu cei mai mul\u021bi locuitori a fost G\u00e2rnic, iar cea mai mic\u0103, Ravensca\u201d,<\/em> ar\u0103ta cercet\u0103toarea.<\/p>\n\n\n\n

Condi\u021biile naturale dificile i-au determinat pe mul\u021bi s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 satele din Clisura Dun\u0103rii. Unii au emigrat \u00een Statele Unite ori \u00een fosta Iugoslavie. Dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial, numero\u0219i cehi au revenit \u00een Cehoslovacia.<\/p>\n\n\n\n

Migra\u021bia a continuat \u0219i dup\u0103 1990, iar \u00een prezent comunit\u0103\u021bile cehe mai sunt p\u0103strate \u00een c\u00e2teva localit\u0103\u021bi din Clisura Dun\u0103rii. Vara, vechile sate sunt vizitate de fo\u0219ti localnici \u0219i de urma\u0219ii lor, veni\u021bi \u00een special din Cehia.<\/p>\n\n\n\n

Sursa: adevarul Foto Daniel Gu\u021b\u0103 , adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mii de cehi ajung anual \u00een satul Eibenthal, din Clisura Dun\u0103rii, o a\u0219ezare fondat\u0103 de coloni\u0219tii cehi stabili\u021bi aici \u00een<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":139243,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-139242","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/index-2-2.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-AdQ","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/139242","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=139242"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/139242\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":139244,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/139242\/revisions\/139244"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/139243"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=139242"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=139242"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=139242"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}