{"id":140461,"date":"2026-08-24T10:37:18","date_gmt":"2026-08-24T07:37:18","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=140461"},"modified":"2026-08-24T10:37:22","modified_gmt":"2026-08-24T07:37:22","slug":"legenda-oamenilor-rosii-de-la-manastirea-carta-cum-a-devenit-povestea-celebra-in-europa-medievala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=140461","title":{"rendered":"Legenda \u201eoamenilor ro\u0219ii\u201d de la M\u0103n\u0103stirea C\u00e2r\u021ba. Cum a devenit povestea celebr\u0103 \u00een Europa medieval\u0103"},"content":{"rendered":"\n<p>M\u0103n\u0103stirea cistercian\u0103 C\u00e2r\u021ba, una dintre cele mai vechi a\u0219ez\u0103ri monastice medievale din Rom\u00e2nia, p\u0103streaz\u0103 dup\u0103 opt secole o arhitectur\u0103 spectaculoas\u0103 \u0219i numeroase mistere. Fosta aba\u021bie de pe Valea Oltului a influen\u021bat arhitectura medieval\u0103 transilvan\u0103, iar documentele \u0219i legendele sale dezv\u0103luie controverse despre \u00eenceputurile a\u0219ez\u0103rii \u0219i chiar pove\u0219ti din sfera supranaturalului. Cea mai veche dintre ele vorbe\u0219te despre \u201eoamenii ro\u0219ii\u201d care ar fi st\u0103p\u00e2nit aceste \u021binuturi \u0219i s-ar fi ad\u0103postit \u00een mun\u021bi, dup\u0103 ce au ap\u0103rut \u00een apropierea C\u00e2r\u021bei, c\u0103lare pe cai ro\u0219ii.<img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-1\/1457e576-f709-4c8e-a735-1422c80a504c\/index.jpeg?resize=800%2C500&#038;ssl=1\" alt=\"M\u0103n\u0103stirea C\u00e2r\u021ba se afl\u0103 pe malul Oltului, \u00een Sibiu\" width=\"800\" height=\"500\"  data-recalc-dims=\"1\"><\/p>\n\n\n\n<p>M\u0103n\u0103stirea C\u00e2r\u021ba a p\u0103strat o legend\u0103 stranie&nbsp;Foto:&nbsp;Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n<p>Au trecut opt secole de la \u00eentemeierea m\u0103n\u0103stirii cisterciene C\u00e2r\u021ba (jude\u021bul Sibiu), una dintre cele mai vechi a\u0219ez\u0103ri c\u0103lug\u0103re\u0219ti medievale de pe teritoriul Rom\u00e2niei. Aba\u021bia ridicat\u0103 pe malul st\u00e2ng al Oltului, \u00een apropierea vechilor rute de comunica\u021bie care legau ora\u0219ele Sibiu, Sighi\u0219oara \u0219i Bra\u0219ov, \u00eentr-un teritoriu colonizat \u00een Evul Mediu cu comunit\u0103\u021bi germane, a p\u0103strat \u00een jurul ei o mul\u021bime de mistere.<\/p>\n\n\n\n<p>Construc\u021bia, impresionant\u0103 prin arhitectura ei, a supravie\u021buit \u00een mare parte trecerii timpului \u0219i devast\u0103rilor, iar oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 care au cercetat-o au descoperit c\u0103 nu era o simpl\u0103 m\u0103n\u0103stire de pe Valea Oltului, ci un loc care a influen\u021bat arhitectura medieval\u0103 transilvan\u0103. \u00cenceputurile sale \u0219i \u00eemprejur\u0103rile \u00een care ordinul cistercian, \u00eenfiin\u021bat \u00een Fran\u021ba, avea s\u0103 \u00ee\u0219i extind\u0103 influen\u021ba p\u00e2n\u0103 la marginea estic\u0103 a Europei medievale au r\u0103mas subiecte dezb\u0103tute de oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Video<strong><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/calatorii\/misterul-oamenilor-rosii-de-la-manastirea-carta-2551322.html#google_vignette\"> <em>aici<\/em><\/a><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Documentele istorice dezv\u0103luie controversele din jurul fond\u0103rii sale,&nbsp;<a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/calatorii\/pe-urmele-lui-constantin-brancoveanu-si-arsenie-2546921.html\">\u00eentr-un \u021binut cu sate rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i s\u0103se\u0219ti,<\/a>&nbsp;dar \u0219i tulbur\u0103rile prin care a trecut, iar o poveste p\u0103strat\u0103 de la \u00eenceputurile sale, o aduce \u00een sfera supranaturalului. \u00cen prezent, m\u0103n\u0103stirea cistercian\u0103 a r\u0103mas un obiectiv turistic atractiv prin \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area \u0219i vechimea sa, c\u0103utat \u00een general de vizitatorii care \u00ee\u0219i fac timp pentru a se abate de la traseele mai populare de c\u0103l\u0103torie dintre Sibiu \u0219i Bra\u0219ov.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Aba\u021bia \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een vecin\u0103tatea satelor de rom\u00e2ni<\/h2>\n\n\n\n<p><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-locale\/sibiu\/satul-parasit-de-sasi-readus-la-viata-de-romani-2545306.html\">\u00cen primii ani ai secolului al XIII-lea,<\/a>&nbsp;la poalele Mun\u021bilor F\u0103g\u0103ra\u0219, \u00een \u021binutul deluros al Oltului acoperit de p\u0103duri \u0219i str\u0103b\u0103tut de p\u00e2r\u00e2uri repezi, s-a stabilit o comunitate de cistercieni, c\u0103lug\u0103ri ai unuia dintre cele mai importante ordine monastice ale Europei medievale. \u00cen acele timpuri, teritoriul \u021b\u0103rii Oltului (\u021b\u0103rii F\u0103g\u0103ra\u0219ului) cuprindea mai multe a\u0219ez\u0103ri ale coloni\u0219tilor sa\u0219i, adu\u0219i aici de regii Ungariei, dar \u0219i a\u0219ez\u0103ri rom\u00e2ne\u0219ti, C\u00e2r\u021ba fiind recunoscut\u0103 ca una dintre acestea.<img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i1.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-e\/e32b7c35-1ebf-49ec-bb2f-949e99ff6c6f\/index.jpeg?resize=800%2C450&#038;ssl=1\" alt=\"M\u0103n\u0103stirea C\u00e2r\u021ba dateaz\u0103 de opt secole\" width=\"800\" height=\"450\"  data-recalc-dims=\"1\"><\/p>\n\n\n\n<p>Ruinele m\u0103n\u0103stirii din C\u00e2r\u021ba&nbsp;Foto:&nbsp;Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n<p>Aba\u021bia de la C\u00e2r\u021ba a devenit cel mai estic a\u0219ez\u0103m\u00e2nt al c\u0103lug\u0103rilor din ordinul cistercian din Europa \u0219i a doua fondat\u0103 pe actualul teritoriu al Rom\u00e2niei, dup\u0103 ce din Igri\u0219 (jude\u021bul Arad), aflat\u0103 pe malul Mure\u0219ului, dar care a fost distrus\u0103 complet de-a lungul timpului.<\/p>\n\n\n\n<p>M\u0103n\u0103stirea C\u00e2r\u021ba era o filial\u0103 a aba\u021biei de la Igri\u0219, \u00eentemeiat\u0103 \u00een 1179 \u0219i legat\u0103 de marea aba\u021bie francez\u0103 Pontigny, ar\u0103ta istoricul \u00dcnige Bencze.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u201ePrimii care s-au stabilit \u00een aceast\u0103 regiune au fost hospites sa\u0219i, invita\u021bi de regele G\u00e9za al II-lea. C\u00e2nd cistercienii au sosit, la \u00eenceputul secolului al XIII-lea, unul dintre principalele lor domenii, men\u021bionat \u00eentr-un document din 1223, era deja ocupat \u00abde Blaccis\u00bb, ceea ce indic\u0103 existen\u021ba unei popula\u021bii \u00een zon\u0103. Se ridic\u0103 \u00eens\u0103 \u00eentrebarea de ce c\u0103lug\u0103rii au ales s\u0103 mearg\u0103 at\u00e2t de departe, p\u00e2n\u0103 la grani\u021bele estice ale Regatului Ungariei<\/em>\u201d, arat\u0103 cercet\u0103toarea, \u00een studiul \u201eM\u0103n\u0103stirea de la C\u00e2r\u021ba: \u00eentre idealul cistercian \u0219i realit\u0103\u021bile locale\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>Documentul din 1223, amintit de \u00dcnige Bencze, arat\u0103 originile m\u0103n\u0103stirii, pe care istoricii le plaseaz\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XII-lea \u0219i \u00eenceputul secolului al XIII-lea. Domeniul primit de c\u0103lug\u0103ri se \u00eentindea pe un spa\u021biul larg, \u00eentre Olt \u0219i F\u0103g\u0103ra\u0219, \u0219i cuprindea a\u0219ez\u0103ri locuite de rom\u00e2ni, identificate ca fiind pe actualul teritoriu al localit\u0103\u021bilor C\u00e2r\u021ba \u0219i C\u00e2r\u021bi\u0219oara.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u201eHotarul m\u0103n\u0103stirii \u00eencepe la Olt, str\u0103bate o p\u0103\u0219une, un teren ml\u0103\u0219tinos \u0219i un f\u0103get, apoi urc\u0103 de-a lungul r\u00e2ului Arpa\u0219 p\u00e2n\u0103 \u00een mun\u021bi. De aici \u00eenainteaz\u0103 spre apus p\u00e2n\u0103 la izvoarele apei C\u00e2r\u021ba \u0219i coboar\u0103 pe cursul acesteia p\u00e2n\u0103 la Olt\u201d<\/em>, ar\u0103ta istoricul Pavel Binder, \u00eentr-un studiu din 1964.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Oamenii ro\u0219ii de la poalele F\u0103g\u0103ra\u0219ului<\/h2>\n\n\n\n<p>O relatare medieval\u0103 despre C\u00e2r\u021ba a ajuns faimoas\u0103 \u00eenc\u0103 din primii ani de existen\u021b\u0103 ai aba\u021biei. Alb\u00e9ric de Trois-Fontaines, c\u0103lug\u0103r \u0219i cronicar cistercian francez, consemna \u00een 1235 o poveste despre apari\u021bia unor oameni neobi\u0219nui\u021bi, \u00een vecin\u0103tatea locului numit atunci \u201eKerte\u201d.<img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-4\/4d4e810c-b709-440b-9f7a-ed99c79958a9\/index.jpeg?resize=800%2C450&#038;ssl=1\" alt=\"M\u0103n\u0103stirea C\u00e2r\u021ba de pe valea Oltului \" width=\"800\" height=\"450\"  data-recalc-dims=\"1\"><\/p>\n\n\n\n<p>M\u0103n\u0103stirea C\u00e2r\u021ba se afl\u0103 \u00een centrul satului&nbsp;Foto:&nbsp;Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u201e\u00cen acela\u0219i an, dincolo de p\u0103duri, l\u00e2ng\u0103 C\u00e2r\u021ba, a ap\u0103rut, dup\u0103 cum se spune, o am\u0103gire demonic\u0103 (demonum ludificatio). S-au ar\u0103tat ni\u0219te oameni ro\u0219ii (rubei homines), care au ie\u0219it dintr-un munte pe cai ro\u0219ii. Erau mai mici de statur\u0103 dec\u00e2t oamenii no\u0219tri \u0219i erau aproape dou\u0103 sute la num\u0103r. Ei alergau \u00eencoace \u0219i \u00eencolo pe cai, sub privirile mul\u021bimii. C\u00e2nd oamenii din a\u0219ezare au n\u0103v\u0103lit \u00eempotriva lor, ace\u0219tia au intrat \u00een pe\u0219tera lor \u0219i nu au mai ap\u0103rut. Unul dintre ei a fost prins pentru scurt timp de un om din a\u0219ezare, dar i-a f\u0103cut m\u00e2na cu totul ro\u0219ie \u0219i astfel a sc\u0103pat. M\u00e2na acelui om a r\u0103mas ro\u0219ie c\u00e2t timp a tr\u0103it. Aproape tuturor celor care \u00eei v\u0103zuser\u0103 li s-a \u00eent\u00e2mplat, \u00een acela\u0219i an, c\u00e2te o nenorocire\u201d<\/em>, scria c\u0103rturarul Alb\u00e9ric.<\/p>\n\n\n\n<p>Unii istorici au remarcat caracterul foarte local al evenimentelor relatate de c\u0103lug\u0103r, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 \u201e\u0219tirea\u201d de la C\u00e2r\u021ba, cu tent\u0103 fabuloas\u0103 ar fi circulat prin re\u021beaua cistercian\u0103 C\u00e2r\u021ba\u2013Igri\u0219 \u0219i a reprezentat o m\u0103rturie rar\u0103 despre imaginarul medieval al zonei.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Cistercienii au adus la C\u00e2r\u021ba influen\u021ba Occidentului<\/h2>\n\n\n\n<p>\u00cen perioada medieval\u0103, cistercienii preferau s\u0103 \u00eentemeieze m\u0103n\u0103stiri \u00een regiuni izolate, \u00eemp\u0103durite, ml\u0103\u0219tinoase sau inundabile, aflate uneori la marginea zonelor locuite.<\/p>\n\n\n\n<p>Aba\u021bia C\u00e2r\u021ba Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (1) jpg<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-5\/5a6210ac-ef04-4a6e-a248-e8923779a7be\/index.jpeg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"Aba\u021bia C\u00e2r\u021ba Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (1) jpg\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/figure>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-1\/1457e576-f709-4c8e-a735-1422c80a504c\/index.jpeg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"M\u0103n\u0103stirea C\u00e2r\u021ba  Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (1) 001 jpg\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/figure>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i1.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-e\/e32b7c35-1ebf-49ec-bb2f-949e99ff6c6f\/index.jpeg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"Aba\u021bia C\u00e2r\u021ba Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (2) jpg\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/figure>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-0\/056a8c53-8131-485d-88c2-5b0f96b8bdf5\/index.jpeg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"Interiorul manastirii cisterciene  Foto Primaria Carta (1) jpg\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/figure>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-3\/3b65e288-5104-4f71-986d-6becc0214e03\/index.jpeg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"M\u0103n\u0103stirea C\u00e2r\u021ba  Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (3) jpg\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/figure>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i1.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-3\/36cfd6c8-cf9d-48db-abd9-04ad309ca369\/index.jpeg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"M\u0103n\u0103stirea C\u00e2r\u021ba  Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (1) jpg\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/figure>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-6\/650fbe41-2c34-4583-80dc-b371b313c268\/index.jpeg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"M\u0103n\u0103stirea C\u00e2r\u021ba  Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (7) jpg\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/figure>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-a\/a59f77e0-1677-40b2-937a-1614dfdbcfc2\/index.jpeg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"M\u0103n\u0103stirea C\u00e2r\u021ba  Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (6) jpg\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/figure>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-4\/4d4e810c-b709-440b-9f7a-ed99c79958a9\/index.jpeg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"M\u0103n\u0103stirea C\u00e2r\u021ba  Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (5) jpg\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/figure>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-f\/fa3c5117-56d8-4da9-820b-1e87d2860161\/index.jpeg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"M\u0103n\u0103stirea C\u00e2r\u021ba  Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (8) jpg\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/figure>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-1\/1043ddf5-2829-49fc-a1c1-aaf594d65de3\/index.jpeg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"M\u0103n\u0103stirea C\u00e2r\u021ba  Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (2) jpg\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/figure>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-8\/8b49a090-4616-46f3-9a67-a632ab9d770d\/index.jpeg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"Interiorul manastirii cisterciene  Foto Primaria Carta (2) jpg\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/figure>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i1.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-4\/4582f5b9-5aa3-41f0-91b2-e63f7815df08\/index.jpeg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"Interiorul manastirii cisterciene  Foto Primaria Carta (3) jpg\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/figure>\n\n\n\n<p>\u00centr-un studiu publicat \u00een 1942, istoricul Szegedi Taszil\u00f3 men\u021biona Kerc (C\u00e2r\u021ba) printre asemenea a\u0219ez\u0103ri:<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u201e\u00cen spiritul ordinului lor, alegeau pentru a se a\u0219eza locuri care p\u00e2n\u0103 atunci nu fuseser\u0103 cuprinse de binefacerile culturii \u0219i civiliza\u021biei: Bakonyul (Zirc), poalele M\u00e1trei (P\u00e1szt\u00f3), Pilisul, Mun\u021bii B\u00fckk, Spi\u0161ul, poalele mun\u021bilor Transilvaniei (Kerc) \u0219i \u021binuturile ml\u0103\u0219tinoase ale Rabei (Szentgotth\u00e1rd). Prin cultivarea tuturor acestor teritorii \u00eemp\u0103durite, muntoase, inundabile sau aflate dincolo de vechile hotare, ei au m\u0103rit considerabil \u00eentinderea terenurilor roditoare \u0219i au introdus pe domeniile lor agricultura occidental\u0103 avansat\u0103\u201d,<\/em>\u00a0nota acesta.<\/p>\n\n\n\n<p>Potrivit istoricului, ordinul cultiva terenurile pe care se instala, iar p\u0103durile \u0219i zonele favorabile agriculturii erau administrate atent.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u201eP\u0103durile le defri\u0219au numai acolo unde p\u0103m\u00e2ntul se dovedea potrivit pentru cultivare, astfel \u00eenc\u00e2t, fie \u0219i numai \u00eentr-un sens negativ, practicau \u0219i o form\u0103 de gospod\u0103rire a p\u0103durilor. Prin originea lor \u00ablatin\u0103\u00bb, \u00eempreun\u0103 cu premonstratensii, au sprijinit \u00een mare m\u0103sur\u0103 cultura vi\u021bei-de-vie \u0219i produc\u021bia vinului, dar au practicat \u0219i popularizat \u0219i pomicultura \u0219i gr\u0103din\u0103ritul\u201d<\/em>, ad\u0103uga istoricul.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Atelierul de la C\u00e2r\u021ba a r\u0103sp\u00e2ndit stilul gotic timpuriu \u00een Transilvania<\/h2>\n\n\n\n<p>Szegedi Taszil\u00f3 descria rolul cistercienilor \u00een r\u0103sp\u00e2ndirea noului stil arhitectural n\u0103scut \u00een Fran\u021ba, goticul, dar \u0219i austeritatea care caracteriza primele lor edificii.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u201ePrimele lor construc\u021bii erau caracterizate de cea mai mare simplitate: lipsa criptei \u0219i a turnului, absida \u00eenchis\u0103 drept, ferestre nepictate sau cel mult colorate \u00een cenu\u0219iu; \u00eens\u0103, \u00een locul bol\u021bilor semicirculare, foloseau deja arcul fr\u00e2nt\u201d<\/em>, amintea istoricul \u00een lucrarea \u201e<em>Jubileul de opt sute de ani al Ordinului Cistercian Maghiar\u201d (A magyar ciszterci rend nyolcsz\u00e1z\u00e9ves jubileuma)<\/em>, publicat\u0103 \u00een 1942.<\/p>\n\n\n\n<p>Istoricul de art\u0103 Entz G\u00e9za considera c\u0103 biserica \u0219i cl\u0103dirile principale ale aba\u021biei de la C\u00e2r\u021ba au fost ridicate \u00een al doilea sfert al secolului al XIII-lea \u0219i erau \u00een mare parte terminate \u00een anii 1230. Planul p\u0103stra rigoarea cistercian\u0103, \u00eens\u0103 detaliile arhitecturale trimiteau spre goticul francez. Entz compara formele de la C\u00e2r\u021ba cu cele ale unor aba\u021bii \u0219i biserici din Fran\u021ba, ca Loc-Dieu, Royaumont, Longpont, Mortemer \u0219i Preuilly, dar \u0219i cu elemente \u00eent\u00e2lnite la Chartres, Reims \u0219i Soissons.<\/p>\n\n\n\n<p>El considera c\u0103 la C\u00e2r\u021ba a func\u021bionat un atelier numeros, format \u00een bun\u0103 parte din me\u0219teri laici \u0219i aflat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu mediul artistic regal.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u201eO asemenea amploare a unor lucr\u0103ri arhitecturale neobi\u0219nuite pentru Ordinul Cistercian poate fi explicat\u0103 numai prin organizarea \u0219i activitatea de coordonare a unui atelier laic numeros, de nivel \u00eenalt, cu caracter regal, capabil s\u0103 satisfac\u0103 at\u00e2t cerin\u021bele monastice, c\u00e2t \u0219i alte tipuri de comenzi\u201d,<\/em>&nbsp;concluziona Entz G\u00e9za \u00een studiul&nbsp;<em>\u201eAtelierul de construc\u021bii cistercian de la C\u00e2r\u021ba\u201d (A kerci cisztercita \u00e9p\u00edt\u0151m\u0171hely<\/em>), publicat \u00een 1963 \u00een revista M\u0171v\u00e9szett\u00f6rt\u00e9neti \u00c9rtes\u00edt\u0151.<\/p>\n\n\n\n<p>Atelierul de la C\u00e2r\u021ba ar fi influen\u021bat apoi biserici din \u021aara B\u00e2rsei, ca Sf\u00e2ntul Bartolomeu din Bra\u0219ov, Prejmer, H\u0103rman \u0219i Feldioara, iar urmele aceleia\u0219i \u0219coli au fost identificate de autor \u0219i la Sebe\u0219, Sic, Rodna \u0219i Bistri\u021ba.<\/p>\n\n\n\n<p>Istoricul de art\u0103 remarca \u00een mod special chipul \u00eencoronat al Fecioarei Maria, sculptat \u00eentr-o cheie de bolt\u0103 a corului.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u201e\u00cen discul circular ad\u00e2ncit al bol\u021bii cu \u0219ase nervuri se afl\u0103 un chip feminin serios, cu ochii pleca\u021bi \u0219i purt\u00e2nd coroan\u0103: Maria, patroana bisericii m\u0103n\u0103stirii. Chipul este poate cea mai frumoas\u0103 \u0219i mai expresiv\u0103 crea\u021bie a goticului timpuriu din Transilvania\u201d<\/em>, nota Entz G\u00e9za.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen cor se p\u0103streaz\u0103 \u0219i masa medieval\u0103 a altarului, realizat\u0103 din blocuri de piatr\u0103 fasonat\u0103, c\u0103reia istoricul \u00eei acorda o valoare aparte.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u201eAltarul de mari dimensiuni, lat de 296 de centimetri, ad\u00e2nc de 156 de centimetri \u0219i \u00eenalt de 121 de centimetri, este, dup\u0103 cuno\u0219tin\u021bele mele, singura crea\u021bie de acest fel din secolul al XIII-lea de pe teritoriul Ungariei medievale care se p\u0103streaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi \u00een locul s\u0103u original\u201d,<\/em>&nbsp;ar\u0103ta Entz G\u00e9za.<\/p>\n\n\n\n<p>Printre fragmentele sculpturale p\u0103strate sau descoperite la C\u00e2r\u021ba se afl\u0103 capiteluri cu frunze de vi\u021b\u0103, chei de bolt\u0103 cu rozete \u0219i o gur\u0103 de scurgere decorat\u0103 cu chipuri umane, prin ale c\u0103ror guri curgea apa.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Episoadele tulbur\u0103toare din via\u021ba aba\u021biei<\/h2>\n\n\n\n<p>Aba\u021bia de la C\u00e2r\u021ba a avut o istorie marcat\u0103 de evenimente tulbur\u0103toare. \u00cen 1322, reprezentan\u021bii m\u0103n\u0103stirii s-au pl\u00e2ns regelui Carol Robert de pagubele \u0219i atacurile suferite.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u201eAbatele m\u0103n\u0103stirii cistercite de la C\u00e2r\u021ba ar\u0103ta regelui, cu \u00ablacrimi \u0219i pl\u00e2ngere amar\u0103\u00bb, jignirile, pagubele \u0219i necazurile pe care le sufereau, f\u0103r\u0103 \u00eencetare, \u00een felurite chipuri, c\u0103lug\u0103rii \u0219i bunurile m\u0103n\u0103stirii \u00abdin cauza loviturilor oamenilor r\u0103i\u00bb. Regele, lu\u00e2nd sub ocrotirea sa m\u0103n\u0103stirea, \u00ab\u00eenv\u0103luit\u0103 din toate p\u0103r\u021bile de lovituri\u00bb, porunce\u0219te comitelui de Sibiu s\u0103 dea ajutor c\u0103lug\u0103rilor\u201d,&nbsp;<\/em>se arat\u0103 \u00een Istoria Rom\u00e2niei, volumul II, publicat \u00een 1962.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen deceniile urm\u0103toare, documentele amintesc din nou pagube \u0219i dificult\u0103\u021bi prin care a trecut aba\u021bia. Cele mai dramatice episoade au avut loc \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XV-lea. Zidurile p\u0103streaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi urme puternice de incendiu.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u201eM\u0103n\u0103stirea noastr\u0103 a fost de mai multe ori ars\u0103 \u0219i pustiit\u0103 de turci, de valahi \u0219i de al\u021bi du\u0219mani ai crucii lui Hristos \u0219i, ceea ce este mai r\u0103u, chiar de propriii supu\u0219i \u0219i iobagi ai m\u0103n\u0103stirii, care au uneltit \u00eempotriva vie\u021bii noastre. Ajuta\u021bi mereu de Dumnezeu, ne-am rec\u0103p\u0103tat puterile \u0219i am reconstruit \u0219i restaurat m\u0103n\u0103stirea\u201d,<\/em>&nbsp;scria abatele Mihail \u00een 1439, dup\u0103 24 de ani \u00een care se aflase \u00een fruntea ob\u0219tii.<a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-locale\/bucuresti\/fetele-nestiute-ale-catedralei-mantuirii-neamului-1508531.html\">Fe\u0163ele ne\u015ftiute ale Catedralei M\u00e2ntuirii Neamului<\/a><\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen a doua jum\u0103tate a secolului al XV-lea, via\u021ba monastic\u0103 a intrat \u00een declin, iar influen\u021ba Sibiului asupra m\u0103n\u0103stirii a crescut. \u00cen 1474, regele Matia Corvin a decis desfiin\u021barea aba\u021biei, iar \u00een anii urm\u0103tori propriet\u0103\u021bile sale au trecut sub controlul institu\u021biilor ecleziastice sibiene. O parte a complexului a continuat s\u0103 fie \u00eentre\u021binut\u0103 de localnici, arat\u0103 documente de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XV-lea \u0219i \u00eenceputul celui urm\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen 1648, o descriere a domeniului amintea ziduri pr\u0103bu\u0219ite, gr\u0103mezi de piatr\u0103 \u0219i c\u0103r\u0103mid\u0103 \u0219i fragmente de coloane scoase dintre ruine. Unele cl\u0103diri au fost folosite \u00een continuare de comunitatea evanghelic\u0103.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Ruinele C\u00e2r\u021bei au p\u0103strat alte legende stranii<\/h2>\n\n\n\n<p>La opt secole de la \u00eentemeiere, vechea m\u0103n\u0103stire cistercian\u0103 a devenit principalul reper turistic al satului C\u00e2r\u021ba, de pe Valea Oltului. Vizitatorii pot vedea ruinele fostei aba\u021bii, partea p\u0103strat\u0103 a bisericii, portalurile, ferestrele gotice, capitelurile \u0219i cheile de bolt\u0103, iar \u00een locul fostei nave principale se afl\u0103 ast\u0103zi un cimitir al solda\u021bilor germani c\u0103zu\u021bi \u00een Primul R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n\n\n\n<p>Biserica fostei m\u0103n\u0103stiri este folosit\u0103 \u0219i ast\u0103zi de comunitatea evanghelic\u0103 local\u0103, care num\u0103r\u0103 \u00een jur de 90 de membri.<\/p>\n\n\n\n<p>Legenda \u201eoamenilor ro\u0219ii\u201d, din secolul al XIII-lea, a r\u0103mas mai pu\u021bin cunoscut\u0103. \u00cen schimb, alte pove\u0219ti despre misterele m\u0103n\u0103stirii au continuat s\u0103 circule printre localnici. Una dintre ele, despre un presupus tunel secret al c\u0103lug\u0103rilor, este prezentat\u0103 chiar pe pagina Prim\u0103riei C\u00e2r\u021ba.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u201eDin v\u00e2rful turnului aba\u021biei po\u021bi \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a \u00eentreg satul, \u00eempreun\u0103 cu minunatele sale \u00eemprejurimi. Gardurile negre, ha\u0219ur\u00e2nd minu\u021bios vecin\u0103t\u0103\u021bile s\u0103se\u0219ti, \u021biglele portocalii de pe case, por\u021bile boltite, cur\u021bile lungi, av\u00e2nd zidurile n\u0103p\u0103dite de vi\u021b\u0103 \u00eenc\u00e2lcit\u0103 \u0219i ieder\u0103 uscat\u0103, apele argintii ale Oltului. C\u00e2r\u021ba nu este \u00eens\u0103 un sat unde nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nimic. Trecutul \u00eei incit\u0103 pe oameni. Aba\u021bia are multe secrete, nedescoperite p\u00e2n\u0103 \u00een prezent\u201d<\/em>, noteaz\u0103 prim\u0103ria.<\/p>\n\n\n\n<p>Potrivit legendei locale, s\u0103tenii ar fi c\u0103utat de-a lungul timpului un tunel care ar fi pornit de sub altarul bisericii.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u201eC\u00e2r\u021benii au de veacuri \u00eentregi o mare obsesie: ei vor s\u0103 g\u0103seasc\u0103 tunelul secret al c\u0103lug\u0103rilor, cel ce pornea din altarul bisericii \u0219i ajungea la Olt. \u0218tiau c\u0103, dac\u0103-l vor g\u0103si, truda nu le va fi zadarnic\u0103: acolo, \u00een subteranele satului, trebuie musai s\u0103 fie ascuns\u0103 vistieria c\u0103lug\u0103rilor cistercieni, refugia\u021bi din calea t\u0103tarilor, c\u0103ci, \u00eentr-adev\u0103r, \u00een alt\u0103 parte nu putea s\u0103 fie\u201d<\/em>, arat\u0103 pagina prim\u0103riei.<\/p>\n\n\n\n<p>Tunelul ar continua pe cel\u0103lalt mal al Oltului, ie\u0219ind \u00een locul numit \u201egaura malului\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u201ePe v\u00e2rful dealului aceluia se g\u0103se\u0219te un perete galben, de lut, dedesubtul c\u0103ruia se casc\u0103 un \u00eenceput de grot\u0103 ce pare a fi surpat\u0103. \u00cen\u0103untru, \u00een dou\u0103 caverne mici, s\u0103pate \u00een gresie, se spune c\u0103 se ad\u0103posteau c\u0103lug\u0103rii c\u00e2nd aba\u021bia era atacat\u0103 \u0219i c\u0103 aici \u00ee\u0219i aduceau aurul. Acolo ar fi fost ie\u0219irea. Credin\u021ba unanim\u0103 este c\u0103 dedesubtul satului se ascunde nu doar un tunel, ci o \u00eentreag\u0103 re\u021bea de galerii secrete, pe care, doar cu un dram de noroc, orice muritor le-ar putea descoperi. Averile cistercienilor sunt mereu undeva pe aproape&#8230;\u201d<\/em>, noteaz\u0103 pagina prim\u0103riei locale.<\/p>\n\n\n\n<p>Sursa: adevarul    Foto:\u00a0Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>M\u0103n\u0103stirea cistercian\u0103 C\u00e2r\u021ba, una dintre cele mai vechi a\u0219ez\u0103ri monastice medievale din Rom\u00e2nia, p\u0103streaz\u0103 dup\u0103 opt secole o arhitectur\u0103 spectaculoas\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":140462,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-140461","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/index-9.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-Axv","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/140461","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=140461"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/140461\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":140463,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/140461\/revisions\/140463"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/140462"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=140461"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=140461"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=140461"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}