{"id":140796,"date":"2026-09-01T11:15:18","date_gmt":"2026-09-01T08:15:18","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=140796"},"modified":"2026-09-01T11:15:22","modified_gmt":"2026-09-01T08:15:22","slug":"micul-dejun-secretul-unei-vieti-mai-lungi-ce-arata-cercetarile","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=140796","title":{"rendered":"Micul dejun, secretul unei vie\u021bi mai lungi? Ce arat\u0103 cercet\u0103rile"},"content":{"rendered":"\n<p>Cele mai multe recomand\u0103ri despre micul dejun se concentreaz\u0103 asupra alimentelor pe care ar trebui s\u0103 le pui \u00een farfurie. \u00cens\u0103 un studiu amplu realizat pe adul\u021bi, publicat \u00een&nbsp;European Journal of Clinical Nutrition sugereaz\u0103 c\u0103 ar trebui s\u0103 acorzi aten\u021bie \u0219i orei la care consumi primele \u0219i ultimele calorii ale zilei. Ar putea avea leg\u0103tur\u0103 cu durata vie\u021bii.<img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i1.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-1\/1aafb3c7-2415-4e44-8216-d754ab16ba87\/index.jpeg?resize=800%2C532&#038;ssl=1\" alt=\"image\" width=\"800\" height=\"532\"  data-recalc-dims=\"1\"><\/p>\n\n\n\n<p>Foto:&nbsp;Shutterstock<\/p>\n\n\n\n<p>Rezultatele arat\u0103 o asociere, nu demonstreaz\u0103 c\u0103 schimbarea orei meselor \u00ee\u021bi va modifica durata vie\u021bii. Totu\u0219i, ele se adaug\u0103 dovezilor potrivit c\u0103rora s\u0103n\u0103tatea ta ar putea depinde, nu doar de ceea ce m\u0103n\u00e2nci, ci \u0219i de momentul \u00een care m\u0103n\u00e2nci.<\/p>\n\n\n\n<p>Studiile anterioare au asociat s\u0103ritul peste micul dejun \u0219i mesele luate t\u00e2rziu \u00een noapte cu o stare de s\u0103n\u0103tate mai precar\u0103, \u00eens\u0103 riscurile legate de anumite ore ale meselor au r\u0103mas neclare.<\/p>\n\n\n\n<p>Din acest motiv, cercet\u0103torii au analizat date provenite de la 31.044 de adul\u021bi cu v\u00e2rsta de cel pu\u021bin 40 de ani, inclu\u0219i \u00een National Health and Nutrition Examination Survey din SUA, \u00een perioada 1999\u20132018.<\/p>\n\n\n\n<p>Participan\u021bii au raportat tot ce au m\u00e2ncat sau b\u0103ut \u00een ultimele 24 de ore, inclusiv ora la care au consumat fiecare aliment sau b\u0103utur\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Studiul, publicat \u00een European Journal of Clinical Nutrition, a considerat c\u0103 orice aliment sau b\u0103utur\u0103 cu calorii consumat\u0103 dup\u0103 ora 4 diminea\u021ba putea fi clasificat\u0103 drept \u201eprima mas\u0103\u201d. A\u0219adar, nu era vorba neap\u0103rat despre un mic dejun conven\u021bional, luat la mas\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Ultimul aport caloric a fost considerat ultima mas\u0103, iar intervalul dintre cele dou\u0103 momente a reprezentat fereastra zilnic\u0103 de alimenta\u021bie.<\/p>\n\n\n\n<p>Cercet\u0103torii au corelat apoi aceste informa\u021bii cu decesele \u00eenregistrate p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 2019.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen analiz\u0103 au fost lua\u021bi \u00een considerare factori precum v\u00e2rsta, fumatul, activitatea fizic\u0103, calitatea alimenta\u021biei, indicele de mas\u0103 corporal\u0103, aportul energetic, veniturile \u0219i bolile deja existente.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Cu c\u00e2t prima mas\u0103 era mai t\u00e2rzie, cu at\u00e2t riscul era mai mare<\/h2>\n\n\n\n<p>Cercet\u0103torii au observat un tipar pe m\u0103sur\u0103 ce ora primei mese era mai t\u00e2rziu.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen compara\u021bie cu persoanele care m\u00e2ncau prima dat\u0103 \u00eentre orele 7:00 \u0219i 8:00, cele care luau prima mas\u0103 \u00eentre 8:00 \u0219i 10:00 prezentau un risc cu 10% mai mare de deces din orice cauz\u0103. Diferen\u021ba cre\u0219tea la 19% pentru cei care m\u00e2ncau prima dat\u0103 \u00eentre orele 10:00 \u0219i 12:00 \u0219i la 29% pentru cei care \u00eencepeau s\u0103 m\u0103n\u00e2nce dup\u0103 pr\u00e2nz.<\/p>\n\n\n\n<p>Mortalitatea cardiovascular\u0103 a urmat un tipar asem\u0103n\u0103tor. Prima mas\u0103 luat\u0103 dup\u0103 ora 12:00 a fost asociat\u0103 cu un risc cu 46% mai mare de deces cardiovascular, comparativ cu prima mas\u0103 luat\u0103 \u00eentre orele 7:00 \u0219i 8:00. La v\u00e2rsta de 50 de ani, grupul care m\u00e2nca mai t\u00e2rziu avea, de asemenea, o speran\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 estimat\u0103 cu 2,46 ani mai mic\u0103, \u00een medie.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu ultima mas\u0103 a zilei<\/h2>\n\n\n\n<p>Ora ultimei mese a produs un rezultat ceva mai surprinz\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen loc ca riscul s\u0103 creasc\u0103 pur \u0219i simplu cu fiecare or\u0103 mai t\u00e2rzie, rela\u021bia a avut forma literei U. Comparativ cu \u00eencheierea meselor \u00eentre orele 19:00 \u0219i 20:00, ultima mas\u0103 luat\u0103 \u00eenainte de ora 19:00 a fost asociat\u0103 cu un risc cu 13% mai mare de deces din orice cauz\u0103, \u00een timp ce consumul de alimente dup\u0103 miezul nop\u021bii a fost asociat cu un risc cu 27% mai mare.<\/p>\n\n\n\n<p>Cel mai sc\u0103zut risc estimat a fost observat \u00een jurul orei 20:00.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eTotu\u0219i, acest lucru nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 intervalul 19:00\u201320:00 reprezint\u0103 ora ideal\u0103 pentru cin\u0103 \u00een cazul tuturor\u201d, a declarat pentru ScienceAlert autorul principal al studiului, Zhilei Shan, de la Huazhong University of Science and Technology.<\/p>\n\n\n\n<p>Potrivit acestuia, mesele luate foarte t\u00e2rziu pot perturba ritmul circadian \u0219i metabolismul. \u00cen acela\u0219i timp, o ultim\u0103 mas\u0103 luat\u0103 foarte devreme ar putea reflecta un anumit program de via\u021b\u0103, existen\u021ba unor boli sau un aport energetic mai redus.<\/p>\n\n\n\n<p>Persoanele care terminau de m\u00e2ncat devreme aveau tendin\u021ba de a fi mai \u00een v\u00e2rst\u0103, de a m\u00e2nca mai rar \u0219i de a avea mai multe probleme de s\u0103n\u0103tate. Prin urmare, ora mesei ar putea indica ceva despre starea lor de s\u0103n\u0103tate, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie neap\u0103rat cauza problemelor respective.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Conteaz\u0103 c\u00e2t de lung\u0103 este \u201efereastra de alimenta\u021bie\u201d?<\/h2>\n\n\n\n<p>Intervalul zilnic \u00een care m\u0103n\u00e2nci complic\u0103 \u0219i mai mult lucrurile.<\/p>\n\n\n\n<p>Dup\u0103 ce cercet\u0103torii au luat \u00een calcul ora primei mese, durata ferestrei de alimenta\u021bie nu a prezentat o rela\u021bie constant\u0103 cu mortalitatea \u00een \u00eentregul grup studiat. Asocierea varia, \u00een schimb, \u00een func\u021bie de ora la care \u00eencepea alimenta\u021bia.<\/p>\n\n\n\n<p>Acest rezultat aduce o perspectiv\u0103 suplimentar\u0103 asupra preocup\u0103rilor privind ferestrele de alimenta\u021bie foarte scurte: simpla num\u0103rare a orelor de post s-ar putea s\u0103 nu spun\u0103 \u00eentreaga poveste.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eMomentul meselor reprezint\u0103 un semnal important pentru ritmurile circadiene periferice\u201d, a explicat Shan. \u201eO prim\u0103 mas\u0103 luat\u0103 mai t\u00e2rziu sau m\u00e2ncatul noaptea t\u00e2rziu pot contribui la dereglarea ritmului circadian \u0219i la tulbur\u0103ri metabolice, inclusiv la afectarea metabolismului lipidelor \u0219i glucozei.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>Studiile pe animale indic\u0103 posibile mecanisme care implic\u0103 cre\u0219terea \u00een greutate, acumularea gr\u0103simii \u00een ficat, perturbarea ceasurilor biologice ale organelor din afara creierului \u0219i modificarea absorb\u021biei gr\u0103similor. Nu se \u0219tie \u00eens\u0103 dac\u0103 aceste mecanisme explic\u0103 \u0219i asocierea dintre orele meselor \u0219i mortalitate observat\u0103 la oameni.<\/p>\n\n\n\n<p>Sursa:clicksanatate     Foto:\u00a0Shutterstock<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cele mai multe recomand\u0103ri despre micul dejun se concentreaz\u0103 asupra alimentelor pe care ar trebui s\u0103 le pui \u00een farfurie.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":140797,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[80],"tags":[],"class_list":["post-140796","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-sanatate"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/index-1.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-ACU","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/140796","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=140796"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/140796\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":140798,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/140796\/revisions\/140798"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/140797"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=140796"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=140796"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=140796"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}