{"id":140998,"date":"2026-09-07T10:42:34","date_gmt":"2026-09-07T07:42:34","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=140998"},"modified":"2026-09-07T10:42:37","modified_gmt":"2026-09-07T07:42:37","slug":"de-peste-un-secol-pastravariile-din-fagaras-atrag-turisti-povestea-americanului-care-le-a-facut-celebre","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=140998","title":{"rendered":"De peste un secol, p\u0103str\u0103v\u0103riile din F\u0103g\u0103ra\u0219 atrag turi\u0219ti. Povestea \u201eamericanului\u201d care le-a f\u0103cut celebre"},"content":{"rendered":"\n

Zeci de p\u0103str\u0103v\u0103rii au fost amenajate la poalele versan\u021bilor nordici ai Mun\u021bilor F\u0103g\u0103ra\u0219, \u00een v\u0103ile str\u0103b\u0103tute de p\u00e2r\u00e2uri repezi care se vars\u0103 \u00een Olt. Unele dintre ele s-au dezvoltat \u00een ultimele decenii ca zone de agrement extrem de populare, c\u0103utate de mii de turi\u0219ti.\"P\u0103str\u0103v\u0103rie<\/p>\n\n\n\n

P\u0103str\u0103v\u0103rie la poalele F\u0103g\u0103ra\u0219ului. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

Pe l\u00e2ng\u0103 apropierea de cei mai \u00eenal\u021bi mun\u021bi ai Rom\u00e2niei \u0219i de traseele montane, o parte din succesul unor locuri turistice ca Avrig, Porumbacu, Albota, Victoria, Dr\u0103gu\u0219, S\u00e2mb\u0103ta de Sus \u0219i Dejani se datoreaz\u0103 \u0219i p\u0103str\u0103v\u0103riilor transformate \u00een locuri de popas \u0219i relaxare.<\/p>\n\n\n\n

Prima mare p\u0103str\u0103v\u0103rie din F\u0103g\u0103ra\u0219, \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een secolul al XIX-lea<\/h2>\n\n\n\n

Tradi\u021bia cre\u0219terii p\u0103str\u0103vilor \u00een \u021aara Oltului <\/a>este amintit\u0103 \u00eenc\u0103 din secolul al XIX-lea. Pe domeniul hergheliei regale de stat de la F\u0103g\u0103ra\u0219 a fost amenajat\u0103 \u00een 1888 o cresc\u0103torie de p\u0103str\u0103vi, alimentat\u0103 de apele reci ale izvoarelor \u0219i destinat\u0103 inclusiv producerii de puiet pentru popularea apelor de munte.<\/p>\n\n\n\n

\u201eCre\u0219terea pe\u0219tilor de valoare poate fi sprijinit\u0103 \u00een primul r\u00e2nd prin \u00eenfiin\u021barea unor sta\u021bii de reproducere. Faptul c\u0103 asemenea amenaj\u0103ri pot aduce servicii deosebite pentru repopularea apelor noastre cu p\u0103str\u0103v, iar munca \u0219i cheltuielile necesare construirii lor sunt justificate, este dovedit deja \u0219i de exemple din \u021bar\u0103\u201d,<\/em> ar\u0103ta \u201eK\u00f6zgazdas\u00e1gi \u00c9rtes\u00edt\u0151\u201d (\u201eBuletinul Economic\u201d) \u00een 1888.<\/p>\n\n\n\n

Publica\u021bia relata c\u0103 pe domeniul de la F\u0103g\u0103ra\u0219 fusese construit\u0103 o sta\u021bie de reproducere care folosea apa unor izvoare permanente.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eNatura apei, panta mare a \u0219an\u021burilor \u0219i fundul lor pietros ofer\u0103 condi\u021bii destul de favorabile pentru via\u021ba p\u0103str\u0103vilor. Institu\u021bia \u0219i-a \u00eenceput deja efectiv activitatea, av\u00e2nd \u00een incubare aproximativ 10.000 de icre\u201d<\/em>, nota \u201eBuletinul Economic\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Un alt articol publicat \u00een acela\u0219i an oferea detalii despre p\u0103str\u0103v\u0103ria de la \u201eF\u00e2nt\u00e2na Principesei\u201d, alimentat\u0103 de un izvor cu ap\u0103 limpede, care avea aproximativ opt grade Celsius at\u00e2t iarna, c\u00e2t \u0219i vara.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen cursul verii a fost amenajat bazinul pentru reproduc\u0103tori, care a fost apoi populat cu c\u00e2teva sute de p\u0103str\u0103vi mai mari, captura\u021bi \u00een p\u00e2r\u00e2ul alpin de la Porumbacu de Sus \u0219i transporta\u021bi p\u00e2n\u0103 la F\u0103g\u0103ra\u0219. A urmat construirea unei clocitorii, unde au fost deja puse la incubat 5.000 de icre de p\u0103str\u0103v, primite de la Igl\u00f3 \u0219i exist\u0103 perspectiva de a mai primi \u00eenc\u0103 5.000 de icre de la una dintre p\u0103str\u0103v\u0103riile din comitatul Trei Scaune\u201d<\/em>, consemna publica\u021bia.<\/p>\n\n\n\n

F\u0103g\u0103ra\u0219ul, centrul care alimenta cu puiet p\u0103str\u0103v\u0103riile din \u021bar\u0103<\/h2>\n\n\n\n

Primul R\u0103zboi Mondial a \u00eentrerupt dezvoltarea pisciculturii montane din Transilvania. Dr. George D. Vasiliu ar\u0103ta \u00een revista \u201eCarpa\u021bii\u201d, \u00een 1933, c\u0103 \u00eenainte de r\u0103zboi existau aici aproximativ 50 de clocitorii de icre \u0219i dou\u0103 sta\u021biuni piscicole, \u00een timp ce \u00een Vechiul Regat aceast\u0103 activitate era aproape necunoscut\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u201eOdat\u0103 cu venirea r\u0103zboiului, ungurii \u0219i nem\u021bii care se \u00eendeletniceau \u00een special cu aceast\u0103 meserie p\u0103r\u0103sesc r\u00e2nd pe r\u00e2nd activitatea lor, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t \u00een 1927 nu mai exist\u0103 \u00een regiunea Ardealului \u0219i a Banatului dec\u00e2t o singur\u0103 cresc\u0103torie de p\u0103str\u0103vi, proprietatea U.D.R. Re\u0219i\u021ba\u201d, <\/em>relata specialistul.\"Populare<\/p>\n\n\n\n

Populare a unui r\u00e2u de munte cu p\u0103str\u0103v \u00een anii interbelici. Foto: Revista Carpatii 1936<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1922, inginerul agronom Virgil Pop a \u00eenfiin\u021bat la F\u0103g\u0103ra\u0219 o mic\u0103 p\u0103str\u0103v\u0103rie. C\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu, un program \u00eentocmit de prof. dr. D. Busoicescu, pe atunci subsecretar la Ministerul Agriculturii \u0219i Domeniilor, urm\u0103rea refacerea vechilor clocitorii din Ardeal \u0219i Banat, repopularea r\u00e2urilor de munte \u0219i transformarea cresc\u0103toriei de la F\u0103g\u0103ra\u0219 \u00eentr-un centru piscicol important.<\/p>\n\n\n\n

\u201eSe caut\u0103: 1) a se reface cresc\u0103toriile de p\u0103str\u0103vi \u0219i clocitoriile de icre existente \u0219i \u00een func\u021biune dinainte de r\u0103zboi, din Ardeal \u0219i Banat; 2) de a face s\u0103 se procure din \u021bar\u0103 o cantitate de 10.000.000 icre de p\u0103str\u0103vi necesar\u0103 la repopularea r\u00e2urilor de munte cu p\u0103str\u0103vi indigeni; 3) de a transforma cresc\u0103toria mic\u0103 de p\u0103str\u0103vi \u00eenfiin\u021bat\u0103 la F\u0103g\u0103ra\u0219 \u00een 1922 \u00eentr-un stabiliment central cu scopul de a da indica\u021biunile necesare cresc\u0103toriilor, iar icrele \u0219i puietul rezultat din cre\u0219terile ra\u021bionale s\u0103 se distribuie gratis pentru \u00eencurajarea amatorilor care voiesc s\u0103 \u00eenfiin\u021beze cresc\u0103torii sau clocitorii\u201d<\/em>, ar\u0103ta George D. Vasiliu.<\/p>\n\n\n\n

La sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201920 au ap\u0103rut noi cresc\u0103torii la Fini\u0219, l\u00e2ng\u0103 Beiu\u0219, \u0219i la Alba Iulia, iar centrul din F\u0103g\u0103ra\u0219 participa la repopularea apelor montane cu icre \u0219i puiet provenite din cresc\u0103torii. \u00cen 1930, activitatea sta\u021biunii piscicole de la F\u0103g\u0103ra\u0219 a fost \u00eens\u0103 \u00eentrerupt\u0103 pentru c\u00e2\u021biva ani.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen anul 1930, Statul, g\u0103sind inutil Stabilimentul de Piscicultur\u0103 dela F\u0103g\u0103ra\u0219, arendeaz\u0103 toat\u0103 ferma F\u0103g\u0103ra\u0219, \u00eempreun\u0103 cu suprafe\u021bele de teren ale Stabilimentului destinate pentru cresc\u0103toria de p\u0103str\u0103vi de munte, unui consor\u021biu elve\u021bian \u2013 de data aceasta cu scopul cre\u0219terii \u0219i selec\u021bion\u0103rii raselor de vaci\u201d<\/em>, relata Vasiliu.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i na\u021bionalizarea activit\u0103\u021bilor economice, p\u0103str\u0103v\u0103riile din zona F\u0103g\u0103ra\u0219ului au continuat s\u0103 se dezvolte sub administrarea statului. \u00cen anii \u201950, la Beclean-F\u0103g\u0103ra\u0219 func\u021biona deja o sta\u021biune experimental\u0103 de salmonicultur\u0103, unde erau studiate metode pentru cre\u0219terea productivit\u0103\u021bii p\u0103str\u0103v\u0103riilor.<\/p>\n\n\n\n

De ce erau transporta\u021bi cu elicopterul p\u0103str\u0103vii din F\u0103g\u0103ra\u0219<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen ultimele decenii ale regimului comunist, p\u0103str\u0103v\u0103riile din zona F\u0103g\u0103ra\u0219ului au fost implicate \u0219i \u00een ac\u021biuni de populare a apelor montane. Puietul era transportat spre lacurile \u0219i r\u00e2urile greu accesibile mai \u00eent\u00e2i cu bidoanele, purtate de p\u0103durari pe potecile de munte, iar mai t\u00e2rziu cu elicopterele.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1989, Radu Anton Roman descria \u00een revista \u201eFlac\u0103ra\u201d una dintre aceste opera\u021biuni, pornit\u0103 de la Dejani-F\u0103g\u0103ra\u0219:<\/p>\n\n\n\n

\u201eP\u0103str\u0103vii sunt f\u0103pturi extrem de sensibile, fragile. Transportarea lor pe c\u0103r\u0103ri de munte, cu bidoanele, ore \u0219i ore, de c\u0103tre p\u0103durari inimo\u0219i, a fost, ca s\u0103 zic a\u0219a, o etap\u0103 eroic\u0103. \u0218i nu pot s\u0103 urmez drumul infernal de acum treizeci de ani, spre lacul Urlea, \u00eentr-o zi de ar\u0219i\u021b\u0103 dur\u0103, al celor doi oameni c\u0103r\u00e2nd \u00een spate bidoane enorme cu puiet de curcubeu \u0219i oprindu-se din zece \u00een zece minute s\u0103 schimbe apa\u201d,<\/em> relata acesta.<\/p>\n\n\n\n

Transporturile cu elicopterul au venit ulterior, dar \u00eenceputurile lor au fost dificile.<\/p>\n\n\n\n

\u201eAu urmat apoi primele zboruri, dramatice, cu mortalit\u0103\u021bi mari de pe\u0219te la fiecare transport, din lips\u0103 de vase capabile s\u0103 asigure oxigenarea apei \u0219i o temperatur\u0103 joas\u0103 constant\u0103, ori cu aventuri periculoase\u201d<\/em>, scria Radu Anton Roman.<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-unul dintre aceste zboruri s-a produs \u0219i un accident, iar carcasa elicopterului pr\u0103bu\u0219it putea fi v\u0103zut\u0103 ani la r\u00e2nd de turi\u0219tii care urcau spre lacul Podragu. \u00cen aparat se afla atunci \u0219i inginerul Paul Decei, cel care avea s\u0103 conduc\u0103 Inspec\u021bia de Salmonicultur\u0103 a Ministerului Silviculturii.<\/p>\n\n\n\n

\u201eAnii au trecut, au ap\u0103rut hidrobioanele \u2013 c\u0103zi uria\u0219e, oxigenate artificial, izoterme, cu o capacitate de 500\u20131.500 de litri, capabile s\u0103 transporte dintr-odat\u0103 \u00eentreaga produc\u021bie a unei p\u0103str\u0103v\u0103rii. Zborurile au intrat \u00een rutina fiec\u0103rui an. De\u0219i, cred, niciun zbor cu elicopterul \u00eentre crestele mun\u021bilor nu poate avea \u00een el nimic rutinier\u201d,<\/em> relata Radu Anton Roman.<\/p>\n\n\n\n

P\u0103str\u0103vul curcubeu, \u201eamericanul\u201d care a cucerit p\u0103str\u0103v\u0103riile<\/h2>\n\n\n\n

\u00cenc\u0103 din primii ani ai secolului XX, \u00een apele \u0219i cresc\u0103toriile din Transilvania a \u00eenceput s\u0103 fie introdus\u0103 o specie de p\u0103str\u0103v adus\u0103 din America de Nord, care avea s\u0103 \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tige tot mai mult popularitatea.\"P\u0103str\u0103vi<\/p>\n\n\n\n

P\u0103str\u0103vi curcubeu. Foto: Crystal Thomas. USFWS<\/p>\n\n\n\n

P\u0103str\u0103vul curcubeu, numit \u00een presa rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i \u201ep\u0103str\u0103v american\u201d, se deosebea de p\u0103str\u0103vul indigen printr-o mai mare toleran\u021b\u0103 la temperaturile ridicate ale apei \u0219i se preta mai bine la cre\u0219terea intensiv\u0103. Aceste calit\u0103\u021bi, al\u0103turi de ritmul rapid de dezvoltare, l-au transformat \u00eentr-una dintre speciile preferate ale cresc\u0103toriilor.<\/p>\n\n\n\n

\u201eCu excep\u021bia p\u0103str\u0103vului curcubeu, salmonizii sunt pe\u0219ti de ap\u0103 rece care nu suport\u0103 varia\u021bii mari de temperatur\u0103, iubitori de curent puternic \u0219i foarte sensibili la schimb\u0103rile de oxigen. Selec\u021bia \u0219i cre\u0219terea celor mai productive specii de salmonide, \u00eendeosebi p\u0103str\u0103vul curcubeu, crearea celor mai favorabile condi\u021bii de via\u021b\u0103 pentru pe\u0219ti, pe l\u00e2ng\u0103 administrarea de hran\u0103 artificial\u0103 \u00een ele\u0219tee, sunt m\u0103suri ce au ca rezultat o \u00eenalt\u0103 productivitate piscicol\u0103<\/em>\u201d, informa revista \u201e\u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i Tehnic\u0103\u201d \u00een 1955.<\/p>\n\n\n\n

Unul dintre principalele avantaje ale p\u0103str\u0103vului curcubeu era posibilitatea cre\u0219terii sale \u0219i \u00een ape mai pu\u021bin reci dec\u00e2t cele \u00een care tr\u0103ia p\u0103str\u0103vul indigen. Puietul ajungea la sf\u00e2r\u0219itul primului an la 10\u201315 centimetri \u0219i 20\u201330 de grame, iar \u00een al doilea an putea atinge dimensiunea de consum. \u201eCea mai bun\u0103 hran\u0103 pentru alevini este splina \u0219i ficatul de vac\u0103, g\u0103lbenu\u0219ul de ou sau br\u00e2nza de vac\u0103, combinat\u0103 cu s\u00e2nge de la abator. Alimentele trebuie s\u0103 fie proaspete\u201d, ar\u0103ta aceea\u0219i revist\u0103.<\/p>\n\n\n\n

R\u0103sp\u00e2ndirea p\u0103str\u0103vului curcubeu \u00een apele de munte a atras \u00eens\u0103 \u0219i unele controverse. \u00cen 1940, revista \u201eCarpa\u021bii\u201d publica opiniile unor speciali\u0219ti care considerau c\u0103 specia american\u0103 putea intra \u00een concuren\u021b\u0103 cu p\u0103str\u0103vul indigen, iar colonizarea ei \u00een r\u00e2urile montane trebuia controlat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u201eP\u0103str\u0103vul american (curcubeu) este extrem de r\u0103pitor, \u00eentrec\u00e2ndu-l de departe pe cel indigen (de munte), iar acolo unde cel curcubeu este \u00een num\u0103r mare, nu poate tr\u0103i cel indigen. P\u0103str\u0103vul american distruge icrele p\u0103str\u0103vului indigen, f\u0103c\u00e2nd pagube considerabile. P\u0103str\u0103vul curcubeu nu se fixeaz\u0103 la un anumit loc sau \u00eentr-o anumit\u0103 regiune, ci vagabondeaz\u0103, \u00eentotdeauna pe r\u00e2u \u00een jos, evad\u00e2nd din teren\u201d<\/em>, relata S. Vulcu \u00een \u201eCarpa\u021bii\u201d, red\u00e2nd argumentele specialistului George D. Vasiliu.<\/p>\n\n\n\n

Autorul articolului punea \u00eens\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii unele dintre aceste temeri, pe baza experien\u021belor de populare din Valea Frumoasei \u0219i de pe r\u00e2ul Cugir. El sus\u021binea c\u0103 p\u0103str\u0103vul-curcubeu nu se reproducea natural \u00een apele reci de munte din Rom\u00e2nia \u0219i c\u0103, pentru men\u021binerea popula\u021biilor, r\u00e2urile trebuiau alimentate periodic cu puiet.<\/p>\n\n\n\n

Odat\u0103 \u00eentrerupt\u0103 popularea artificial\u0103, exemplarele introduse \u00een r\u00e2uri ar fi disp\u0103rut \u00een c\u00e2\u021biva ani. Autorul contesta \u0219i reputa\u021bia p\u0103str\u0103vului-curcubeu de pr\u0103d\u0103tor mai agresiv dec\u00e2t p\u0103str\u0103vul autohton.<\/p>\n\n\n\n

\u201eNu am g\u0103sit nici un p\u0103str\u0103v devorat \u00een stomacul celor c\u00e2teva sute de exemplare prinse de mine. Dar am g\u0103sit c\u00e2teva cazuri de p\u0103str\u0103vi de munte de m\u0103rime considerabil\u0103, \u00eenghi\u021bi\u021bi de semenii lor mai mari. Din contr\u0103! Eu afirm, tot din experien\u021b\u0103, c\u0103 p\u0103str\u0103vul de munte este cu mult mai rapace dec\u00e2t cel curcubeu<\/em>\u201d, relata acesta.<\/p>\n\n\n\n

Sursa: adevarul Foto:\u00a0Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Zeci de p\u0103str\u0103v\u0103rii au fost amenajate la poalele versan\u021bilor nordici ai Mun\u021bilor F\u0103g\u0103ra\u0219, \u00een v\u0103ile str\u0103b\u0103tute de p\u00e2r\u00e2uri repezi care<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":140999,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-140998","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/index-1-2.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-AGa","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/140998","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=140998"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/140998\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":141000,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/140998\/revisions\/141000"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/140999"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=140998"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=140998"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=140998"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}