{"id":15989,"date":"2016-11-23T13:29:56","date_gmt":"2016-11-23T11:29:56","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=15989"},"modified":"2016-11-23T09:30:22","modified_gmt":"2016-11-23T07:30:22","slug":"100-de-ani-de-la-ocuparea-bucurestilor-de-catre-armatele-germano-austro-ungare-in-primul-razboi-mondial","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=15989","title":{"rendered":"100 de ani de la ocuparea Bucure\u0219tilor de c\u0103tre armatele germano-austro-ungare, \u00een Primul R\u0103zboi Mondial"},"content":{"rendered":"<p>Dup\u0103 intrarea Rom\u00e2niei \u00een Primul R\u0103zboi Mondial de partea Antantei (la 14\/27 august 1916 Rom\u00e2nia a declarat r\u0103zboi Austro-Ungariei), campania Armatei rom\u00e2ne din vara \u0219i toamna anului 1916 s-a \u00eencheiat cu un e\u0219ec, iar cea mai mare parte a teritoriului na\u021bional, inclusiv Capitala, a fost ocupat\u0103 de inamic.<\/p>\n<p>\u00cenc\u0103 din momentul intr\u0103rii \u00een r\u0103zboi, Armata rom\u00e2n\u0103 a fost nevoit\u0103 s\u0103 adopte simultan dou\u0103 forme de opera\u021biuni militare: ofensiva \u00een Transilvania \u0219i ap\u0103rarea strategic\u0103 a frontierei de sud. Modificarea planului de campanie, ezit\u0103rile \u0219i neconcordan\u021bele existente la nivelul comandamentelor superioare, erorile \u00een evaluarea rezervelor strategice ale inamicului \u0219i ale alia\u021bilor au influen\u021bat \u00een mod negativ cursul opera\u021biunilor militare.<\/p>\n<p>Campania Armatei rom\u00e2ne din anul 1916 a fost decisiv influen\u021bat\u0103 de situa\u021bia strategic\u0103, nefavorabil\u0103 \u00een acel moment Rom\u00e2niei, dar \u0219i de erorile grave operativ-tactice proprii, caren\u021bele grave de \u00eenzestrare, instruire \u0219i organizare la toate nivelele ierarhice. Totodat\u0103, Rom\u00e2nia nu a primit din partea Antantei ajutorul material \u0219i sprijinul militar a\u0219a cum fuseser\u0103 stabilite prin Conven\u021bia din 4\/17 august 1916.<\/p>\n<p>Ofensiva din Transilvania, \u00een urma c\u0103reia trupele rom\u00e2ne au ocupat Sibiul, Bra\u0219ovul \u0219i alte ora\u0219e, a fost oprit\u0103 la finele lunii august, ca urmare a atacului armatelor germano-bulgare pe frontul din sud.<\/p>\n<p>\u00cen aceste condi\u021bii, Marele Cartier General a pl\u0103nuit opera\u021biunea de la Fl\u0103m\u00e2nda, prin care trupele germano-bulgare din sudul Dobrogei ar fi urmat s\u0103 fie \u00eencercuite. De\u0219i manevra s-a desf\u0103\u0219urat cu succes, opera\u021biunea a trebuit s\u0103 fie \u00eentrerupt\u0103, deoarece Puterile Centrale concentraser\u0103 for\u021be \u00eensemnate \u00een Transilvania, sub comanda generalului german Erich von Falkenhayn, \u00eencep\u00e2nd ofensiva.<\/p>\n<p>For\u021bele aduse pe frontul de sud au fost dirijate, din nou, pe frontul de peste Carpa\u021bi, iar pe frontul din sud s-a organizat ap\u0103rarea. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul lunii octombrie 1916, trupele inamice au ocupat mare parte din teritoriul Olteniei \u0219i Munteniei. La est de Carpa\u021bi, dup\u0103 lupte grele trupele inamice au fost oprite la Oituz, iar \u00een sudul Transilvaniei, ca urmare a concentr\u0103rii superioare inamice \u00een trec\u0103toarea Jiului, rezisten\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 a fost \u00eenfr\u00e2nt\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, o alt\u0103 grupare inamic\u0103 a reu\u0219it s\u0103 treac\u0103 Dun\u0103rea la Zimnicea.<\/p>\n<p><strong>\u00cen perioada 16\/29 noiembrie \u2014 23 noiembrie\/6 decembrie a avut loc b\u0103t\u0103lia de pe Neajlov \u0219i Arge\u0219, cunoscut\u0103 \u0219i ca &#8221;b\u0103t\u0103lia pentru Bucure\u0219ti&#8221;,<\/strong> care a fost cea mai mare opera\u021biune militar\u0103 de pe frontul rom\u00e2nesc din anul 1916. Misiunea militar\u0103 francez\u0103 condus\u0103 de generalul Henri Mathias Berthelot, sosit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een luna octombrie, a consiliat Marele Cartier General al Armatei rom\u00e2ne \u00een vederea angaj\u0103rii &#8221;b\u0103t\u0103liei pentru Bucure\u0219ti&#8221;. Planul de opera\u021biuni pentru ap\u0103rarea Capitalei a fost \u00eencredin\u021bat spre executare grupului de armate comandat de generalul Prezan. Insuficien\u021ba armamentului \u0219i lipsa de unitate \u00een desf\u0103\u0219urarea ac\u021biunilor au dus la e\u0219uarea planurilor ofensive rom\u00e2ne\u0219ti, iar la 20 noiembrie\/3 decembrie balan\u021ba victoriei a \u00eenclinat de partea trupelor Puterilor Centrale. \u00cen aceast\u0103 situa\u021bie, generalul Prezan a dat ordinul de retragere spre est.<\/p>\n<p>Dup\u0103 ce la 12\/25 noiembrie regele Ferdinand p\u0103r\u0103sise Capitala, guvernul a p\u0103r\u0103sit, la r\u00e2ndul s\u0103u, ora\u0219ul, la 20 noiembrie\/3 decembrie, plec\u00e2nd spre Ia\u0219i, care devine de acum \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een noiembrie 1918 Capitala Rom\u00e2niei. Marele Cartier General a fost str\u0103mutat la B\u00e2rlad. La 23 noiembrie\/6 decembrie 1916 mare\u0219alul german August von Mackensen, aflat \u00een fruntea trupelor sale, a intrat \u00een Bucure\u0219ti.<\/p>\n<p>&#8221;Pentru a nu ceda Capitala f\u0103r\u0103 a se fi \u00eencercat ap\u0103rarea ei, s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 se dea o b\u0103t\u0103lie pe Neajlov \u0219i Arge\u0219, destinat\u0103 a fi o &#8221;Marna rom\u00e2n\u0103&#8221;. \u00cenceput\u0103 cu succese promi\u021b\u0103toare, ea s-a \u00eencheiat cu \u00eenfr\u00e2ngerea for\u021belor noastre. Autorit\u0103\u021bile au p\u0103r\u0103sit Capitala, \u00een care trupele Puterilor Centrale \u0219i ale alia\u021bilor lor au intrat la 23 noiembrie\/6 decembrie&#8221;, aminte\u0219te istoricul Florin Constantiniu \u00een volumul &#8221;O istorie sincer\u0103 a poporului rom\u00e2n&#8221; (Editura Univers Enciclopedic, Bucure\u0219ti, 2002).<\/p>\n<p>Dup\u0103 pierderea Capitalei a urmat retragerea spre Moldova, teritoriu ce va deveni centrul rezisten\u021bei rom\u00e2ne\u0219ti. Retragerea popula\u021biei din Oltenia \u0219i Muntenia s-a f\u0103cut \u00een condi\u021bii cumplite, descrise de I.G. Duca astfel: &#8221;Spectacolul drumurilor era de nedescris: b\u0103rba\u021bi, femei, copii, bolnavi, schilozi, pe jos, \u00een tr\u0103suri, \u00een c\u0103ru\u021be, c\u0103l\u0103ri, umblau \u00een ploaie, pe v\u00e2nt, pe frig, pe ninsoare. Unii adunaser\u0103 \u00een grab\u0103 ce putuser\u0103 din avutul lor \u0219i \u00eel t\u00e2rau dup\u0103 ei. Al\u021bii nu mai puteau \u00eenainta \u0219i c\u0103deau slei\u021bi de puteri \u0219i lihni\u021bi de foame de-a lungul \u0219oselelor (&#8230;)&#8221;.<\/p>\n<p>&#8221;Iarna 1916-1917 a fost iarna durerii, dar \u0219i a speran\u021bei. Muntenia \u0219i Oltenia ocupate, Moldova plin\u0103 de refugia\u021bi \u0219i b\u00e2ntuit\u0103 de o epidemie de tifos exantematic, aliatul rus din ce \u00een ce mai nesigur se scufunda \u00een haosul tulbur\u0103rilor interne, care aveau s\u0103 duc\u0103 la c\u0103derea \u021barismului (2\/15 martie), iar, c\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu, la instaurarea regimului comunist-bol\u0219evic (25 octombrie\/7 noiembrie 1917)&#8221;, scrie istoricul Florin Constantiniu \u00een volumul amintit.<\/p>\n<p>Misiunea francez\u0103 condus\u0103 de generalul Berthelot a participat activ la ac\u021biunea de reorganizare a Armatei rom\u00e2ne, retras\u0103 \u00een Moldova, \u0219i la elaborarea planurilor de opera\u021bii \u00een vederea desf\u0103\u0219ur\u0103rii b\u0103t\u0103liilor din vara anului 1917.<\/p>\n<p>Sursa:agerpres.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dup\u0103 intrarea Rom\u00e2niei \u00een Primul R\u0103zboi Mondial de partea Antantei (la 14\/27 august 1916 Rom\u00e2nia a declarat r\u0103zboi Austro-Ungariei), campania<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":15991,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-15989","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/buc.jpg?fit=%2C&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-49T","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15989","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15989"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15989\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15993,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15989\/revisions\/15993"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/15991"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15989"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15989"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15989"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}