{"id":16407,"date":"2016-12-05T09:45:14","date_gmt":"2016-12-05T07:45:14","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=16407"},"modified":"2016-12-06T07:46:54","modified_gmt":"2016-12-06T05:46:54","slug":"povestea-podului-de-piatra-peste-raul-doftana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=16407","title":{"rendered":"Povestea podului de piatr\u0103 peste R\u00e2ul Doftana"},"content":{"rendered":"

Podul de piatr\u0103 care f\u0103cea leg\u0103tura, peste R\u00e2ul Doftana, \u00eentre localit\u0103\u0163ile C\u00e2mpina \u015fi B\u0103ne\u015fti este \u00een ruin\u0103 din 16 aprilie 2014, zi \u00een care o buc\u0103\u0163ic\u0103 din istoria Rom\u00e2niei s-a pr\u0103bu\u015fit \u00een apele \u00eenvolburate. N-a contat pentru nimeni c\u0103 podul de piatr\u0103, construit pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, pentru a face leg\u0103tura \u00eentre \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Transilvania, este un monument istoric.<\/p>\n

\"Povestea
\nPodul de piatr\u0103 care f\u0103cea leg\u0103tura, peste R\u00e2ul Doftana, \u00eentre localit\u0103\u0163ile C\u00e2mpina \u015fi B\u0103ne\u015fti este \u00een ruin\u0103 din 16 aprilie 2014, zi \u00een care o buc\u0103\u0163ic\u0103 din istoria Rom\u00e2niei s-a p\u0103rbu\u015fit \u00een apele \u00eenvolburate de ploile abundente care au c\u0103zut autunci peste S-E Munteniei. \u00censemn\u0103tatea economic\u0103 a acestui pod nu era at\u00e2t de mare \u00een compara\u0163ie cu valoarea istoric\u0103 a construc\u0163iei, motiv pentru care autorit\u0103\u0163ile locale \u015fi jude\u0163ene nu au privit cu \u00eengrijorare bol\u0163arii pr\u0103v\u0103li\u0163i \u00een ap\u0103.<\/p>\n

Podul de piatr\u0103, la acea dat\u0103 doar pietonal, era folosit exclusiv de localnicii din B\u0103ne\u015fti pentru a ajunge mai repede \u00een C\u00e2mpina, pe jos sau cu bicicleta. Traversarea r\u00e2ului Doftana cu autoturismul nu era afectat\u0103, pentru c\u0103, paralel cu podul p\u0103rbu\u015fit, exist\u0103 un altul func\u0163ional \u015fi ast\u0103zi.\u00a0N-a contat pentru nimeni c\u0103 podul de piatr\u0103, construit pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, pentru a face leg\u0103tura \u00eentre \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Transilvania, este un monument istoric.<\/p>\n

Cele trei entit\u0103\u0163i administrative \u00een custodia c\u0103rora se afla construc\u0163ia, Prim\u0103ria comunei B\u0103ne\u015fti, Prim\u0103ria municipiului C\u00e2mpina \u015fi Consiliul Jude\u0163ean Prahova au evaluat rapid pagubele \u015fi au concluzionat: costurile pentru reabilitarea podului de piatr\u0103 ar fi mult prea mari \u00een compara\u0163ie cu ridicarea unui alt pod din metal, mult mai ieftin, care s\u0103 deserveasc\u0103 nevoile comunit\u0103\u0163ii locale. A\u015fadar Podul lui Cuza r\u0103m\u00e2ne \u00een ruin\u0103 cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 la noi ordine.<\/p>\n

Prima \u00eencercare la scar\u0103 natural\u0103 a unui pod de piatr\u0103 din \u0163ara noastr\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00cen mod nejustificat mai pu\u0163in celebru dec\u00e2t podul inginerului Anghel Saligny, care asigur\u0103 leg\u0103tura feroviar\u0103 \u00eentre Fete\u015fti \u015fi Cernavod\u0103, podul \u00a0rutier care leag\u0103 B\u0103ne\u015ftiul de C\u00e2mpina peste r\u00e2ul Doftana este considerat prima \u00eencercare la scar\u0103 natural\u0103 a unui pod de piatr\u0103 din \u0163ara noastr\u0103.<\/p>\n

Valoarea acestei construc\u0163ii este cu at\u00e2t mai mare cu c\u00e2t \u201epe plan mondial, \u00eencerc\u0103ri de acest fel se aflau la acea vreme numai \u00een faz\u0103 incipient\u0103\u201d, noteaz\u0103 inginerul Nicolae Noica \u00eentr-o lucrare publicat\u0103 \u00een 1988 \u00een almanahul \u201e\u015etiin\u0163\u0103 \u015fi tehnic\u0103\u201d.\u00a0 Nicolae Noica este inginer constructor \u015fi fost ministrul al Lucr\u0103rilor Publice \u00een perioada 1996-2000.<\/p>\n

Leg\u0103tura \u00eentre \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Ardeal <\/strong><\/p>\n

Inaugurat \u00een anul 1964, construc\u0163ia podului de piatr\u0103 de la B\u0103ne\u015fti are \u00een spate o istorie lung\u0103 \u015fi condimentat\u0103 cu multe \u00eent\u00e2mpl\u0103ri rupte parc\u0103 din \u015fantierele contemporante. Necesitatea construirii unei rute care s\u0103 asigure traversarea r\u00e2ului Doftana a ap\u0103rut la mijlocul secolului al XIX-lea, odat\u0103 cu dezvoltarea rela\u0163iilor comerciale \u00eentre \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Ardeal.<\/p>\n

\u00cen 1859 era deja construit\u0103 o bun\u0103 parte din \u015foseaua pe care ast\u0103zi o numim Drumul Na\u0163ional 1, pu\u0163in peste 35 de kilometri de drum asfaltat care f\u0103ceau leg\u0103tura \u00eentre Predeal \u015fi Comarnic, dar p\u00e2n\u0103 \u00een Capital\u0103, mai era mult de lucru. Trebuia amenajat \u015fi tronsonul Breaza \u2013 C\u00e2mpina- Ploie\u015fti, care se intersecta \u00een dreptul localit\u0103\u0163ii B\u0103ne\u015fti cu r\u00e2ul Doftana.<\/p>\n

Inginerul Niculae Noica, men\u0163ioneaz\u0103 \u00een lucrarea citat\u0103 anterior c\u0103 \u201ePe traseul amintit, la punctul Doftana, este inaugurat\u0103 \u00een aprilie 1861 cea mai \u00eensemnat\u0103 lucrare (…) podul peste apa Doftanei \u00een lungime de 77,4 st\u00e2njeni, cu nou\u0103 arcade\u201d, un st\u00e2njen av\u00e2nd aproximativ 2 metri.<\/p>\n

Dorel din vremea lui Cuza <\/strong><\/p>\n

Chiar dac\u0103 ne raport\u0103m la perioada din vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, deci \u00een urm\u0103 cu mai bine de 150 de ani, povestea legat\u0103 de construirea acestui pod este at\u00e2t de actual\u0103. \u015ei atunci se organizau licita\u0163ii \u015fi caiete de sarcini, \u015fi atunci proiectantul intra \u00een conflict cu executantul, dar \u00een acea perioad\u0103 executantul era sanc\u0163ionat cu bani frumo\u015fi dac\u0103, \u00een urma verific\u0103rilor, se constatatu gre\u015feli de construc\u0163ie.<\/p>\n

\u201c\u2026Consiliul Direc\u0163iei Lucr\u0103rilor Publice \u00eel scoate la licita\u0163ie, evenimentul av\u00e2nd loc \u00een ziua de 15 decembrie 1860. La 27 martie 1861 se \u00eencheie un contract cu antreprenorul c\u0103ria i-a fost \u00eencredin\u0163at proiectul \u015fi lcur\u0103rile \u00eencep \u00een luna aprilie. La 20 aprilie 1862 erau deja executate pilele \u015fi culeele podului. Datorit\u0103 unor ploi puternice ce au c\u0103zut necontenit \u00een zilele de 24,25,26 aprilie, apele Doftanei au crescut, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la nivelul na\u015fterii bol\u0163ilor. Pentru a evita \u00een viitor situa\u0163ii asem\u0103n\u0103toare, inginerul \u015fef P. Peretz propune ridicarea pilelor cu 0,2 st\u00e2njeni peste nivelul executat. Este ob\u0163inut\u0103 aprobarea consiliului tehnic la 7 mai 1862 (\u2026) cu condi\u0163ia s\u0103 fie prezentate ministerului toate modific\u0103rile b\u0103ne\u015fti survenite\u2026 \u201d men\u0163ioneaz\u0103 inginerul Noica \u00een lucrarea \u201cPrima \u00eencercare la scar\u0103 natural\u0103 a unui pod \u00een Rom\u00e2nia\u201d. Construc\u0163ia podului nu merge conform proiectului, sunt constatate nereguli grave, astfel c\u0103 apar discu\u0163ii \u00eentre executant \u015fi autorit\u0103\u0163i, urmate de sesiz\u0103ri adresate ministerului \u00een care antreprenorul remarc\u0103 faptul c\u0103 inginerul \u00eel oblig\u0103 s\u0103 lucreze mai mult dec\u00e2t prevede contractul.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, inginerul Peretz anun\u0163\u0103 autorit\u0103\u0163ile, \u00een luna iunie 1862, c\u0103 nu poate garanta pentru calitatea execu\u0163iei din cauza faptului c\u0103 piatra de fa\u0163ad\u0103 a cr\u0103pat pe o lungime de 2 metri \u015fi solicit\u0103 refacerea bol\u0163ilor. \u00cen urma unor verific\u0103ri ale speciali\u015ftilor, se decide \u00een, toamna anul 1862, refacerea bol\u0163ilor fisurate. \u201c\u2026de\u015fi cele trei bol\u0163i nu amenin\u0163\u0103 c\u0103derea imediat\u0103, \u00eens\u0103 consider\u00e2nd c\u0103 reaua confec\u0163ionare fiind constatat\u0103, este de trebuin\u0163\u0103 a se \u0163ine strict de condi\u0163iile contractului (\u2026) a se ordona reconstruirea celor trei bol\u0163i\u2026 \u201d sunt concluziile comisiei tehnice care a inspectat \u00een vara anului 1862 lucr\u0103rile de la Podul de la B\u0103ne\u015fti, prezentate de inginerul Noica.<\/p>\n

Presiuni la domnitorul Cuza <\/strong><\/p>\n

Antreprenorul face tot posibilul s\u0103 scape de refacerea lucr\u0103rilor \u015fi face presiuni direct la domnitorulul Alexandru Ioan Cuza pe care \u00eencearc\u0103 s\u0103-l conving\u0103 de faptul c\u0103 podul este solid \u015fi trecuse deja proba rezisten\u0163ei. \u00cen urma acestui demers, se constituie o nou\u0103 comisie care decide s\u0103 fac\u0103 o prob\u0103 de rezisten\u0163\u0103 a construc\u0163iei. \u00cen acest sens, \u201c\u2026 pentru a lua o hot\u0103r\u00e2re temeinic\u0103 \u015fi pentru mai mare asigurare (\u2026) a \u00eenc\u0103rcat aceast\u0103 bolt\u0103 cu o greutate de 30.000 de ocale (aproximativ 40 de tone) \u015fi nu s-a putut vedea nici cel mai mic indiciu de instabilitate (\u2026) propun\u00e2nd s\u00ee nu se d\u0103r\u00e2me bolta\u2026\u201d,consemneaz\u0103 \u00een lucrarea sa inginerul Noica.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 cea mai bun\u0103 dovad\u0103 c\u0103 podul a fost bine executat este proba timpului. A r\u0103mas \u00een picioare mai bine de 150 de ani. Din p\u0103cate, via\u0163a acestei construc\u0163ii emblematice \u00a0pentru inceputurile ingineriei autohtone este pe cale s\u0103 se curme \u00een zilele noastre.<\/p>\n

Comisiile \u015fi comitetele din zilele noastre \u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00cen aprilie 2014, adic\u0103 exact la 154 de ani de la demararea construc\u0163iei, \u00een Prahova se punea problema unor noi comisii \u015fi comitete care s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103 de podul de piatr\u0103 de la B\u0103ne\u015fti a c\u0103rui structur\u0103 de rezisten\u0163\u0103 a fost puternic afectat\u0103 de inunda\u0163ii.<\/p>\n

\u201eSuntem cu debit controlat pe Doftana, nu putem face nicio evaluare acum. Acolo avem debitul la 50 de metri cubi pe secund\u0103, poate la 60 de metri cubi, cu ultimele ploi. Nu putem intra acolo. Poate peste vreo zece zile, c\u00e2nd vom avea un debit normal.<\/p>\n

Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu m\u0103 intereseaz\u0103 soarta acelui pod. Vom merge la Ministerul Culturii, voi discuta \u015fi cu Prim\u0103ria Bne\u015fti \u015fi cu cei de la C\u00e2mpina s\u0103 vedem ce se paote face. Poate mai g\u0103sim \u015fi noi ceva bani pe fundul sacului pentru repara\u0163ii\u201d, declara Mircea Cosma la\u00a0 o zi dup\u0103 pr\u0103bu\u015firea podului. Declara\u0163ie a r\u0103mas, pentru c\u0103 de atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent nu s-a luat nicio decizie concret\u0103 legat\u0103 de soarta acestui monument care continu\u0103 s\u0103 se degradeze \u015fi mai r\u0103u pe zi ce trece.<\/p>\n

\u00cen septembrie 2014, Gheprghe Stoica, primarul localit\u0103\u0163ii B\u0103ne\u015fti, declara c\u0103 se realizase a\u00e2t studiul de fezabilitate c\u00e2t \u015fi proiectul tehnic \u00een vederea reabilit\u0103rii podului de piatr\u0103 de peste r\u00e2ul Doftana.<\/p>\n

Pentru c\u0103 bugetul comunei B\u0103ne\u015fti nu putea suporta cheltuielile unui astfel de prociect, s-a votat o Hot\u0103r\u00e2re de Consiliu Local prin care s-a decis \u00eenfiin\u0163area unei asocieri \u00eentre Prim\u0103ria B\u0103ne\u015fti, cea din C\u00e2mpina \u015fi Consilul Jude\u0163ean Prahova, institu\u0163ii care ar fi trebuit s\u0103 contribuie fiecare cu fonduri pentru demararea lucr\u0103rilor. Inten\u0163iile autorit\u0103\u0163ilor au r\u0103mas doar la nivel de proiect.<\/p>\n

Sursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Podul de piatr\u0103 care f\u0103cea leg\u0103tura, peste R\u00e2ul Doftana, \u00eentre localit\u0103\u0163ile C\u00e2mpina \u015fi B\u0103ne\u015fti este \u00een ruin\u0103 din 16 aprilie<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":16416,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-16407","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/12\/doftana.jpg?fit=1024%2C576&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-4gD","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16407","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16407"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16407\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16420,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16407\/revisions\/16420"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/16416"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16407"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16407"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16407"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}