De\u015fi tr\u0103im \u00een era vitezei \u015fi a tehnologiei, cultura general\u0103 nu s-a demodat. Iat\u0103 c\u00e2teva informa\u0163ii care ne pot ajut\u0103 s\u0103 ne \u00eembog\u0103\u0163im cuno\u015ftin\u0163ele \u00een diferite domenii.<\/p>\n
O mul\u0163ime de informa\u0163ii promovate ca fiind adev\u0103rate sunt corectate \u00eentr-un volum semnat de Christa Poppelmann, intitulat “1.000 de erori din \u00abcultura general\u0103\u00bb. Incredibil, dar adev\u0103rat!”.<\/p>\n
Iat\u0103 c\u00e2teva dintre ele ele:<\/p>\n
1. R\u0103zboiul de 100 de ani dintre Fran\u0163a \u015fi Anglia a \u0163inut 114 ani<\/strong><\/p>\n A \u00eenceput \u00een anul 1339, cu preten\u0163ia lui Eduard al III-lea al Angliei la tronul Fran\u0163ei – fiind nepotul regelui decedat f\u0103r\u0103 mo\u015ftenitori, Karl al IV-lea. Francezii l-au ales \u00eens\u0103 pe un v\u0103r al lui Karl, Philipp von Valois. R\u0103zboiul s-a \u00eencheiat \u00een anul 1453 cu b\u0103t\u0103lia de la Castillion. Anglia a fost nevoit\u0103 nu numai s\u0103 renun\u0163a la preten\u0163iile la tron, dar a pierdut \u015fi toate posesiunile franceze, cu excep\u0163ia ora\u015fului Calais.<\/p>\n 2. Descoperirea major\u0103 a omenirii a fost toporul \u015fi nu roata<\/strong><\/p>\n Oric\u00e2t de primitiv\u0103 ar fi fost prima unealt\u0103 conceput\u0103 de om, cu aceasta se ob\u0163inea o ardere ini\u0163ial\u0103. Chiar dac\u0103 la \u00eenceput oamenii au folosit numai unelte descoperite din gre\u015feal\u0103, ulterior, ei au fabricat unelte \u015fi aparate care avea un scop precis. Multe culturi au reu\u015fit s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 roat\u0103. De exemplu, roata nu a servit la construirea piramidelor egiptene \u015fi nici a Stonehenge-ului.<\/p>\n 3. A\u015fa-numitul jur\u0103m\u00e2nt al lui Hipocrate a ap\u0103rut abia dup\u0103 moartea celebrului grec<\/strong><\/p>\n Pentru cp medicul din Keos era deja o legend\u0103, i s.a dedicat aceast\u0103 formulare verbal\u0103 tocmai pentru a -i atribui mai mult\u0103 greutate. \u00cen anul 1948, p\u0103r\u0163i din acest jur\u0103m\u00e2nt – cum ar fi confiden\u0163ialitatea \u015fi impar\u0163ialitatea acord\u0103rii asisten\u0163ei medicale – au fost reformulate, iar altele, ca de exemplu p\u0103strarea secretului artei medicale au fost abandonate, ajung\u00e2ndu-se astfel la varianta jur\u0103m\u00e2ntului medical de la Geneva.<\/p>\n 4. Prima femeie care a c\u00e2\u015ftigat la Jocurile Olimpice a fost Kynisca, fiica unui rege spartan<\/strong><\/p>\n A fost campioan\u0103 la condusul carului de lupt\u0103, \u00een anul 400 \u00ee. Hr. Acolo, \u00eenving\u0103torii erau considera\u0163i st\u0103p\u00e2nii sau cresc\u0103torii calului \u015fi nu cel care conducea carul, care de obicei era un sclav. Dup\u0103 Kynisca au mai fost \u015fi alte femei campioane olimpice, cu toate c\u0103 acestea nici nu aveau voie s\u0103 asiste la “victoria lor”. Prima femeie care a c\u00e2\u015ftigat medalia pe merit a fost britanica Charlotte Cooper (1871-1967), care a c\u00e2\u015ftigat la proba de tenis, \u00een anul 1900, la Paris.<\/p>\n 5. Marchiza de Pompadou, pe numele s\u0103u Jeanne Antoinette Poisson (1721-1764), a fost prima cet\u0103\u0163eanc\u0103 devenit\u0103 matroana oficial\u0103 a unui rege francez<\/strong><\/p>\n \u00cen plus, influen\u0163a lui asupra lui Ludovic al XV-lea era foarte mare, chiar \u015fi dup\u0103 ce \u00eentre ace\u015ftia nu a mai existat o leg\u0103tur\u0103 intim\u0103. A studiat arta \u015fi cultura \u015fi \u00eel sf\u0103tuia pe rege chiar \u015fi \u00een politic\u0103. Aceasta a trezit mai multe b\u0103nuieli at\u00e2t \u00een plan local, c\u00e2t \u015fi \u00een afar\u0103 \u015fi a n\u0103scut multe zvonuri r\u0103ut\u0103cioase. La o privire retrospectiv\u0103, istoricii o consider\u0103, totu\u015fi, o meticuloas\u0103 ce a avut o pozi\u0163ie privilegiat\u0103.<\/p>\n 6. Scalparea nu este un obicei tipic indian<\/strong><\/p>\n Anticii sci\u0163i au str\u00e2ns scalpurile propriilor du\u015fmani – \u00een orice caz, scalpurile v\u00e2n\u0103torilor de recompense. \u00cengrozitoarea v\u00e2n\u0103toare de trofee era frecvent\u0103 at\u00e2t la indieni, c\u00e2t \u015fi \u00een tab\u0103ra albilor. Nu este \u00eens\u0103 deloc adev\u0103rat c\u0103 indienilor nu le era cunoscut\u0103 scalparea \u00eenainte de venirea albilor, a\u015fa cum s-a afirmat uneori. Cert este c\u0103 tot mai mul\u0163i conduc\u0103tori din America de Nord au r\u0103sp\u00e2ndit groaznicul obicei, oferind rpemii pentru scalpul indienilor; mai t\u00e2rziu, scalpurile proveneau \u00eens\u0103 \u015fi de la popoarele pa\u015fnice, copii, femei sau de la mexicani.<\/p>\n 7. \u00cen timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea, \u00een Fran\u0163a, au existat prizonieri de stat care erau obliga\u0163i s\u0103 poarte tot timpul o masc\u0103 neagr\u0103<\/strong><\/p>\n Masca respectiv\u0103 nu era \u00eens\u0103 de fier, ci din catifea. Cea mai \u00eentrebuin\u0163at\u0103 interpretare este c\u0103 Regele Soare \u015fi-a ascuns fratele geam\u0103n, care ar fi atentat la tronul lui. Prizonierul avea parte de nenum\u0103rate avantaje, dar paznicii lui aveau ordin s\u0103 \u00eel omoare imediat dac\u0103 ar fi f\u0103cut cea mai mic\u0103 \u00eencercare de a-\u015fi dezv\u0103lui identitatea. Ca g\u0103rzi erau prefera\u0163i str\u0103inii care nu vorbeau franceza. Cert este c\u0103 “omul cu masca” a murit \u00een 1703.<\/p>\n Sursa:mediafax.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" De\u015fi tr\u0103im \u00een era vitezei \u015fi a tehnologiei, cultura general\u0103 nu s-a demodat. Iat\u0103 c\u00e2teva informa\u0163ii care ne pot ajut\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":16833,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-16832","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i2.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/12\/Hippocratis_jusiurandum-340x255.jpg?fit=%2C&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-4nu","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16832","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16832"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16832\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16850,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16832\/revisions\/16850"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/16833"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16832"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16832"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16832"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}