Marele baraj din Retezat a fost unul dintre cele mai importante proiecte energetice realizate \u00een comunism. Statul rom\u00e2n a cerut un \u00eemprumut de 50 de milioane de dolari B\u0103ncii Mondiale pentru a finan\u0163a investi\u0163ia estimat\u0103 la 250 de milioane de dolari, \u00eens\u0103 \u00een notele secrete ale unor oficiali americani, proiectul era prezentat ca fiind unul extrem de d\u0103un\u0103tor pentru mediu.<\/p>\n
Note secrete ale oficialilor americani din Rom\u00e2nia anilor 1970, publicate de Wikileaks.org, ofer\u0103 detalii mai pu\u0163in cunoscute despre unul dintre cele mai importante proiecte hidroenergetice din comunism: crearea Lacului de acumulare Gura Apelor \u015fi a amenaj\u0103rior hidrografice de pe R\u00e2ul Mare \u2013 Retezat.<\/p>\n
Proiectul de 250 de milioane de euro urma s\u0103 transforme ultimul r\u00e2u s\u0103lbatic \u015fi s\u0103 produc\u0103 mari schimb\u0103ri \u00een Parcul Na\u0163ional Retezat.<\/p>\n
Pentru realizarea proiectului demarat \u00een 1975, statul rom\u00e2n a cerut un ajutor de 50 de milioane de dolari de la Banca Interna\u0163ional\u0103 de Reconstruc\u0163ie \u015fi Dezvoltare. \u00cemprumutul pe 20 de ani, plus cinci ani de gra\u0163ie, a fost condi\u0163ionat \u015fi de impactul de mediu pe care urma s\u0103 \u00eel aib\u0103 marele proiect.<\/p>\n
Impact<\/strong> asupra mediului <\/strong><\/p>\n Cu un an \u00eenaintea negocierii \u00eemprumutului pe care Guvernul Rom\u00e2niei Socialiste urma s\u0103 \u00eel fac\u0103 la Banca Interna\u0163ional\u0103 de Reconstruc\u0163ie \u015fi Dezvoltare, oficialii americani din Ambasada SUA atr\u0103geau aten\u0163ia, \u00een note informative secrete, asupra faptului c\u0103 proiectul din Retezat va d\u0103una mediului.<\/p>\n \u201eDepartamentul \u015fi Banca Mondial\u0103 ar trebui s\u0103 fie con\u015ftiente c\u0103 proiectul hidroelectric de pe R\u00e2ul Mare va afecta una dintre pu\u0163inele arii naturale relativ neatinse din Carpa\u0163i, inclusiv o zon\u0103 a rezerva\u0163iei \u015ftiin\u0163ifice a Parcului Na\u0163ional Retezat, care apar\u0163ine Academiei Rom\u00e2ne. Efectul va fi cel de distrugere a unei zone mari \u00een care se afl\u0103 p\u0103duri virgine de fagi \u015fi de molid, populate de ur\u015fi, cerbi, lupi, de plante nice. Importan\u0163a sitului este cunoscut\u0103 \u00een \u00eentreaga Europ\u0103. Impactul asupra mediului va fi cu mult mai mare dec\u00e2t beneficiile modestului c\u00e2\u015ftig al Kilova\u0163ilor sau controlul marginal al inunda\u0163iilor. Dezirabilitatea acestui proiect a fost contestat\u0103 de c\u00e2\u0163iva scriitori activi\u015fti \u015fi oameni de \u015ftiin\u0163\u0103, din spatele scenei \u015fi \u00een cercuri restr\u00e2nse, care depl\u00e2ng pierderea poten\u0163ialului \u015ftiin\u0163ific. Departamentul dore\u015fte s\u0103 ofere aceste informa\u0163ii B\u0103ncii Interna\u0163ionale de Reconstruc\u0163ie \u015fi Dezvoltare, pentru a le lua \u00een considerare, \u00een privin\u0163a acord\u0103rii \u00eemprumutului\u201d, se arat\u0103 \u00eentr-o telegram\u0103 din 23 septembrie 1975, trimis\u0103 de oficialii americani c\u0103tre Departamentul de Stat al USA.<\/p>\n Zon\u0103 important\u0103 distrus\u0103\u00a0din Retezat<\/strong><\/p>\n \u00cen prim\u0103vara anului 1976, autorit\u0103\u0163ile din Rom\u00e2nia Socialist\u0103 \u00eei asigurau pe reprezentan\u0163ii B\u0103ncii Mondiale c\u0103 impactul asupra mediului va fi minim, iar proiectul de dezvoltare pe plan hidor-energetic este extrem de important. O alt\u0103 telegram\u0103 confiden\u0163ial\u0103 a oficialilor americani din ambasad\u0103, datat\u0103 \u00een 26 aprilie 1976, cu titlul \u201eImpactul asupra mediului al proiectului Hidro R\u00e2ul Mare\u201d, atr\u0103gea din nou aten\u0163ia asupra controverselor proiectului. Gura Apelor, Retezat<\/p>\n \u201eConsiliul director al B\u0103ncii Interna\u0163ionale de Reconstruc\u0163ie \u015fi Dezvoltare va lua \u00een scurt timp o decizie asupra finan\u0163\u0103rii proiectului R\u00e2ul Mare. Proiectul ridic\u0103, cel pu\u0163in \u00een mintea noastr\u0103, c\u00e2teva probleme importante privind politica, procedura \u015fi etica la considera\u0163iile B\u0103ncii. Aprobarea proiectului va fi \u00een acord cu politica Statelor Unite de a sus\u0163ine independen\u0163a \u015fi viabilitatea economic\u0103 a Rom\u00e2niei. Noi suntem de acord cu aprobarea proiectelor de c\u0103tre BIRD \u00een cazul Rom\u00e2niei, ca regul\u0103 general\u0103. Dar studiile privind impactul asupra mediului \u00een acest caz este, \u00een aparen\u0163\u0103, fraudulos \u015fi n\u0103scocit. Spunem <<\u00een aparen\u0163\u0103>>, pentru c\u0103 o cerere pe care am trimis-o \u00een decembrie cu privire la textul studiului am e\u015fuat \u00een a o ob\u0163ine\u201d, se arat\u0103 \u00een documentul publicat pe Wikileaks, la patru decenii de la redactarea sa. Argumentele oficialilor americani se bazau pe observa\u0163ii personale \u015fi din discu\u0163ii cu localnicii \u015fi cu oficialii, precum \u015fi cu reprezentan\u0163ii unor organiza\u0163ii de mediu.<\/p>\n \u201eImpactul proiectului de pe R\u00e2ul Mare va fi de distrugere a ceea ce este poate ultimul r\u00e2u s\u0103lbatic al Rom\u00e2niei \u015fi un rezerva\u0163ia \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u2013 sanctuar din inima Parcului Na\u0163ional Retezat. Prin <> \u00een\u0163elegem transformarea R\u00e2ului Mare, o dat\u0103 s\u0103lbatic, \u00eentr-o b\u0103ltoac\u0103 a c\u0103rei ap\u0103 se deverseaz\u0103 printr-o conduct\u0103 imens\u0103, plus cicatrizarea p\u0103durilor din vale \u015fi a \u0163inutului prin activit\u0103\u0163i de construc\u0163ii. O problem\u0103 central\u0103 \u0163ine de proceduri. Dac\u0103 BIRD va lua \u00een considerare impactul asupra mediului, va fi preg\u0103tit\u0103 s\u0103 accepte o \u00een\u015fel\u0103ciune a autorit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne care au interesul s\u0103 ignore sau s\u0103 minimalizeze distrugerea mediului?\u201d, se ar\u0103ta \u00een telegrama confiden\u0163ial\u0103.<\/p>\n \u00cemprumut de 50 de milioane de dolari <\/strong><\/p>\n \u00cen prim\u0103vara anului 1976, statul rom\u00e2n prin Banca de Investi\u0163ii \u015fi Banca Interna\u0163ional\u0103 de Reconstruc\u0163ie \u015fi Dezvoltare semnau acordul privind \u00eemprumutul de 50 de milioane de dolari, pentru finan\u0163area investi\u0163iei.<\/p>\n Lacul Gura Apelor, din Retezat Potrivit documentelor publicate de B\u0103nca Mondial\u0103, proiectul hidroenergetic R\u00e2ul Mare \u2013 Retezat a fost ini\u0163iat la sf\u00e2r\u015fitul anului 1974, iar \u00een primele luni ale anului 1976, o delega\u0163ie a B\u0103ncii Rom\u00e2niei a \u00eenceput negocierile cu Banca Mondial\u0103, la Washington. Costurile totale ale proiectului erau estimate la echivalentul a 250 de milioane de dolari, iar \u00eemprumutul propus B\u0103ncii Mondiale era de 50 de milioane de dolari, fiind garantat de Guvern. Proiectul urma s\u0103 fie finalizat \u00een 1983, potrivit raportului B\u0103ncii Mondiale.<\/p>\n \u201eGuvernul a acordat aten\u0163ie minimaliz\u0103rii efectelor negative ale proiectului asupra mediului.Proiectul este adiacent unui parc na\u0163ional care include o rezerva\u0163ie \u015ftiin\u0163ific\u0103. Ca rezultat al recomand\u0103rilor unui studiu detaliat al Guvernului pe aceast\u0103 tem\u0103, tunelul de aduc\u0163iune a fost relocat de pe partea dreapt\u0103 a r\u00e2ului pe partea st\u00e2ng\u0103, pentru a evita efectele negative asupra parcului na\u0163ional. Un alt tunel, secundar, va fi excavat \u00een afara zonei rezerva\u0163iei \u015ftiin\u0163ifice, iar drumurile de acces vor fi aranjate astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 cauzeze tulbur\u0103ri minime. Captarea de ap\u0103 prin tunelul secundar a fost restric\u0163ionat\u0103 \u00een conformitate cu recomand\u00e3rile ecologice, din studiu. Misiunea de evaluare consider\u0103 c\u0103 aceste m\u0103suri sunt adecvate\u201d, se ar\u0103ta \u00een documentele acordului.<\/p>\n Printre condi\u0163iile privind protejarea mediului, pe care statul rom\u00e2n urma s\u0103 le \u00eendeplineasc\u0103 \u00een timpul luc\u0103rilor, se num\u0103rau: dublarea num\u0103rului de p\u0103durari \u015fi paznici de v\u00e2n\u0103toare; afi\u015fe de propagand\u0103 cu aten\u0163ion\u0103ri referitoare la interzicerea distrugerii vegeta\u0163iei; lemnele necesare construc\u0163iei trebuiau luate din locul viitorului lac de acumulare, unde p\u0103durea era defri\u015fat\u0103; un grup de biologi trebuiau s\u0103 cerceteze terenul viitorului lac \u015fi s\u0103 extrag\u0103 plantele care puteau cre\u015fte \u015fi \u00een afara acestei zone pentru a fi replantate; la secarea unor r\u00e2uri, pe\u015ftii trebuiau colecta\u0163i \u015fi transfera\u0163i \u00een lac; animalele care nu puteau ie\u015fi din zona viitorului lac unde aveau loc lucr\u0103ri trebuiau luate de zoologi \u015fi relocate; bar\u0103cile muncitorilor trebuiau construite \u00een afara Parcului Na\u0163ional Retezat; trebuiau s\u0103 fie selectate cele mai pu\u0163in zgomotoase metode de lucru; trebuia s\u0103 fie minimalizat\u0103 folosirea de explozibili.<\/p>\n Barajul Gura Apelor a fost inaugurat \u00een 16 aprilie 1986, dup\u0103 11 ani \u00een care s-a muncit la construc\u0163ia lui. Zeci de kilometri de galerii au fost s\u0103pa\u0163i \u00een munte pentru a devia cursul p\u00e2raielor din Retezat spre lacul de acumulare. La acea vreme, Gura Apelor era considerat cel mai mare baraj de aroncamente \u015fi miez de argil\u0103 din Europa. Pentru mai bine de un deceniu, mii de mineri \u015fi constructori au fost implica\u0163i \u00een cel mai mare proiect hidroenergetic realizat \u00een istoria jude\u0163ului Hunedoara: construc\u0163ia Barajului Gura Apelor, din Masivul Retezat. Barajul Gura Apelor (sau Gura Apei) a fost construit la marginea Parcului Na\u0163ional Retezat, la cap\u0103tul unui drum de 40 de kilometri ce porne\u015fte din Ha\u0163eg \u015fi se afund\u0103 \u00een munte. \u00cen vremea inaugur\u0103rii lui, \u00een 16 aprilie 1986, era cel mai mare baraj de anrocamente (bolovani) \u015fi argil\u0103 din Europa, iar potrivit reprezentan\u0163ilor Hidroconstruc\u0163ia, dimensiunile \u00eentregului baraj le \u00eentrec de trei ori pe cele ale piramidei lui Keops.<\/p>\n S-a lucrat un deceniu la amenajarea barajului <\/strong><\/p>\n Povestea construirii barajului din Retezat, situat \u00een zona L\u0103pu\u015fnic din Retezat, a \u00eenceput \u00een 1974, c\u00e2nd statul rom\u00e2n a decis, prin Hot\u0103r\u00e2rea Consiliului de Mini\u015ftri nr. 759, amenajrea hidroenergetic\u0103 a R\u00e2ului Mare \u2013 Retezat, care avea s\u0103 cuprind\u0103 barajul Gura Apelor, hidrocentrala subteran\u0103 Retezat \u015fi hidrocentrala Clopotiva.<\/p>\n \u201eDup\u0103 aproape 11 ani de activitate, \u00een care s-au d\u0103ltuit \u00een granitul mun\u0163ilor zeci de kilometri de galerii \u015fi s-au \u00een\u0103l\u0163at \u00een calea apelor un baraj de anrocamente \u015fi miez de argil\u0103, cel mai mare din Europa, la 16 aprilie 1986, \u00ee\u015fi \u00eenchide por\u0163ile galeria de deviere \u015fi apele R\u00e2ului Mare Retezat sunt z\u0103g\u0103duite. Atunci a \u00eenceput acumularea apelor \u00een lacul care va avea \u00een final un volum de peste 210 milioane metri cubi de ap\u0103 \u015fi o suprafa\u0163\u0103 de 420 de hectare\u201d, informa Hidroconstruc\u0163ia. O lun\u0103 mai t\u00e2rziu a fost pus\u0103 \u00een func\u0163iune uzina hidroenergetic\u0103 Retezat cu o putere de 335 MW \u015fi apoi Centrala de la Clopotiva, de 14 MW, situat\u0103 \u00een aval.<\/p>\n Cel mai modern sistem de foraj \u00een anii 1980 \u00cen primii ani de la \u00eenceperea construc\u0163iei barajului, galeriile din munte au fost s\u0103pate cu unelte rudimentare. Din 1980, \u00een premier\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, s-a adoptat metoda de excavare mecanizat\u0103 prin introducerea unei ma\u015fini de forat Robbins, cu un avans mediu de 174 de metri pe lun\u0103 \u015fi maxim de 330 de metri pe lun\u0103.<\/p>\n Instala\u0163ia de forat modern\u0103 a fost folosit\u0103 la aduc\u0163iunea principal\u0103 a barajului. Galeria subteran\u0103 are o lungime de 18,5 kilometri \u015fi o \u00een\u0103l\u0163ime de aproape cinci metri. Pe traseul ei, colecteaz\u0103 apele p\u00e2raielor Neti\u015f, Bodu \u015fi Valea Mare, pe care le revars\u0103 \u00een baraj.<\/p>\n O alt\u0103 aduc\u0163iune a lacului de acumulare Gura Apelor preia apele a 12 p\u00e2raie de pe versantul nordic al Retezatului, printr-un sistem de galerii subterane cu o lungime de peste 30 de kilometri. Potrivit inginerilor de la Hidroconstruc\u0163ia, ini\u0163ial s-a prev\u0103zut captarea a 21 de afluen\u0163i cu un debit mediu total de 5,13 metri pe secund\u0103.<\/p>\n La interven\u0163ia Academiei Rom\u00e2ne pentru prezervarea \u015fi protejarea mediului \u00een Parcul Na\u0163ional Retezat \u015fi Rezerva\u0163ia Stiin\u0163ific\u0103 Retezat, s-a renun\u0163at la nou\u0103 capt\u0103ri, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd un debit mediu de 3,80 metri pe secund\u0103. Cele 12 p\u00e2raie captate sunt: Lanci\u0163iu, afluent R\u00e2u B\u0103rbat, R\u00e2u Barbat, R\u00e2ul Alb, Parosul Mic, Paros, Beagu, Ob\u00e2r\u015fia Nuc\u015foarei, Nuc\u015foara, Ciurila, afluent R\u00e2u\u015for \u015fi R\u00e2u\u015for. Debitul lor este transportat prin aduc\u0163iunea secundar\u0103 subteran\u0103 la care se adaug\u0103 un canal de 329 de metri, construit \u00een completarea ei. Ultimul tronson al aduc\u0163iunii R\u00e2u\u015for – Gura Apelor are o lungime de 13.780 metri \u015fi trece prin munte, pe sub Rezervatia \u015etiin\u0163ific\u0103 Gemenele – Retezat, informeaz\u0103 Hidroconstruc\u0163ia.<\/p>\n Amenajare hidrotehnic\u0103 important\u0103 <\/strong><\/p>\n Lacul de acumulare Gura Apelor are o ad\u00e2ncime maxim\u0103 de peste 160 de metri, iar barajul lui are o lungime de 464 de metri \u015fi o \u00een\u0103l\u0163ime de 168 de metri. Situat la cota 1.000 fa\u0163\u0103 de nivelul m\u0103rii, barajul are o l\u0103\u0163ime la baz\u0103 de peste 550 de metri, iar la coronament de 12 metri. Drumul care \u00eel traverseaz\u0103 \u00eei duce pe turi\u015fti la Poiana Pelegii, locul de pornire ale mai multor trasee turistice din Parcul Na\u0163ional Retezat.<\/p>\n Barajul Gura Apelor a fost construit din aroncamente (bolovani \u015fi pietri\u015f), grohoti\u015f, argil\u0103, granit, roci st\u00e2ncoase. Amenajarea hidroenergetic\u0103 R\u00e2ul Mare \u2013 Retezat, reprezentat\u0103 barajul Gura Apelor \u015fi hidrocentralele Retezat \u015fi Clopotiva, are o putere instalat\u0103 de 349 MW \u015fi o energie medie multianual\u0103 de 630 de GWh. Are ca rol at\u00e2t producerea de energie electric\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een regularizarea cursului R\u00e2ului Mare \u015fi atenuarea undelor de viitur\u0103. \u00cen avalul barajului, \u00een depresiunea Ha\u0163egului, ulterior au mai fost construite nou\u0103 hidrocentrale, care au o putere instalat\u0103 total\u0103 de 134,3 MW \u015fi asigur\u0103 o produc\u0163ie medie anual\u0103 a energiei de 193,4 GWh.<\/p>\n Potrivit reprezentan\u0163ilor Hidroconstruc\u0163ia, lacul contribuie la atenuarea viiturilor pe R\u00e2ul Mare. Dac\u0103 barajul nu ar fi existat, torentele ar fi avut efecte devastatoare pentru comunit\u0103\u0163ile de pe Valea Streiului. Cea mai mare tragedie provocat\u0103 de viituri \u00een zona Retezatului s-a petrecut \u00een 12 \u2013 14 iulie 1999. Atunci, \u00een masivele Retezat, Godeanu \u015fi \u0162arcu au avut loc ploi intense, care au provocat viituri, al c\u0103ror v\u00e2rf, \u00eenregistrat \u00een diminea\u0163a de 12 iulie 1999, a \u00eensemnat un debit de peste 1000 metri cubi de ap\u0103 pe secund\u0103.<\/p>\n Dezastrul din 1999 <\/strong><\/p>\n \u201eCaracterul violent al precipita\u0163iilor din noaptea de 11\/12 iulie 1999 a provocat o toren\u0163ialitate f\u0103r\u0103 precedent \u00een \u00eentreaga parte montan\u0103 a v\u0103ii R\u00e2ului Mare \u015fi pe afluen\u0163ii acestuia. Pe c\u00e2teva v\u0103i au fost cazuri \u00een care toren\u0163ii au antrenat deluviul p\u00e2n\u0103 la roca de baz\u0103 t\u00e2r\u00e2nd totul \u00een albia R\u00e2ului Mare, pe drumurile de acces sau pe platformele de organizare de \u015fantier din colonia barajului Gura Apelor. \u00cen sec\u0163iunea coloniei din avalul barajului Gura Apelor s-au produs patru toren\u0163i principali, dintre care cel mai violent a fost cel din dreptul locuin\u0163elor coloniei. Torentul a sp\u0103lat deluviul p\u00e2n\u0103 la roc\u0103, a dezr\u0103d\u0103cinat copaci \u015fi a t\u00e2r\u00e2t totul pe platforma locuit\u0103 a coloniei. Copaci \u015fi bolovani imen\u015fi au izbit \u015fi str\u0103puns dintr-o parte \u00een alta pere\u0163ii a dou\u0103 bar\u0103ci locuite, situate \u00een dreptul torentului. Au fost omor\u00e2\u0163i 14 oameni, printre care au fost \u015fi copii. Nenorocirea s-a produs \u00een timpul nop\u0163ii de 11\/12 iulie 1999, moment \u00een care toat\u0103 lumea dormea, reac\u0163ia de ap\u0103rare \u00eempotriva dezastrului fiind practic nul\u0103\u201d, scria inginerul Augustin Vlaiconi, \u00een articolul \u201eViitura din iulie 1999 produs\u0103 \u00een Retezat\u201d, publicat \u00een revista de specialitate Energetica.<\/p>\n Lacul a salvat Hunedoara <\/strong><\/p>\n Potrivit relat\u0103rilor inginerului, pe drumul de acces de la Brazi la barajul Gura Apelor s-au produs numeroase blocaje, care au \u00eempiedicat echipelor de interven\u0163ii. Prima leg\u0103tur\u0103 cu barajul s-a f\u0103cut cu ajutorul elicopterelor la 12 \u015fi 13 iulie 1999. Zona de albie din avalul Coloniei a fost complet acoperit\u0103 de torentul de pe P\u00e2r\u00e2ul Negru, apa fiind deviat\u0103 pe traseul \u015foselei de acces \u015fi aceasta supra\u00een\u0103l\u0163at\u0103 cu circa un metru de aluviuni. De asemenea, podul peste R\u00e2ul Mare din avalul coloniei a fost complet blocat cu aluviuni. Lucr\u0103rile de repara\u0163ie pentru remedierea consecin\u0163elor viiturii au costat peste 27 miliarde lei vechi.<\/p>\n \u00cen timpul viiturii, apa din lacuri s-a colorat \u00een galben-maroniu, a devenit mat\u0103 \u015fi v\u00e2scoas\u0103, aspect care s-a p\u0103strat circa o lun\u0103 dup\u0103 eveniment, informa inginerul Augustin Vlaiconi. \u201e\u00cen lipsa barajului Gura Apelor, acest debit de 1345 metri pe secund\u0103 nu ar fi putut fi tranzitat f\u0103r\u0103 a se produce inunda\u0163ii catastrofale cu pierderi materiale \u015fi umane greu de estimat. Efectele dezastrului s-ar fi extins la toat\u0103 popula\u0163ia \u015fi la obiectivele sociale \u015fi economice amplasate pe lunca R\u00e2ului Mare \u015fi a Streiului p\u00e2n\u0103 la v\u0103rsarea \u00een Mure\u015f, pe sectorul Brazi \u2013 Simeria\u201d, scria autorul articolul \u201eViitura din iulie 1999 produs\u0103 \u00een Retezat\u201d.<\/p>\n