\u00cen credin\u0163a popular\u0103, s\u0103rb\u0103toarea magic\u0103 a Na\u015fterii Domnului a adus o serie de obiceiuri care sunt respectate cu sfin\u0163enie pentru s\u0103n\u0103tate \u015fi spor \u00een case. Astfel, \u00een ziua de Ajun, pe 24 decembrie, toate preg\u0103tirile pe care le fac gospodinele de la sate au un scop magic: ele vor s\u0103 stimuleze bel\u015fugul casei.
\nCel mai important dintre acestea este preg\u0103tirea \u201ecopturilor\u201d – turtele, covrigii \u015fi colacii, ce se vor \u00eemp\u0103r\u0163i, fie ca daruri pentru colind\u0103tori, fie ca ofrand\u0103 pentru mor\u0163i.<\/p>\n
\u00cen ajunul Cr\u0103ciunului exist\u0103 supersti\u0163ia s\u0103 nu se bea rachiu, \u00eentruc\u00e2t se spune c\u0103 aceasta a fost inventat de diavol, care apoi \u00ee\u015fi bate joc de cel ce-l bea, zic\u00e2nd c\u0103 rachiul are \u00eent\u00e2ietate \u00eenainte tuturor bucatelor.<\/p>\n
Se deschide ciclul celor 12 zile sacre<\/strong><\/p>\n \u00cen Ajunul Cr\u0103ciunului, pe \u00eenserat, \u00een multe sate \u015fi ora\u015fe din \u0163ar\u0103 \u00eencepe colindatul, form\u0103 str\u0103veche de vestire a Na\u015fterii M\u00e2ntuitorului Iisus, care deschide ciclul celor 12 zile sacre de la cump\u0103na dintre ani.<\/p>\n Din seara Ajunului \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een zilele Cr\u0103ciunului, copiii merg la colindat: \u201cSteaua\u201d, \u201cCraii\u201d, \u201cViflaimul\u201d sunt doar c\u00e2teva dintre c\u00e2ntecele dedicate s\u0103rb\u0103torii. Copiii merg pe la neamuri \u015fi vecini, vestind prin c\u00e2ntecele lor na\u015fterea Pruncului Iisus. Cele mai frecvente\u00a0c\u00e2ntece de stea au con\u0163inut religios: \u201cTrei p\u0103stori se \u00eent\u00e2lnir\u0103\u201d, \u201cO, ce veste minunat\u0103\u201d, \u201cSteaua sus r\u0103sare\u201d.<\/p>\n \u201cDarurile primite de copii \u2013 merele, covrigii, nucile \u00ad sunt ofrande simbolice, cu semnifica\u0163ie cre\u015ftin\u0103 \u015fi precre\u015ftin\u0103, exprim\u00e2nd sincretismul datinilor rom\u00e2ne\u015fti de la Cr\u0103ciun. Covrigii \u015fi col\u0103ceii sunt simbolul gr\u00e2ului, expresie a rodniciei \u2013 dintr-un bob se na\u015fte un spic \u2013 dar este concomitent \u015fi \u201ctrupul Domnului\u201d din Sf\u00e2nta \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fanie. Prin forma lor rotund\u0103, al\u0103turi de colacul de Cr\u0103ciun, ei amintesc de forma discului solar, celebrat prin jertfe alimentare \u00een credin\u0163ele precre\u015ftine legate de cultul Soarelui, aflat \u00een criz\u0103 cosmic\u0103 la solsti\u0163iul de iarn\u0103.<\/p>\n Nucile \u00eentruchipeaz\u0103, prin miezul lor, Crucea Domnului, iar merele amintesc de r\u0103scump\u0103rarea p\u0103catului originar, dar \u015fi de perfec\u0163iunea frumuse\u0163ii care \u00eenvinge timpul\u201d, explic\u0103 Doin\u0103 I\u015ffanoni, cercet\u0103tor etnolog la Muzeul Satului \u201cDimitrie Gusti\u201d din Capital\u0103.<\/p>\n Colindele, ritual de purificare <\/strong><\/p>\n Dup\u0103 ce micii colind\u0103tori \u015fi-au \u00eencheiat misiunea, \u00eencepe colindatul cetelor b\u0103rb\u0103te\u015fti. Diferen\u0163iate ca num\u0103r de la o zon\u0103 la alte, cetele de colind\u0103tori pot reuni de la 8-10 persoane p\u00e2n\u0103 la 20 de tineri, care au \u00een repertoriu un num\u0103r impresionant de colinde.<\/p>\n \u201cTradi\u0163ia colindului este foarte puternic\u0103 \u015fi bine reprezentat\u0103 \u00een Transilvania (Alba, Hunedoara, Bistri\u0163a-N\u0103s\u0103ud, Bihor, Banat, Maramure\u015f), dar \u015fi \u00een Muntenia \u015fi Dobrogea. Repertoriul de colinde este foarte mare, iar din perspectiv\u0103 literar\u0103, folclori\u015ftii le-au clasificat \u00een diverse tipologii. Exist\u0103 colinde difereren\u0163iate pe ocupa\u0163ii: de agricultor, de pescar, de v\u00e2n\u0103tor\u00a0 etc. Sunt colinde cosmogonice, dedicate genezei, ce vorbesc despre Soare \u015fi despre Na\u015fterea Lumii. Sunt apoi colinde pentru fetele de m\u0103ritat \u015fi feciorii de \u00eensurat. Tinerelor familii \u015fi pruncilor mici\u00a0 le sunt specifice alte colinde.<\/p>\n Aceast\u0103 excep\u0163ional\u0103 bog\u0103\u0163ie de colinde se explic\u0103 \u015fi prin faptul c\u0103, \u00een credin\u0163a popular\u0103, fiecare categorie de v\u00e2rst\u0103 \u015fi socio-profesional\u0103 trebuie invocat\u0103 de colind\u0103tori la Cr\u0103ciun pentru a-i purifica \u015fi a le transmite prin urare, mult dorita s\u0103n\u0103tate \u015fi vitalitate\u201d, explic\u0103 Doina I\u015ffanoni.<\/p>\n Darnici \u015fi buni <\/strong><\/p>\n Speciali\u015ftii \u00een Etnografie \u015fi Folclor spun c\u0103 Ajunul este s\u0103rb\u0103toarea de sf\u00e2r\u015fit de an patronat\u0103 de Mo\u015f Ajun, st\u0103p\u00e2nul timpului, de\u0163in\u0103torul puterii anului ce vine. Sub influen\u0163a cre\u015ftinismului, a dec\u0103zut ca importan\u0163\u0103 o dat\u0103 cu apari\u0163ia lui Mo\u015f Cr\u0103ciun, care este identificat mai mult cu s\u0103rb\u0103toarea religioas\u0103. Cei doi seam\u0103n\u0103 ca pic\u0103turile ap\u0103, sunt buni \u015fi darnici, cutreier\u0103 toat\u0103 lumea \u015fi fac cadouri, mai ales copiilor. Mo\u015f Ajun d\u0103ruie\u015fte nuci, pere, covrigi, colaci, pl\u0103cinte, pr\u0103jituri, bomboane \u015fi tot felul de dulciuri, iar Mo\u015f Cr\u0103ciun aduce haine, \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte \u015fi juc\u0103rii.<\/p>\n Conform tradi\u0163iei, Maica Domnului, fiind pe cale s\u0103 nasc\u0103, cere ad\u0103post lui Mo\u015f Ajun. Acesta, motiv\u00e2nd c\u0103 e un om s\u0103rac, o refuz\u0103, \u00eendrum\u00e2nd-o spre fratele s\u0103u mai bogat, Mo\u015f Cr\u0103ciun. Mo\u015f Cr\u0103ciun era st\u0103p\u00e2nul staulului unde au stat Iosif \u015fi Maria c\u00e2nd s-a n\u0103scut Iisus.<\/p>\n Mo\u015f Ajun p\u0103zea noaptea vitele \u015fi a mers de i-a spus lui Cr\u0103ciun c\u0103 Maria st\u0103 s\u0103 nasc\u0103. Mo\u015f Cr\u0103ciun a trimis-o astfel pe nevasta sa s\u0103 o mo\u015feasc\u0103 pe Maria. Dup\u0103 na\u015ftere, el l-a a\u015fezat pe Iisus sub un m\u0103r \u015fi a \u00eenceput s\u0103 culeag\u0103 fructe pe care le azv\u00e2rlea de bucurie la to\u0163i copiii care treceau pe acolo. De aici, \u015fi obiceiul ca Mo\u015f Cr\u0103ciun s\u0103 vina cu daruri la copila\u015fi.<\/p>\n Ce obiceiuri se respect\u0103 \u00een Ajun: <\/strong><\/p>\n 1.\u00cen ajunul Cr\u0103ciunului exist\u0103 supersti\u0163ia s\u0103 nu se bea rachiu, \u00eentruc\u00e2t se spune c\u0103 aceasta a fost inventat de diavol, care apoi \u00ee\u015fi bate joc de cel ce-l bea, zic\u00e2nd c\u0103 rachiul are \u00eent\u00e2ietate \u00eenainte tuturor bucatelor.<\/p>\n 2. De Ajun nu se d\u0103 nimic din cas\u0103 \u015fi nici nu se \u00eemprumut\u0103, pentru c\u0103 se crede c\u0103 cel ce d\u0103 acum, d\u0103 afar\u0103 din cas\u0103 tot norocul.<\/p>\n 3. Tot ceea ce facem, bun sau r\u0103u, se va r\u0103sfr\u00e2nge asupra noastr\u0103, de aceea nu sunt \u00eeng\u0103duite pizma \u015fi sup\u0103rarea, certurile \u015fi loviturile: cel ce love\u015fte cu pumnul va primi \u00eenapoi tot at\u00e2\u0163ia pumni c\u00e2t a dat.<\/p>\n 4. Cei ce cresc albine nu dau nimic din cas\u0103 \u00een ziua ajunului Cr\u0103ciunului, ca albinelor s\u0103 le mearg\u0103 bine \u015fi s\u0103 nu le scape pe vremea roitului.<\/p>\n Sursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen credin\u0163a popular\u0103, s\u0103rb\u0103toarea magic\u0103 a Na\u015fterii Domnului a adus o serie de obiceiuri care sunt respectate cu sfin\u0163enie pentru<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":17182,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-17181","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-uncategorized"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/12\/sarbatori-de-iarna-bucovina-ilustratie-poza-craciun-colinde-anul-nou.jpg?fit=%2C&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-4t7","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17181","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17181"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17181\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17184,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17181\/revisions\/17184"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/17182"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17181"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17181"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17181"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}