{"id":17244,"date":"2016-12-28T13:46:11","date_gmt":"2016-12-28T11:46:11","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=17244"},"modified":"2016-12-28T10:46:42","modified_gmt":"2016-12-28T08:46:42","slug":"obiceiuri-vechi-de-cand-lumea-pentru-belsug-innoire-spor-si-sanatate-de-anul-nou-si-sf-vasile","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=17244","title":{"rendered":"Obiceiuri vechi de c\u00e2nd lumea pentru bel\u015fug, \u00eennoire, spor \u015fi s\u0103n\u0103tate de Anul Nou \u015fi Sf. Vasile"},"content":{"rendered":"

Dac\u0103 de Cr\u0103ciun oamenii cinstesc na\u015fterea M\u00e2ntuitorului \u00een familie, de Anul Nou \u015fi de Sf\u00e2ntul Vasile petrec \u00een comunitate, toat\u0103 lumea este pe drum, pe uli\u0163\u0103. Rom\u00e2nii se distreaz\u0103 p\u0103str\u00e2nd o parte dintre obiceiurile p\u0103g\u00e2ne despre care spun c\u0103 \u00eei ap\u0103r\u0103 de rele \u015fi \u00eei \u0163in s\u0103n\u0103to\u015fi \u015fi prosperi pentru un an \u00eentreg.
\n\"Imagini
\n“Anul Nou este, \u00eentr-adev\u0103r puntea dintre ani, este momentul \u00een care trebuie s\u0103 ne bucur\u0103m, s\u0103 petrecem cu rudele \u015fi prietenii, dar s\u0103 nu uit\u0103m nici de multele obiceiuri \u015fi ritualuri tradi\u0163ionale de renovare a timpului care odinioar\u0103 marcau via\u0163a spiritual\u0103 a comunit\u0103\u0163ilor umane, la solsti\u0163iul de iarn\u0103. Mutate de-a lungul veacurilor, ca dat\u0103 de practicare, acestea s-au perpetuat secole de-a r\u00e2ndul pe p\u0103m\u00e2ntul rom\u0103nesc, put\u00e2nd fi \u00eent\u00e2lnite \u015fi ast\u0103zi.<\/p>\n

Din acest punct de vedere, Cr\u0103ciunul este s\u0103rb\u0103toarea familiei, iar Anul Nou a comunit\u0103\u0163ii. La Na\u015fterea Domnului ne adun\u0103m \u00een jurul sobei – unde arde \u00abbuturuga de Cr\u0103ciun\u00bb, iar la Anul Nou – toat\u0103 lumea este pe drum, pe uli\u0163\u0103\u201d, explic\u0103 Doina I\u015ffanoni, cercet\u0103tor etnolog la Muzeul Satului \u201cDimitrie Gusti\u201d din Bucure\u015fti.<\/p>\n

Jocuri cu m\u0103\u015fti, \u00een Moldova<\/strong><\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

\u201e\u00cen timp ce colindatul \u015fi tot ce a \u00eensemnat Cr\u0103ciunul este foarte important pentru Transilvania, Dobrogea \u015fi \u00een Muntenia, anul nou este foarte important \u00een Moldova. Aici exist\u0103 jocurile cu m\u0103\u015fti. De sus din Bucovina \u015fi p\u00e2n\u0103 jos, dup\u0103 Vrancea, aceste jocuri st\u0103p\u00e2nesc practic toate satele, toate ora\u015fele. Acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 chiar \u015fi acum. Este o adev\u0103rat\u0103 frenezie a travestirii \u00een tot felul de personaje care se \u00eent\u00e2mpla pe vremuri \u00een jurul Caprei, \u00een jurul Ursului \u015fi a\u015fa mai departe\u201c, explic\u0103 etnologul.<\/p>\n

Obiceiurilor grupate la Anul Nou graviteaz\u0103 \u00een jurul Jocurilor cu m\u0103\u015fti. “Anul Nou este un adev\u0103rat rege care domin\u0103 \u00een Moldova tot ceea ce \u0163ine de partea de exprimare spiritual\u0103 a comunit\u0103\u0163ilor rurale. Jocurile cu m\u0103\u015fti, de la Jocul Caprei, Cerbului, Ursului, Berzei, Stru\u0163ului la acele jocuri cu \u00eentruchip\u0103ri fantastice de personaje mascate – ur\u00e2\u0163i \u015fi frumo\u015fi, mo\u015fi \u015fi babe, plugari, doctori, v\u00e2n\u0103tori, comercian\u0163i evrei sau turci – s\u0103tenii concretizeaz\u0103 plastic, cu o fantezie debordant\u0103, o diversitate impresionant\u0103 de caractere. Rolul lor este de a nu l\u0103sa niciun col\u0163i\u015for ner\u0103scolit, pentru a afla r\u0103ul, oriunde s-a cuib\u0103rit.<\/p>\n

Umblatul cu ursul e specific Moldovei.<\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Acesta e \u00eentrunchipat de un fl\u0103c\u0103u care poart\u0103 pe cap \u015fi pe umeri blana unui animal ucis, \u00eempodobit\u0103 cu ciucuri ro\u015fii. Dup\u0103 ur\u0103ri de s\u0103n\u0103tate \u015fi bel\u015fug, cetele de colind\u0103tori primesc \u00een dar colaci, vin, c\u00e2rna\u0163i \u015fi, desigur, bani”, spune Doina I\u015ffanoni.<\/p>\n

Capra, un spectacol autentic<\/strong><\/p>\n

\"Imagini\u00a0 \u00a0\"Imagini<\/p>\n

Un alt obicei spectaculos, mersul cu Capra obicei \u0163ine, de regul\u0103, de la Cr\u0103ciun p\u00e2n\u0103 la Anul Nou. M\u0103\u015ftile care evoc\u0103 la Vicleim personaje biblice sunt \u00eenlocuite aici de masca unui singur animal, al c\u0103rui nume variaz\u0103 de la o regiune la alta: cerb \u00een Hunedoara, capr\u0103 sau turc\u0103 \u00een Moldova \u015fi Ardeal, borita (de la bour) \u00een Transilvania de sud. \u00cen Muntenia \u015fi Oltenia, capra e denumit\u0103 \u201ebrezaia\u201c (din cauza \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103rii pestri\u0163e a m\u0103\u015ftii) \u015fi obiceiul se practic\u0103 mai ales de Anul Nou. Umblatul cu capra e un obicei popular \u00een Moldova, Ardeal, Muntenia \u015fi Oltenia, acolo unde capra e numit\u0103 “brezaia”, din cauza \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103rii pestri\u0163e.<\/p>\n

Cercet\u0103torii presupun c\u0103 dansul caprei, precum \u015fi alte manifest\u0103ri ale m\u0103\u015ftilor (c\u0103iu\u0163ii-feciori travesti\u0163i \u00een crai, turca-masca de taur), \u00eent\u00e2lnite \u00een satele rom\u00e2ne\u015fti la vremea Cr\u0103ciunului provin din ceremoniile sacre arhaice \u00eenchinate mor\u0163ii \u015fi rena\u015fterii divinit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Maramure\u015fenii, deghiza\u0163i \u00een draci<\/strong><\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Nu doar portul popular maramure\u015fean este cunoscut pe plan na\u0163ional, ci \u015fi \u0163inuta brondo\u015filor, cei care an de an ies pe drumurile Cavnicului \u015fi alung\u0103 spiritele rele. \u00cembr\u0103ca\u0163i \u00een costume, cu hamuri cu zeci de clopote f\u0103cute din tabl\u0103 \u015fi cu m\u0103\u015fti pe fe\u0163e, zeci de maramure\u015feni alearg\u0103 din cas\u0103 \u00een cas\u0103 pentru a proteja gospod\u0103riile de demoni.<\/p>\n

B\u0103taia de la Ruginoasa<\/strong><\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

\u00cen ultima zi a fiec\u0103rui an, \u00een localitatea ie\u015fean\u0103 Ruginoasa, sute de fl\u0103c\u0103i masca\u0163i se adun\u0103 pe uli\u0163e \u015fi se bat cu b\u00e2tele. Dup\u0103 ce \u00een ultimii ani tradi\u0163ia s-a soldat cu r\u0103ni\u0163i, autorit\u0103\u0163ile au stopat v\u0103rsarea de s\u00e2nge. Potrivit obiceiului local, \u00een fiecare zi de 31 decembrie, tinerii din vale \u015fi din deal se adun\u0103 la mijlocul localit\u0103\u0163ii, masca\u0163i, \u015fi se bat pentru suprema\u0163ie. C\u00e2\u015ftig\u0103torii au dreptul ca, \u00een anul care va veni, s\u0103 aleag\u0103 cele mai frumoase fete din sat \u015fi s\u0103 organizeze balurile.<\/p>\n

\u201cDansul mor\u0163ii\u201d, ritual la Nereju<\/strong><\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

\u015ei \u00een comuna vr\u00e2ncean\u0103 Nereju, localnicii se mascheaz\u0103 de Revelion \u015fi, organiza\u0163i \u00een cete, merg cu plugul din cas\u0103 \u00een cas\u0103. \u00cen prima zi din an, are loc o parad\u0103 \u00een cadrul c\u0103reia masca\u0163ii pun \u00een scen\u0103 unul dintre cele mai renumite dansuri tradi\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti, \u201eChip\u0103ru\u015ful\u201c.<\/p>\n

Plugul, simbol al fertilit\u0103\u0163ii p\u0103m\u00e2ntului<\/strong><\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

\u00cen cea din urm\u0103 zi a anului, \u00eenainte de a se \u00eennopta, \u00eencepe unul dintre cele mai solemne acte ceremoniale: Plugu\u015forul. Astfel, plugul, devenit simbol al fertilit\u0103\u0163ii p\u0103m\u00e2ntului, nu mai este o banal\u0103 unealt\u0103, ci devine un simbol al muncii, al rodniciei, al dorin\u0163ei agricultorilor de a ob\u0163ine de la p\u0103m\u0103nt maximum de fertilitate.<\/p>\n

\u201d \u00cen ur\u0103tura Plugu\u015forului, munca c\u00e2mpului nu mai este la fel de trudnic\u0103, dificil\u0103, cu necazurile \u015fi bucuriile sale, ci este glorificat\u0103, \u00eennobilat\u0103 pentru a conferi satisfac\u0163ii c\u00e2t mai mari”, spune Doina I\u015ff\u0103noni.<\/p>\n

Plugul mare este \u00een zona de\u00a0 sud, Ialomi\u0163a, C\u0103l\u0103ra\u015fi, Giurgiu, un obicei extrem de a\u015fteptat. Orice agricultor crede c\u0103 dac\u0103 nu va primi plugul \u00een ograda sa s-ar putea s\u0103 nu-i mearg\u0103 bine tot anul \u015fi s\u0103 nu aib\u0103 noroc la sem\u0103nat \u015fi la recoltat. Colind\u0103torii care vin cu plugu\u015forul cheam\u0103 prosperitatea \u015fi recolta bogat\u0103.<\/p>\n

Locuitorii din Bucovina, \u00een schimb, prezic cum va fi recolta anul urm\u0103tor dup\u0103 un ritual ce presupune alc\u0103tuirea unui calendar din c\u0103rbuni. C\u0103rbunii sunt boteza\u0163i cu numele fiec\u0103rei culturi \u015fi ar\u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een diminea\u0163a primei zile din noul an. Rodul recoltei e indicat de cantitatea de cenu\u015f\u0103.<\/p>\n

Sorcova, simbol al vegeta\u0163iei de prim\u0103var\u0103<\/strong><\/p>\n

\"Imagini\u00a0\u00a0 \u00a0\"Imagini<\/p>\n

\u00cen ziua de Anul Nou, \u00een toate zonele \u0163\u0103rii, copiii umbl\u0103 cu Sorcova din cas\u0103 \u00een cas\u0103, iar mesajul transmis de colind e de via\u0163\u0103 lung\u0103, s\u0103n\u0103tate \u015fi prosperitate. La \u00eenceput, Sorcova era confec\u0163ionat\u0103 din una sau mai multe r\u0103murele de pomi fructiferi (m\u0103r, p\u0103r, vi\u015fin, prun) sau de trandafir, t\u0103iate \u015fi puse \u00een ap\u0103 la \u00eenmugurit \u015fi \u00eenflorit \u00een ziua de Sf\u00e2ntul Andrei (30 noiembrie) sau de Mo\u015f Nicolae (6 decembrie). Ast\u0103zi, Sorcova, simbol al vegeta\u0163iei de prim\u0103var\u0103, este f\u0103cut\u0103 din h\u00e2rtie colorat\u0103 \u015fi din flori artificiale.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul care are \u201eputere asupra dracilor\u201c <\/strong><\/p>\n

\u00cen prima zi din noul an, cre\u015ftinii \u00eel pr\u0103znuiesc pe sf\u00e2ntul \u201ep\u0103zitor de duhuri rele\u201c, adic\u0103 pe Sf\u00e2ntul Vasile. Un num\u0103r mare de practici magice \u015fi de ritualuri se s\u0103v\u00e2r\u015feau \u00een aceast\u0103 zi ce marcheaz\u0103 \u00eenceputul, nu doar al unui nou an, dar \u015fi, \u00een mod simbolic, al unui nou ciclu de via\u0163\u0103.<\/p>\n

\"Povestea<\/p>\n

\u201eSf\u00e2ntul Vasile este ap\u0103r\u0103torul cre\u015ftinilor, \u00abp\u0103zitor de duhurile rele\u00bb, astfel c\u0103 prima zi a anului a ajuns s\u0103 fie considerat\u0103 un moment propice pentru desf\u0103\u015furarea practicilor magice. Pe de o parte, 1 ianuarie reprezint\u0103 un moment de cump\u0103n\u0103, pe de alt\u0103 parte, este o zi fast\u0103 prin excelen\u0163\u0103 \u2013 este prima zi a anului, a unui nou interval de timp\u201c, explic\u0103 speciali\u015ftii \u00een Etnografie.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare, s\u0103rb\u0103torit \u00een prima zi a anului, a tr\u0103it \u00eentre anii 330 \u015fi 379, \u00een vremea \u00eemp\u0103ratului Constantin, \u00een Cezareea Capadociei. A fost \u00een\u0103l\u0163at la rangul de arhiepiscop al Cezareei \u00een anul 370, \u00een vremuri grele pentru Biseric\u0103. Sf\u00e2ntul Vasile a dus o lupt\u0103 aprig\u0103, prin scris \u015fi prin cuv\u00e2nt, lumin\u00e2nd cre\u015ftin\u0103tatea \u015fi ap\u0103r\u00e2nd dogma Sfintei Treimi. A murit \u00een ziua de 1 ianuarie 379, intr\u00e2nd \u00een istoria cre\u015ftin\u0103 cu numele de Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare.<\/p>\n

\u00cen tradi\u0163ia popular\u0103, Sf\u00e2ntul Vasile apare \u00eenf\u0103\u0163isat cu mai multe \u201echipuri\u201c. Astfel, el apare ca unul dintre sfin\u0163ii care au f\u0103cut minunile cele mai mari, fiind p\u0103zitor de duhuri rele, cu \u201emare putere asupra dracilor\u201c. Astfel, cu rug\u0103ciunile lui se scot duhurile rele \u015fi necurate din oameni. Tot \u00een ziua de Sf\u00e2ntul Vasile se zice c\u0103 e bine s\u0103 bei mult vin, exist\u00e2nd credin\u0163a c\u0103 at\u00e2t vin c\u00e2t va bea omul, at\u00e2t s\u00e2nge va avea \u00een obraz peste an. Nu degeaba i se mai spune \u201eprimul petrec\u0103re\u0163\u201c.<\/p>\n

Sursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dac\u0103 de Cr\u0103ciun oamenii cinstesc na\u015fterea M\u00e2ntuitorului \u00een familie, de Anul Nou \u015fi de Sf\u00e2ntul Vasile petrec \u00een comunitate, toat\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":17245,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-17244","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-uncategorized"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i2.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/12\/anul.gif?fit=548%2C428&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-4u8","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17244","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17244"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17244\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17247,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17244\/revisions\/17247"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/17245"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17244"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17244"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17244"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}