{"id":17928,"date":"2017-01-19T11:56:09","date_gmt":"2017-01-19T09:56:09","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=17928"},"modified":"2017-01-19T10:25:09","modified_gmt":"2017-01-19T08:25:09","slug":"curiozitati-despre-instalatia-de-incalzit-casa-pe-care-o-foloseau-locuitorii-de-pe-teritoriul-actualei-romanii-acum-1-000-de-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=17928","title":{"rendered":"Curiozit\u0103\u0163i despre instala\u0163ia de \u00eenc\u0103lzit casa pe care o foloseau locuitorii de pe teritoriul actualei Rom\u00e2nii acum 1.000 de ani"},"content":{"rendered":"

\"Descoperirea<\/p>\n

Instala\u0163ia este expus\u0103 la Muzeul de Istorie \u201ePaul P\u0103lt\u0103nea\u201d din Gala\u0163i. A fost descoperit\u0103 \u00een situl arheologic din satul Negrile\u015fti, o zon\u0103 \u00een care m\u0103rturiile materiale ale locuirii umane se \u00eentind pe mai bine de trei milenii.
\nChiar dac\u0103 \u00een zilele noastre pare destul de ciudat, rom\u00e2nii au fost \u00een trecut unul dintre popoarele cu spirit inovativ foarte pronun\u0163at, avangardist. Stau m\u0103rturie numeroasele brevete de inven\u0163ii cu autori rom\u00e2ni, care sunt la baza unor bunuri uzuale din epoca modern\u0103. Stiloul inventat de Petrache Poenaru \u015fi motorul cu reac\u0163ie creat de Henry Coand\u0103 sunt doar dou\u0103 exemple la \u00eendem\u00e2n\u0103.<\/p>\n

Mai nou, \u00eens\u0103, m\u0103rturiile arheologice ne arat\u0103 \u015fi o fa\u0163\u0103 surprinz\u0103toare a inventivit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, care s-a manifestat \u015fi \u00een chestiuni a\u015fa-zis prozaice, ce \u0163in de traiul de zi cu zi, casnic. Este, evident, o zon\u0103 creativ\u0103 mai pu\u0163in spectaculoas\u0103 dec\u00e2t cea care \u0163ine de progresul tehnologic, dar cu siguran\u0163\u0103 se dovede\u015fte la fel de important\u0103.<\/p>\n

Un exemplu relevant \u00een acest sens izvor\u0103\u015fte dintr-o descoperire arheologic\u0103 unicat \u00een Rom\u00e2nia, f\u0103cut\u0103 \u00een situl arheologic de la Negrile\u015fti, aflat \u00een partea de nord\u00a0 a jude\u0163ul Gala\u0163i, la circa 20 de kilometri de Tecuci \u015fi aproximativ 25 de kilometri de B\u00e2rlad.<\/p>\n

\u00cen amintita localitate, o echip\u0103 de cercet\u0103tori condus\u0103 de arheologul Costel Ilie, de la Muzeul de Istorie \u201ePaul P\u0103lt\u0103nea\u201d din Gala\u0163i, a scos la lumin\u0103 o instala\u0163ie de \u00eenc\u0103lzire a locuin\u0163ei veche de circa un mileniu, care nu a mai fost identificat\u0103 (cel pu\u0163in deocamdat\u0103) \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc.<\/p>\n

Este vorba despre un calorifer arhaic (s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 vorbim despre lucruri \u00eent\u00e2mplate acum 1.000 de ani), care folosea apa ca element de stocare a c\u0103ldurii.<\/p>\n

Mai exact, str\u0103mo\u015fii no\u015ftri utilizau vase mari din lut, cu pere\u0163ii gro\u015fi, \u00een care introduceau buc\u0103\u0163i de piatr\u0103 \u00eenfierb\u00e2ntate \u00een focul vetrei, apoi umpleau vasele cu ap\u0103. Lichidul se \u00eenc\u0103lzea \u015fi, vreme de ore bune, radia c\u0103ldura \u00een \u00eenc\u0103perea \u00een care se afla vasul.<\/p>\n

Se pare c\u0103 \u00een locuin\u0163ele oamenilor \u00eenst\u0103ri\u0163i existau mai multe astfel de vase, ale c\u0103ror dimensiuni erau diverse (\u00eentre zece \u015fi circa 40 de litri), pe care le foloseau \u00eentr-un soi de rota\u0163ie, astfel \u00eenc\u00e2t \u00een timp ce unele \u201ecalorifere\u201d se aflau \u201ela \u00eenc\u0103rcat\u201d, altele le \u0163ineau locul \u00een interiorul casei.<\/p>\n

La fel de interesant este c\u0103 vasele pentru \u00eenc\u0103lzit erau produse tot \u00een a\u015fezarea respectiv\u0103, unde a fost descoperit acum c\u00e2\u0163iva ani un cuptor pentru ars ceramic\u0103 vechi de peste 1.700 de ani.<\/p>\n

O solu\u0163ie modern\u0103 \u015fi ieftin\u0103 pentru acele timpuri <\/strong><\/p>\n

Solu\u0163ia de \u00eenc\u0103lzire era una modern\u0103, o adev\u0103rat\u0103 revolu\u0163ie tehnologic\u0103 pentru acele vremuri. Asta dac\u0103 scoatem din ecu\u0163ie faptul c\u0103 romanii au inventat \u00eenc\u0103lzirea prin pardoseal\u0103 acum 2.500 de ani, e drept, solu\u0163ia roman\u0103 fiind accesibil\u0103, din cauza costurilor imense, doar celor extrem de boga\u0163i.<\/p>\n

Una peste alta, oala-calorifer moldoveneasc\u0103 era superioar\u0103 vetrei ob\u015fnuite,\u00a0 pentru c\u0103 nu producea fum (se \u015ftie c\u0103 \u00een acea vreme hornul era un moft, cele mai multe locuin\u0163e av\u00e2nd o simpl\u0103 gaur\u0103 \u00een acoperi\u015f deasupra vetrei), dar se \u015fi elimina pericolul de incendiu din spa\u0163iul de locuit.<\/p>\n

<\/p>\n

Oala calorifer de la Negrile\u015fti\u00a0Muzeul de Istorie Gala\u0163i<\/strong><\/p>\n

Exist\u0103 informa\u0163ii c\u0103 pentru \u00eenc\u0103lzirea apei se foloseau at\u00e2t pietre obi\u015fnuite de r\u00e2u, c\u00e2t \u015fi pietre vulcanice, recunoscute (\u00een prezent) ca av\u00e2nd propriet\u0103\u0163i de transfer termic mult mai bune dec\u00e2t pietrele de sedimenta\u0163ie. Oala-calorifer descoperit\u0103 la Negrile\u015fti poate fi admirat\u0103 la Muzeul de Istorie \u201ePaul P\u0103lt\u0103nea\u201d din Gala\u0163i, acolo unde muzeografii v\u0103 pot explica pe \u00eendelete \u00eentregul \u201eproces tehnologic\u201d.<\/p>\n

Despre situl arheologic Negrile\u015fti <\/strong><\/p>\n

Cercetarea sitului arheologic Negrile\u015fti-Curtea \u015ecolii a debutat \u00een anul 1981, c\u00e2nd a fost realizat\u0103 o cercetare pe malul st\u00e2ng al B\u00e2rladului, de c\u0103tre arheologul Mircea Nicu.<\/p>\n

Urmare a acestei prime evalu\u0103ri de teren \u015fi a unui sondaj efectuat \u00een \u201ePunctul Zaharia\u201d, situl a fost inclus \u00een Lista Monumentelor Istorice (cod Gl-I-s-B-02988). Acesta se \u00eentinde pe o suprafa\u0163\u0103 de circa 12 ha \u015fi se afl\u0103 situat \u00een curtea \u015fcolii gimnaziale din sat \u015fi pe terenul unor localnici.<\/p>\n

Harta sitului arheologic Negrile\u015fti FOTO Muzeul de Istorie Gala\u0163i\u00a0<\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu anul 2007, au fost derulate anual cercet\u0103ri arheologice de c\u0103tre Muzeul Mixt Tecuci \u015fi Muzeul de Istorie Gala\u0163i, \u00een baza unor protocoale de colaborare \u00eentre cele dou\u0103 institu\u0163ii.<\/p>\n

Cercet\u0103rile au dus la descoperirea a numeroase urme materiale din diferite perioade istorice: neolitic, epoca bronzului, sec. IV-V p.Chr., sec. VII-X, perioadele medieval\u0103 \u015fi modern\u0103.<\/p>\n

\u00cen anul 2007 au fost cercetate trei unitati de sapatura, \u00een punctele \u201eZaharia\u201d si \u201eLa Izvor\u201d. \u00cen sectiunea S1 si caseta Cas.1, au fost descoperite urme materiale din epoca bronzului si din secolele IV-V d. Hr., const\u00e2nd \u00een fragmente ceramice, oase de animale, urme de vatra si de locuinta, gropi menajere.<\/p>\n

La circa 30 m spre sud, \u00een apropierea cur\u0163ii \u015fcolii, la punctul \u201eIzvor\u201d, au fost recoltate fragmente ceramice neolitice (cultura Starcevo-Cris). La nord si sud de punctul Zaharia, \u00een ruptura malului, au fost observate urme de locuire, gropi menajere cu material arheologic din diferite perioade istorice.<\/p>\n

Dintr-o astfel de groap\u0103 au fost recuperate fragmente ceramice ce provin de la patru vase de mari dimensiuni si de la doua amfore, datate \u00een secolele IV-V p. Chr.<\/p>\n

\u00cen anul 2008 au fost descoperite urme materiale datate \u00een epoca bronzului, secolul IV p. Chr., secolele VIII-X si secolul al XIX-lea. Au fost puse \u00een evidenta diferite structuri arheologice, gropi menajere, vatr\u0103, locuin\u0163e din secolul IV, conduct\u0103 de aduc\u0163iune a apei datat\u0103 \u00een secolul al XIX-lea \u015fi au fost prelevate materiale ceramice, osteologice \u015fi din metal.<\/p>\n

\u00cen anul 2009 a \u00eenceput cercetarea preventiv\u0103 \u00een punctul \u201eCentrala Termic\u0103\u201d, continuata si \u00een anul 2010. \u00cen acest perimetru a fost surprins\u0103 o mare densitate de complexe arheologice din epoca bronzului, secolul IV p. Chr. \u015fi secolele VIII-X p.Chr. Au fost descoperite 14 gropi, 3 locuin\u0163e, un cuptor pentru ceramic\u0103 si o vatr\u0103.<\/p>\n

Imagine cu artefact de la Negrile\u015fti, in situm FOTO Muzeul de Istorie Gala\u0163i<\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

\u00cen campania anului 2011, \u00een sectorul \u201eCurtea \u015ecolii\u201d s-au descoperit trei locuin\u0163e specifice culturii S\u00e2ntana de Mures-Cernjachov, dou\u0103 complexe de locuire din epoca moderna, 25 de gropi datate \u00een epoca bronzului si cea postroman\u0103 (secolul IV p.Chr.), a unei vetre, precum si a unor resturi materiale din perioada secolelor XVIII-XIX (beci, conducta de aduc\u0163iune a apei, ceramic\u0103, metal, sticl\u0103).<\/p>\n

Cercetarea efectuat\u0103 \u00een 2012 a constatat o densitate mare de locuire pentru mai multe perioade istorice, \u00eencep\u00e2nd cu neoliticul si tremin\u00e2nd \u00een secolele VIII-X. Au fost puse \u00een eviden\u0163\u0103 cinci instala\u0163ii de foc, un num\u0103r de 12 gropi \u015fi 9 complexe de locuire, dintre care trei locuin\u0163e.<\/p>\n

\u00cen sectorul B6, cercetarea preventiva a surprins existenta unor complexe de locuire (locuin\u0163e, gropi, instalatii de foc) datate \u00een epoca bronzului, secolul IV p. Chr., secolele VIII-X p.Chr., precum \u015fi \u00een epoca medievala t\u00e2rzie.<\/p>\n

Cercetarea din sectoarele B6, B7, C6 si C7, ce se afla situate chiar \u00een spatele scolii gimnaziale, \u00een \u201eL-ul\u201d format de cele dou\u0103 aripi ale cl\u0103dirii a fost efectuat\u0103 prin s\u0103parea a noua sec\u0163iuni. \u015ei aceast\u0103 zon\u0103 s-a devedit a fi bogat\u0103 din punct de vedere arheologic, aici descoperindu-se 17 gropi, de diferite dimensiuni, 17 complexe de locuire si 11 instalatii de foc, datate \u00een epoca bronzului, secolele VIII-X p. Chr., \u00een epoca medieval\u0103 t\u00e2rzie precum \u015fi \u00een cea modern\u0103.<\/p>\n

Cele mai vechi m\u0103rturii de locuire uman\u0103 descoperite \u00een situl de la Negrile\u015fti sunt cele din neoliticul timpuriu, specifice arealului culturii Starcevo-Cri\u015f. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent au fost descoperite trei locuin\u0163e specifice acestei culturi precum \u015fi artefacte izolate pe suprafa\u0163a sitului. M\u0103rturii arheologice de la Negrile\u015fti\u00a0FOTO Muzeul de Istorie Gala\u0163i<\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

Cultura Starcevo-Cris face parte dintr-un vast complex cultural ce cuprinde mai multe zone din Europa Centrala si Balcani. Este denumita astfel dupa o localitate din Serbia si dupa bazinul Crisurilor (K\u00f6r\u00f6s), unde s-au facut primele descoperiri caracteristice. Artefactele descoperite \u00een a\u015fez\u0103rile Starcevo-Cris, ceramica, unelte din piatr\u0103 \u015fi os, idoli si altare, se constituie \u00een dovezi privitoare la ocupatiile de baza a comunitatilor respective, precum \u015fi a spiritualit\u0103\u0163i oamenilor neolitici.<\/p>\n

\u00cen cele trei locuin\u0163e neolitice cercetate \u00een situl de la Negrilesti, au fost descoperite numeroase artefacte ce permit \u00eencadrarea \u00een faza III B a culturii Starcevo-Cris. Ceramica descoperit\u0103 face parte, at\u00e2t din categoria celei fine, pictat\u0103 cu ro\u015fu sau negru pe fond ro\u015fu, c\u00e2t \u015fi ceramica grosier\u0103, decorat\u0103 cu ciupituri, incizii, decoruri plastice \u00een relief \u015fi barbotin\u0103 organizat\u0103 sau neorganizat\u0103.<\/p>\n

De asemenea, au fost descoperite mai multe materiale litice, dintre care amintim lame de obsidian si silex, nuclee de silex si fragmente de topoare, dar \u015fi un altar, format dintr-o cup\u0103 u\u015for evazat\u0103, a\u015fezat\u0103 pe o m\u0103su\u0163\u0103 cu patru picioare.<\/p>\n

Sursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Instala\u0163ia este expus\u0103 la Muzeul de Istorie \u201ePaul P\u0103lt\u0103nea\u201d din Gala\u0163i. A fost descoperit\u0103 \u00een situl arheologic din satul Negrile\u015fti,<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":17935,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-17928","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i2.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2017\/01\/Img_expo3_mic.jpg?fit=%2C&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-4Fa","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17928","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17928"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17928\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17942,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17928\/revisions\/17942"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/17935"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17928"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17928"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17928"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}