{"id":18166,"date":"2017-01-19T13:08:06","date_gmt":"2017-01-19T11:08:06","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=18166"},"modified":"2017-01-19T10:08:39","modified_gmt":"2017-01-19T08:08:39","slug":"iubirile-lui-caragiale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=18166","title":{"rendered":"Iubirile lui Caragiale"},"content":{"rendered":"<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"\" src=\"https:\/\/i1.wp.com\/adevarul.ro\/assets\/adevarul.ro\/MRImage\/2016\/04\/22\/5719d64f5ab6550cb83ca86a\/646x404.jpg?resize=408%2C255\" alt=\"Iubirile lui Caragiale. Cum a reu\u015fit dramaturgul s\u0103 le pun\u0103 coarne lui Eminescu \u015fi lui Constantin Nottara\" width=\"408\" height=\"255\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/p>\n<p>Ion Luca Caragiale, unul dintre cei mai mari dramaturgi ai literaturii rom\u00e2ne, a fost un mare admirator al femeilor frumoase. S-a l\u0103sat \u00eempins de pasiunea sa pentru femei \u00een triunghiuri amoroase f\u0103r\u0103 scrupule, care au f\u0103cut istorie. Nu s-a dat \u00eenapoi din a-\u015fi tr\u0103da prietenul, pe Mihai Eminescu, pentru o aventur\u0103 cu Veronica Micle \u015fi nu s-a sfiit s\u0103-i pun\u0103 coarne lui Constantin Nottara, vr\u0103jindu-i so\u0163ia, pe actri\u0163a Amelia Welner.<\/p>\n<p>Se spune c\u0103, dup\u0103 literatur\u0103, vinul \u015fi femeile ar fi fost celelalte dou\u0103 pasiuni ale marelui Caragiale. \u00cen spatele dramaturgului creator al celebrelor piese \u201dO scrisoare pierdut\u0103\u201d sau \u201dO noapte furtunoas\u0103\u201d a stat un b\u0103rbat \u015farmant cu mare lipici la dame.<\/p>\n<p><strong> Un prim episod amoros din via\u0163a lui Caragiale s-a petrecut \u00een 1883<\/strong>.<\/p>\n<p>\u201dCaragiale, \u00een prim\u0103vara anului 1883, preg\u0103tea, \u00een colaborare cu I.C. Negruzzi libretul comediei muzicale Hatmanul Baltag a c\u0103rei partitur\u0103 fusese \u00eencredin\u0163at\u0103 lui Ed. Caudella.\u00cen casa acestuia a cunoscut-o pe Fridolina, precum \u015fi pe Adela, fiic\u0103 a doamnei Clara Ed Caudella, dintr-o alt\u0103 c\u0103s\u0103torie\u201d, afl\u0103m din \u201dVia\u0163a lui I L Caragiale\u201d semnat\u0103 de \u015eerban Cioculescu.<\/p>\n<p>Leopoldina Reinecke alias Fridolina, a\u015fa cum o poreclise Caragiale, i-a furat inima dramaturgului. Nevoit s\u0103 fac\u0103 naveta des la Craiova \u015fi \u00eendr\u0103gosit teribil, Caragiale le \u00eencredin\u0163a prietenilor r\u0103ma\u015fi la Ia\u015fi sarcina de a \u00eei transmite informa\u0163ii despre femeia dorit\u0103.<\/p>\n<p>\u201eCe fa\u0163e Fridolina? O doresc de-mi seac\u0103 sufletul\u2026 Cu ochii ei alba\u015ftri, cu capul ei frizat\u201d, \u00eei scria dramaturgul \u00een aprilie 1883 lui Petre Missir. Inima tinerei era \u00eens\u0103 d\u0103ruit\u0103 unui maior care o ceruse \u00een c\u0103s\u0103torie \u015fi d\u0103duse bir cu fugi\u0163ii. Caragiale obi\u015fnuia s\u0103 trimit\u0103 cu trenul de la Craiova buchete de violete pe care amicul s\u0103u Missir avea sarcin\u0103 s\u0103 le duc\u0103 Fridolinei. Dramaturgul \u00eendr\u0103gostit nutrea dorin\u0163e de c\u0103s\u0103torie cu t\u00e2nara de la Ia\u015fi, \u00eens\u0103 prietenii l-au trezit la realitate. \u00a0 C\u00e2nd i s-a pus \u00een vedere c\u0103 perspectiva unei c\u0103s\u0103torii cu Fridolina ar \u00eensemna \u00eentre\u0163inerea \u00eentregii familii a acesteia, dramaturgul a renun\u0163at la amorul ne\u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit.<\/p>\n<p><strong>Un copil dintr-o rela\u0163ie ilegitim\u0103<\/strong><\/p>\n<p>Un an mai t\u00e2rziu, dup\u0103 episodul amoros ne\u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit de la Ia\u015fi, dramaturgul a cunoscut-o pe Maria Constantinescu, o t\u00e2n\u0103r\u0103 angajat\u0103 a fabricii de tutun \u201eBelvedere\u201d. \u00cen 1884, Caragiale lucra ca func\u0163ionar la Regia Monopolurilor din Bucure\u015fti. Din scurta aventur\u0103 cu Maria Constantinescu s-a n\u0103scut primul s\u0103u copil, \u00een 1885. Pe Mateiu Caragiale l-a recunoscut ca fiu, \u00eens\u0103 rela\u0163ia dintre cei doi amorezi s-a \u00eencheiat la scurt timp dup\u0103 na\u015fterea copilului.<\/p>\n<p><strong>Aventur\u0103 cu nevasta lui Constantin Nottara \u00a0 <\/strong><\/p>\n<p>Pasiunea pentru femei l-a \u00eempins pe Caragiale \u00een triunghiuri amoroase \u00een care a jucat rolul de amant. \u00cen 1889 a ajuns \u00een centrul unui scandal care a f\u0103cut deliciul rubricilor mondene din ziare, dup\u0103 ce s-a \u00eencurcat cu actri\u0163a Amelia Welner, so\u0163ia lui Constantin Nottara. Cei doi so\u0163i Nottara jucau la Teatrul Na\u0163ional, al c\u0103rui director a fost pentru scurt timp Ion Luca Caragiale. Vr\u0103jit de frumuse\u0163ea actri\u0163ei, Caragiale n-a mai \u0163inut cont de so\u0163.<\/p>\n<p>Partidele amoroase se derulau chiar \u00een casa lui Nottara \u015fi aventura a culminat cu prinderea amantului Caragiale \u00een patul conjugal.\u00a0\u00centors acas\u0103 pe nea\u015fteptate dintr-un turneu, Nottara a dat peste Caragiale \u00een dormitor purt\u00e2ndu-i papucii de cas\u0103 \u015fi halatul. &#8220;Coane, am \u00een\u0163eles s\u0103-mi iei nevasta, dar \u015fi halatul, \u015fi papucii?!&#8221;, ar fi exclamat Nottara. Scandalul s-a finalizat cu demisia lui Nottara de la Teatrul Na\u0163ional, iar ziarele vremii titrau: \u201cBalamuc la Teatrul Na\u0163ional din cauza boroboa\u0163elor directorului\u201d.<\/p>\n<p><strong> Cum i-a pus coarne lui Eminescu \u00a0<\/strong><\/p>\n<p>Introdus de Eminescu la Junimea din Ia\u015fi, Caragiale a cunoscut-o pe Veronica Micle \u015fi \u00eentre cei doi se \u00eenfirip\u0103 o rela\u0163ie amoroas\u0103 ascuns\u0103. Eminescu, r\u0103mas redactor la ziarul \u201eTimpul\u201d, ajungea mai rar la Ia\u015fi \u015fi rela\u0163ia cu Veronica se derula mai mult prin intermediul scrisorilor de amor. Blonda pasiune a lui Eminescu a c\u0103zut \u00een bra\u0163ele flegmaticului Caragiale, f\u0103r\u0103 ca poetul r\u0103mas la Bucure\u015fti s\u0103 b\u0103nuiasc\u0103 ceva. Dramaturgul a fost cel care i-a m\u0103rturisit infidelitatea lui Titu Maiorescu, atunci c\u00e2nd acesta l-a informat c\u0103 Eminescu are g\u00e2nduri de \u00eensur\u0103toare cu Veronica.<\/p>\n<p>\u201eCaragiale afl\u0103 de inten\u0163iile poetului \u015fi, cuprins prima dat\u0103 de remu\u015fcare, se prezint\u0103 la Maiorescu \u015fi \u00eei vorbe\u015fte deschis asupra acestor inten\u0163ii ale poetului. El \u00eei \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte teama c\u0103 Eminescu e \u00een stare s\u0103 comit\u0103 faptul \u015fi c\u0103 ar trebui \u00eempiedicat de la aceasta, deoarece Veronica avea mul\u0163i prieteni intimi printre care \u015fi el, Caragiale\u201d, dezv\u0103luie cartea \u201eTragicul destin al unui scriitor\u201d, care prezint\u0103 biografia lui Caragiale.<\/p>\n<p>Maiorescu a p\u0103strat secretul tr\u0103d\u0103rii lui Caragiale p\u00e2n\u0103 \u00een momentul \u00een care Eminescu \u00eensu\u015fi a venit s\u0103-l anun\u0163e c\u0103 e pe cale s\u0103 se \u00eensoare cu Veronica. \u201eEminescule, iart\u0103-m\u0103, te rog, de sf\u00e2\u015fierea pe care \u015ftiu c\u0103 \u0163i-o pricinuiesc, dar aceea pe care \u0163i-ai ales-o drept tovar\u0103\u015f\u0103 de via\u0163\u0103 nu merit\u0103 aceast\u0103 cinste, nu merit\u0103! \u00cenainte de d-ta a fost prietena altora, a fost \u015fi a lui Caragiale. Mi-a m\u0103rturisit-o chiar el\u201d, i-ar fi spus Maiorescu poetului \u00een\u015felat, dup\u0103 cum avea s\u0103 relateze I. Al. Br\u0103tescu Voine\u015fti. \u201eCanalia!\u201d a fost tot ce-a mai putut spune poetul la adresa amicului s\u0103u care l-a tradat, dup\u0103 aflarea infidelit\u0103\u0163ii Veronic\u0103i.<\/p>\n<p>Dup\u0103 aflarea infidelit\u0103\u0163ii, Eminescu \u00eel amenin\u0163\u0103 pe Caragiale cu duelul, \u00eens\u0103 cei doi nu ajung la confruntare fizic\u0103. Reia rela\u0163ia cu Veronica \u015fi, pentru o vreme, o ascunde de ochii junimi\u015ftilor de team\u0103 b\u00e2rfelor care s-ar fi putut isca.<\/p>\n<p>\u201ePe domnul \u00een chesiune l-am bruscat \u00een societate, dar a t\u0103cut frumu\u015fel ca un om de nimic ce este. Am consultat pe un om cunosc\u0103tor de afaceri ce trebuie s\u0103 fac pentru a cere scrisorile tale. El mi-a spus c\u0103 tu trebuie s\u0103 i le ceri. \u00cen caz c\u0103 nu ar voi s\u0103 le dea, c\u0103ci e liber a nu voi aceasta, pot s\u0103-l silesc s\u0103-mi dea satisfac\u0163iune. Te rog, dar, cere-i scrisorile \u015fi r\u0103spunde-mi apoi dac\u0103 \u0163i le-a trimis sau nu. Nu te mai \u00eendoi c\u0103 e de absolut\u0103 rea-credin\u0163\u0103. E un om care nu poate fi altfel\u201c, \u00a0\u00eei scria Eminescu Veronic\u0103i, dup\u0103 reluarea rela\u0163iei.<\/p>\n<p><strong> Iar infidela Veronica, iertat\u0103 de poet, se scuza:\u00a0<\/strong><\/p>\n<p>\u201e &#8230;am vrut s\u0103 m\u0103 \u00een\u015fel pe mine \u00eens\u0103mi \u015fi prin o prostie am vrut s\u0103 cred c\u0103 te-am uitat, \u00eens\u0103 dorin\u0163a nespus\u0103 ce aveam a te \u00eent\u00e2lni \u015fi regretul c\u0103 nu te z\u0103risem m\u0103car un timp, dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, era o dovad\u0103 vie \u015fi puternic\u0103 c\u0103 sufletul meu era \u00eenc\u0103 plin de tine. Prostia era f\u0103cut\u0103. S\u0103 nu m\u0103 acuzi pe mine, c\u0103ci eu sunt at\u00e2t de dreapt\u0103, \u00eenc\u00e2t nici \u0163ie nu voi s\u0103-\u0163i aduc b\u0103nuieli \u015fi imput\u0103ri. A\u015fa a fost s\u0103 fie, era scris, era destinat\u201d.<\/p>\n<p><strong> \u201eHai, ai s\u0103-l faci pe Eminescu s\u0103 se bat\u0103 cu mine, s\u0103 m\u0103 \u00eempu\u015fte!\u201c <\/strong><\/p>\n<p>Singurele \u00eent\u00e2lniri \u00eentre Veronica \u015fi Caragiale, dup\u0103 aflarea infidelit\u0103\u0163ii, au fost doar prilej de acuza\u0163ii \u015fi repro\u015furi. \u201e\u00centr-adev\u0103r, recunosc c\u0103 fiin\u0163\u0103 mai arhicanalie, dup\u0103 cum ai numit-o tu, nu exist\u0103. L-am \u00eent\u00e2lnit azi. Mi-a zis c\u0103 eu nu \u0163i-am spus, nu \u0163i-am m\u0103rturisit p\u0103catul meu dec\u00e2t ca s\u0103 sf\u0103r\u00e2m prietenia ce exist\u0103 \u00eentre tine \u015fi el. Apropos, zice: \u00abHai, ai s\u0103-l faci pe Eminescu s\u0103 se bat\u0103 cu mine, s\u0103 m\u0103 \u00eempu\u015fte!&#8230;\u00bb \u015fi c\u00e2te alte prostii. E un adev\u0103rat spion. Mi-e groaz\u0103 de tot ce poate fi capabil acest om, dar s\u0103-l l\u0103s\u0103m \u00een pace\u201c, \u00eei scria Veronica lui Eminescu despre Caragiale.<\/p>\n<p>Caragiale n-a dezv\u0103luit niciodat\u0103 scrisorile care ar fi compromis-o public pe Veronica \u015fi se spune c\u0103 dramaturgul ar fi ales asta pentru a-l proteja, de fapt, pe Eminescu, gestul fiind interpretat ca semn de afec\u0163iune \u015fi de protec\u0163ie pentru poet. Caragiale \u015fi-a cerut transferul ca revizor \u015fcolar la Arge\u015f \u015fi n-a mai c\u0103lcat prin preajma Veronic\u0103i.<\/p>\n<p><strong>\u00a0 \u201eMi-o dai, tat\u0103 socrule?\u201d \u00a0 <\/strong><\/p>\n<p>Caragiale a cunoscut-o pe Alexandrina Burelly \u00een 1888. Dramaturgul avea 36 de ani \u015fi \u00eencepuse s\u0103 aib\u0103 g\u00e2nduri de \u00eensur\u0103toare. Dup\u0103 ce a v\u0103zut-o pe Alexandrina \u00eentr-o sear\u0103 la teatru, Caragiale s-a interesat de familia acesteia, iar a doua zi s-a prezentat \u00een fa\u0163a arhitectului Gaetano Burelly. \u201cA doua zi diminea\u0163a, cu noaptea-n cap, dup\u0103 multe ore de nesomn, cine sun\u0103 la u\u015fa arhitectului? Caragiale \u00eendr\u0103gostit. \u00abMi-o dai, tat\u0103 socrule?\u201d, poveste\u015fte Cella Delavrancea \u00een volumul \u201cDintr-un secol de via\u0163\u0103\u201d. Cei doi s-au logodit \u00een 1888, iar nunta a avut loc \u00een ianuarie 1889. Alexandria i-a r\u0103mas al\u0103turi lui Caragiale p\u00e2n\u0103 la finalul vie\u0163ii.<\/p>\n<p>\u201dMama era foarte gospodin\u0103 \u015fi-\u015fi \u00eembog\u0103\u0163ea averea casnic\u0103 prin schimburi \u00een natur\u0103 cu chivu\u0163ele. C\u00e2nd tata c\u0103uta vreo hain\u0103 veche, de care i se f\u0103cuse dor, mama m\u0103rturisea scuz\u00e2ndu-se: \u00abDar nu mai era de purtat, n-o mai puteai pune \u015fi nu \u015ftii ce farfurii frumoase cu dungi roz am luat pe ele\u00bb. Dac\u0103 tata era bine dispus \u2013 totul se sf\u00e2r\u015fea cu glume \u015fi r\u00e2sete, dar dac\u0103 tata avea o zi rea, discu\u0163ia se transforma \u00een adevarat\u0103 tragedie, exact ca \u00een nuvel\u0103\u201d, scrie Ecaterina Logadi , fiica dramaturgului \u00een cartea \u201dDin amintirile mele despre tata\u201d.<\/p>\n<p><strong>Ultima pasiune a dramaturgului <\/strong><\/p>\n<p>Cella Delavrancea a fost ultima pasiune a dramaturgului. Dup\u0103 ce i-a st\u00e2rnit lui Caragiale admira\u0163ia ca adolescent\u0103 de 14 ani, Cella l-a rev\u0103zut \u015fi l-a vr\u0103jit pe dramaturg ca t\u00e2n\u0103r\u0103 femeie frumoas\u0103 la 25 de ani. Era v\u00e2rsta la care talentata pianist\u0103 d\u0103dea deja concerte \u00een afara \u0163\u0103rii. Ajuns\u0103 la Berlin, a fost g\u0103zduit\u0103 chiar \u00een casa bunului prieten al tat\u0103lui s\u0103u, Caragiale. \u00centre cei doi s-a \u00eenfiripat o rela\u0163ie pe c\u00e2nd Cella nu \u00eemplinise 25 de ani, iar Caragiale avea 60.<\/p>\n<p>\u00cen memorii, pianista recunoa\u015fte c\u0103 l-a cunoscut intim pe nenea Iancu: \u201eDestinul m-a f\u0103cut s\u0103-l cunosc. Este un ins colosal \u2013 abordeaz\u0103 totul cu aceea\u015fi perfec\u0163iune \u2013 \u00een filosofie, muzic\u0103, art\u0103 dramatic\u0103. N-am cuvinte s\u0103-\u0163i exprim c\u0103utarea, stupefac\u0163ia, gravitatea admira\u0163iei mele \u00een fa\u0163a unei inteligen\u0163e ca a sa. Nu-l v\u0103zusem dec\u00e2t acas\u0103 unde cea mai mare parte a timpului discuta cu Ticu, iar eu nu deveneam activ\u0103 dec\u00e2t la pian f\u0103c\u00e2ndu-i pl\u0103cere, dar \u00een aceste zile petrecute la el \u00eentr-un apartament \u00eenecat \u00een covoare turce\u015fti, am putut s\u0103-l cunosc \u015fi s\u0103-l binecuv\u00e2ntez. Destinul m-a f\u0103cut s\u0103-l cunosc at\u00e2t de intim\u201d.<\/p>\n<p>Tot \u00een \u201dDintr-un secol de via\u0163\u0103\u201d pianista m\u0103rturise\u015fte ultimele impresii despre Caragiale, \u00eenainte de moartea fulger\u0103toare a acestuia. Se spune c\u0103 Cella ar fi fost cea l\u00e2ng\u0103 care Caragiale a murit \u00een ziua de 9 iunie 1912. \u201e\u00cen ultimul an de via\u0163\u0103 am stat dou\u0103 luni la el. Era concentrat \u00een g\u00e2ndul unei noi crea\u0163ii. Se plimba prin cas\u0103, fuma necontenit. Nota un cuv\u00e2nt, \u015ftergea un r\u00e2nd \u00eentreg, \u015fi dac\u0103 nu reu\u015fea s\u0103 exprime ce vroia, venea la noi. \u00abHai, Aghiu\u0163\u0103, c\u00e2nt\u0103-mi din Beethoven\u00bb. \u00cen muzic\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103sea destindere. Nimic nu prevestea c\u0103-\u015fi tr\u0103ia ultimele zile. Ne \u0163inea cuv\u00e2nt\u0103ri despre literatur\u0103 \u015fi muzic\u0103 cu talent de critic rafinat.\u201d<\/p>\n<p>Sursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ion Luca Caragiale, unul dintre cei mai mari dramaturgi ai literaturii rom\u00e2ne, a fost un mare admirator al femeilor frumoase.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":18170,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-18166","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2017\/01\/Ion-Luca-Caragiale.jpg?fit=%2C&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-4J0","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18166","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18166"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18166\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18172,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18166\/revisions\/18172"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18170"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18166"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18166"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18166"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}