{"id":18232,"date":"2017-01-20T12:07:17","date_gmt":"2017-01-20T10:07:17","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=18232"},"modified":"2017-01-20T10:10:44","modified_gmt":"2017-01-20T08:10:44","slug":"zece-locuri-din-castelul-corvinilor-si-din-imprejurimile-sale-ascund-legende-bizare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=18232","title":{"rendered":"Zece locuri din Castelul Corvinilor \u015fi din \u00eemprejurimile sale ascund legende bizare"},"content":{"rendered":"

Castelul Corvinilor a devenit una dintre destina\u0163iile favorite ale amatorilor de istorie medieval\u0103. Vechi de \u015fase secole, monumentul ofer\u0103 vizitatorilor s\u0103i nenum\u0103rate legende, iar unele dintre \u00eenc\u0103perile \u015fi locurile sale sunt cu totul neobi\u015fnuite.<\/p>\n

Zece locuri din Castelul Corvinilor \u015fi din \u00eemprejurimile sale ascund legende bizare, pu\u0163in \u015ftiute de turi\u015ftii care trec pragul monumentului din secolul al XIV-lea.<\/p>\n

1 Cripta lui Ioan de Hunedoara<\/strong><\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Capela Castelului Corvinilor dateaz\u0103 de la mijlocul secolului al XV-lea \u015fi a purtat hramul Sfintei Maria \u015fi, mai apoi, al Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u0103torul, patronul s\u0103u spiritual al lui Ioan de Hunedoara. \u00cen anii 1960, arheologii care au cercetat capela au descoperit, sub altarul ei, o alt\u0103 camer\u0103. Cea mai probabil\u0103 func\u0163ionalitate a acestei camere subterane era de cript\u0103, \u00eens\u0103 nu a fost folosit\u0103 niciodat\u0103, informau muzeografii de la Castelul Corvinilor. Potrivit acestora, cripta urma s\u0103 fie locul de veci al lui Ioan de Hunedoara, \u00eens\u0103 \u00eentre timp el a devenit guvernator al Ungariei, a r\u0103mas voievod al Transilvaniei \u015fi c\u0103pitan general al armatelor regatului, \u015fi fiind un personaj at\u00e2t de important, \u00eenmorm\u00e2ntarea lui nu mai are loc la Hunedoara, ci la Alba Iulia, capitala din acea vreme a Transilvaniei.<\/p>\n

2 Temni\u0163a condamna\u0163ilor la moarte<\/strong><\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Fosta \u00eenchisoare a castelului este un loc \u00eentunecos \u015fi lugubru care purta pecetea c\u0103l\u0103ului. \u00cenchisoarea a fost amenajat\u0103 pe mai multe niveluri, iar \u00een cel mai jos dintre ele erau arunca\u0163i condamna\u0163ii care trebuiau s\u0103 fie \u201euita\u0163i\u201d acolo, p\u00e2n\u0103 la moarte, sus\u0163in muzeorgrafii de la castel. Despre fosta \u00eenchisoare a castelului, veche din secolele XVI \u2013 XVII se spune c\u0103 ar fi fost locul deten\u0163iei lui Vlad \u0162epe\u015f, informa\u0163ie contestat\u0103 de unii istorici, datorit\u0103 perioadei t\u00e2rzii \u00een care aceasta a fost cl\u0103dit\u0103 \u015fi a lipsei documentelor care s\u0103 ateste c\u0103 \u0162epe\u015f a fost \u00eentemni\u0163at aici. \u00cen secolul al XVIII, \u00eenchisoarea a fost desfiin\u0163at\u0103 \u015fi transformat\u0103 \u00een afum\u0103toare, iar multe urmele beciului \u00een care erau \u0163inu\u0163i condamna\u0163ii la moarte s-au \u015fters treptat.<\/p>\n

3 F\u00e2nt\u00e2na \u2013 un tunel spre r\u00e2u F\u00e2nt\u00e2na din curtea Castelului<\/strong><\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Corvinilor este veche de \u015fase secole, iar potrivit legendei sale a fost s\u0103pat\u0103 de trei prizonieri turci, prin\u015fi de Ioan de Hunedoara. Turcii ar fi s\u0103pat 15 de ani \u00een st\u00e2nc\u0103 p\u00e2n\u0103 au dat de ap\u0103, \u00eens\u0103 dup\u0103 ce au terminat de zidit f\u00e2nt\u00e2na au fost decapita\u0163i, din ordinul so\u0163iei voievodului. Cercet\u0103rile arheologice contest\u0103 veridicitatea legendei, iar potrivit unor documente, f\u00e2nt\u00e2na ar fi fost, de fapt, o cistern\u0103 de ap\u0103, prelungit\u0103 printr-un alt tunel care duce c\u0103tre r\u00e2ul Zla\u015fti, ce curge la poalele Castelului Corvinilor.<\/p>\n

4 Aripa Matia \u015fi picturile sale misterioase<\/strong><\/p>\n

\"Imagini\u00a0\u00a0<\/p>\n

Aripa Matia poart\u0103 numele lui Matia Corvin, fiul lui Ioan de Hunedoara care urma s\u0103 urce pe tronul Ungariei la v\u00e2rsta de 15 ani. A fost renovat\u0103 \u015fi \u00eempodobit\u0103 cu numeroase fresce din ordinul mamei acestuia, iar blazoanele Corvinilor sunt a\u015fezate la loc de cinste. O fresc\u0103 misterioas\u0103, pictat\u0103 \u00een deschiderea loggiei spune legenda originii lui Ioan de Hunedoara, conform c\u0103reia el ar fi fost fiul din flori al regelui Sigismund al Ungariei. \u201ePe un st\u00e2lp al\u0103turat se mai vede un copil, cu m\u0103rul regatului \u00een m\u00e2n\u0103, iar o filacter\u0103 se desf\u0103\u015fura deasupra capului, purt\u00e2nd o inscrip\u0163ie \u015ftears\u0103, pe care \u015etefan Moller credea c\u0103 ar putea s\u0103 citeasc\u0103 numele Iohannes\u201d, explica istoricul Virgil V\u0103t\u0103\u015fianu.<\/p>\n

5 Camera de tortur\u0103<\/strong><\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Camera \u015fi bastionul de tortur\u0103 au fost construite \u00een secolul al cinsprezecelea \u015fi, din informa\u0163iile provenite de la istoricii acelor vremuri, cel pu\u0163in bastionul a fost folosit ca loc de tortur\u0103. C\u0103l\u0103ul nu doar se ocupa de execu\u0163ia capital\u0103, dar avea \u015fi rolul de a tortura prizonierii care \u00eei erau adu\u015fi. Se mergea p\u00e2n\u0103 la jupuirea oamenilor de vii, potrivit muzeorgrafilor de la castel. Bastionul de tortur\u0103 este compus din dou\u0103 s\u0103li, ocupate \u00een prezent de instrumentele cu ajutorul c\u0103rora prizonierii erau schingiu\u0163i \u015fi uci\u015fi \u00een chinuri. Un document ofer\u0103 m\u0103rturii despre so\u0163ia nobilului Ioan Torok, decapitat\u0103 pentru c\u0103 l-ar fi \u00een\u015felat.<\/p>\n

6 Statuia din cel mai \u00eenalt turn al castelului<\/strong><\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Turnul Buzdugan, un fost turn de observa\u0163ie \u00een vremea lui Ioan de Hunedoara, purta acest nume dup\u0103 forma semisferic\u0103 pe care acoperi\u015ful lui o avea \u00een trecut, schimbat\u0103 \u00een urma restaur\u0103rii din secolul XIX. Turnul Buzdugan a fost considerat cea mai impresionant\u0103 \u015fi masiv\u0103 construc\u0163ie din zona nordic\u0103 a Castelului Corvinilor. El suprapune col\u0163ul ini\u0163ial al cet\u0103\u0163ii. Turnul Buzdugan a fost decorat cu motive geometrice \u015fi florale, dar \u015fi cu elemente de tehnic\u0103 militar\u0103 \u015fi scene din via\u0163a ora\u015fului. Acoperi\u015ful s\u0103u a fost supra\u00een\u0103l\u0163at \u00een secolul XIX, iar pe v\u00e2rful acestuia a fost a\u015fezat\u0103 \u00een 1874 o statuie din bronz, reprezent\u00e2nd un soldat medieval.<\/p>\n

7 Turnul Nje Boisa<\/strong><\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Turnul Nje Boisa este situat \u00een partea de sud a Castelului Corvinilor \u015fi a avut rol de bastion de ap\u0103rare al edificiului. A fost ridicat pe cinci niveluri, fiind prev\u0103zut cu deschideri pentru arme de foc. Leg\u0103tura sa cu castelul este asigurat\u0103 prin intermediul unei galerii suspendate cu o lungime de peste 30 de metri, sprijinit\u0103 pe st\u00e2lpi masivi din calcar dolomitic. A fost construit pentru a \u00eent\u00e2ri castelul, \u00een fa\u0163a invaziilor otomane, iar numele s\u0103u \u201eNje Boisa\u201d (\u201eNu te teme\u201d, \u00een s\u00e2rb\u0103) provine de la faptul c\u0103 aici se afla o garnizoan\u0103 de osta\u015fi s\u00e2rbi. \u201eEl \u00ee\u015fi trage numele de la faptul ca zidurile duble \u00eei ap\u0103r\u0103 pe oameni de orice v\u0103t\u0103mare, iar totul a fost r\u00e2nduit cu iscusin\u0163\u0103, \u00een a\u015fa fel fel \u00eenc\u00e2t orice r\u0103nire nu pare a fi cu putin\u0163\u0103\u201d, era descris turnul, de topograful austriac Joseph Adalbert Krickel, care a vizitat Castelul Hunedoarei \u00een 1828.<\/p>\n

8 Turnul Capistrano<\/strong><\/p>\n

Turnul Capistrano poart\u0103 numele duhovnicului lui Ioan de Hunedoara, c\u0103lug\u0103rul franciscan Ioan de Capistrano. Se mai numea \u015fi turnul paharnicului. \u201eNotorietatea monumentului este datorat\u0103 unei legende conform c\u0103reia, c\u0103lug\u0103rul Ioan de Capistrano, trimis papal, a locuit \u00een aceast\u0103 \u00eenc\u0103pere, aspect \u00eent\u0103rit \u00een mentalul colectiv \u015fi de faptul c\u0103 Ioan de Hunedoara \u015fi Ioan de Capistrano mor de cium\u0103 aproape \u00een acela\u015fi timp, dup\u0103 b\u0103t\u0103lia de la Belgrad, din 1456\u201d, sus\u0163in cercet\u0103torii de la Muzeul Castelului Corvinilor. Acest turn face leg\u0103tura dintre palatul de festivit\u0103\u0163i \u015fi turnul pustiu, prin intermediul uni drum \u00eengust. \u201ePiesa cea mai interesant\u0103 a \u00eenc\u0103perii este \u015femineul gotic, care \u00eenc\u0103lzea camera c\u0103lug\u0103rului, \u00een prezent fiind singura pies\u0103 de acest gen care s-a p\u0103strat \u00een regiunile care au f\u0103cut parte din regatul medieval al Ungariei\u201d, informeaz\u0103 istoricii de la castel.<\/p>\n

9 Turnul Tobo\u015farilor<\/strong><\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Turnul Tobo\u015farilor face parte din sistemul de turnuri circulare ale castelului. Poart\u0103 acest nume deoarece, potrivit istoricilor, era locul din care tobo\u015farul castelului \u00eei anun\u0163a pe localnici s\u0103 vine s\u0103 \u00ee\u015fi pl\u0103teasc\u0103 d\u0103rile. Parterul este realizat din zid\u0103rie plin\u0103, fiind suprapus de o camer\u0103 a pu\u015fca\u015filor \u015fi de o \u00eenc\u0103pere circular\u0103, cu o bolt\u0103 decorat\u0103 cu motive gotice. \u015ei acest turn a fost pictat cu forme geometrice, \u00eens\u0103 \u00een prezent acestea sunt mai pu\u0163in vizibile.<\/p>\n

10 Cimitirul dacic <\/strong><\/p>\n

Ultimele cercet\u0103ri arheologice \u00eentreprinse \u00een anii 2000 \u00een gr\u0103dina castelului pe Dealul S\u00e2npetru au scos la iveal\u0103 urmele unei cet\u0103\u0163i dacice \u00eentinse \u015fi a unei necropole \u00een care se aflau r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele a zeci de adul\u0163i \u015fi copii, ale c\u0103ror trupuri au fost transformate \u00een cenu\u015f\u0103 sau \u00eengropate \u00een p\u0103m\u00e2nt, al\u0103turi de obiectele lor de pre\u0163. Potrivit arheologilor, mormintele dateaz\u0103 din perioada dacic\u0103, de aproximativ 2.100 de ani. Necropola prezint\u0103 o importan\u0163\u0103 ridicat\u0103, pentru c\u0103 arat\u0103 ambele moduri \u00een care dacii \u00ee\u015fi \u00eenhumau defunc\u0163ii: cel ce presupunea incinerarea cadavrelor \u015fi cel al \u00eengrop\u0103rii lor f\u0103r\u0103 a mai fi arse. \u00cen aceea\u015fi zon\u0103 au fost descoperite mormintele unor r\u0103zboinici daci. \u00centr-unul dintre morminte se afla o urn\u0103 cu cenu\u015f\u0103, \u00eengropat\u0103 al\u0103turi de sica (pumnalul dacic) \u015fi lancea defunctului.<\/p>\n

Sursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Castelul Corvinilor a devenit una dintre destina\u0163iile favorite ale amatorilor de istorie medieval\u0103. Vechi de \u015fase secole, monumentul ofer\u0103 vizitatorilor<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":18235,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-18232","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2017\/01\/c-c.jpg?fit=147%2C120&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-4K4","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18232","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18232"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18232\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18242,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18232\/revisions\/18242"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18235"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18232"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18232"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18232"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}