Singura trus\u0103 medical\u0103 descoperit\u0103 pe teritoriul \u0163\u0103rii noastre cu ajutorul c\u0103reia se presupune c\u0103 dacii efectuau opera\u0163ii chirurgicale \u00ee\u015fi are originea \u00een Sarmizegetusa Regia. Obiectele pe care aceasta le con\u0163inea au st\u00e2rnit de-a lungul timpului numeroase controverse.<\/p>\n
Povestea uneia dintre cele mai impresionante descoperiri \u00eenregistrat\u0103 \u00een ultimul secol \u00een Sarmizegetusa Regia, singura trus\u0103 medical\u0103 antic\u0103<\/strong> ale c\u0103rei componente ar fi fost folosite de str\u0103mo\u015fii no\u015ftri la interven\u0163ii chirurgicale, a \u00eenceput \u00een 1954. Istoricul \u015fi arheologul Ion Hora\u0163iu Cri\u015fan a luat parte la descoperire \u015fi a cercetat obiectele, oferind publicului, potrivit m\u0103rturiei sale, dovada cea mai elocvent\u0103 a existen\u0163ei unei chirurgii traumatologice la daci.<\/p>\n \u201eTrusa medical\u0103 am descoperit-o \u00een 1954, cu ocazia dezzvelirii uneia dintre terasele Dealului Gr\u0103di\u015ftii, loc pe care era a\u015fezat ora\u015ful Sarmizegetusa, din vremea regelui Decebal. Printre ruinele unei locuin\u0163e distruse cu ocazia celui de-al doilea r\u0103zboi al lui Traian (105 \u2013 106 d. Hr.) am descoperit resturile unei casete de lemn cu m\u00e2ner de fier. Caseta cuprindea: o penset\u0103 de bronz, o lam\u0103 de cu\u0163it din fier cu ap\u0103r\u0103tori de bronz, o plac\u0103 format\u0103 din cenu\u015f\u0103 vulcanic\u0103 presat\u0103 \u015fi cinci mici borc\u0103na\u015fe de lut ars\u201d, afirma Ion Hora\u0163iu Cri\u015fan, \u00een volumul \u201eCiviliza\u0163ia geto-dacilor\u201d, Ion Hora\u0163iu Cri\u015fan (Bucure\u015fti, Dacica, 2008). Penseta ar fi fost folosit\u0103, \u00een opinia arheologului, pentru \u00eenl\u0103turarea corpilor str\u0103ini \u015fi a schijelor de oase din r\u0103ni. Lama de cu\u0163it din fier a fost utilizat\u0103 ca instrument chirurgical, ca bisturiu, sus\u0163inea autorul. Cenu\u015fa vulcanic\u0103 era pres\u0103rat\u0103 pe r\u0103ni, cu rol absorbant \u015fi cicatrizant, informa Ion Hora\u0163iu Cri\u015fan.<\/p>\n Piesele de import de pe Insula lui Hipocrate<\/strong><\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u015fte medicina, geto-dacii au dep\u0103\u015fit cu siguran\u0163\u0103 prima faz\u0103 din istoria acestei discipline, cea primitiv\u0103, intr\u00e2nd \u00een cea cunoscut\u0103 sub numele de medicin\u0103 hieratic\u0103, sacerdotal\u0103, intermediar\u0103 \u00eentre etnoiatrie (medicina popular\u0103) \u015fi iatrosofie (medicina cult\u0103), preciza omul de \u015ftiin\u0163\u0103, \u00een cercetarea dedicat\u0103 \u015fi trusei medicale antice. Medicina era practicat\u0103 mai ales de preo\u0163i, informa autorul, iar piesele de import ale trusei medicale ar\u0103tau c\u0103 dacii aveau leg\u0103turi str\u00e2nse civiliza\u0163iile mediteraneene ale vremii.<\/p>\n \u201ePe l\u00e2ng\u0103 vr\u0103ji \u015fi practici mistice, preo\u0163ii geto-daci foloseau \u015fi elemente terapeutice reale. Platon (Charmides, 156) ne transmite chiar un principiu de medicin\u0103 dacic\u0103 practicat\u0103 de preo\u0163i, \u00een frunte cu marele preot.<<Dup\u0103 cum ne spune el textual nu trebuie s\u0103 \u00eencerc\u0103m a \u00eengriji ochii f\u0103r\u0103 \u0163inem seama de cap, nici capul poate fi \u00eengrijit ne\u0163in\u00e2ndu-se corp. Principiul este cel integralist, care se reg\u0103se\u015fte la adep\u0163ii \u015fcolii din Kos, \u015fcoal\u0103 ce a culminat cu Hipocrate, cel mai str\u0103lucit reprezentant al medicinei antice, supranumit pe drept cuv\u00e2nt <<p\u0103rintele medicinei=””>>.<\/p>\n \u00cen sprijinul leg\u0103turilor pe care le \u00eentre\u0163ineau preo\u0163ii-medici geto-daci cu lumea greceasc\u0103 \u015fi chiar cu insula Kos se poate men\u0163iona trusa medical\u0103 pe care am descoperit-o \u00eentr-o locuin\u0163\u0103 de pe Dealul Gr\u0103di\u015ftei. Din trus\u0103 f\u0103ceau parte o penset\u0103 de bronz lucrat\u0103, probabil, la Kos \u015fi o tablet\u0103 medicamentoas\u0103 din cenu\u015fa unui vulcan mediteranean, la care se adaug\u0103 un bisturiu \u015fi borc\u0103na\u015fe pentru alifii\u201d, preziza autorul volumelor I \u015fi II din \u201eCiviliza\u0163ia geto-dacilor\u201d.<\/p>\n Despre provenien\u0163a din import a pensetei din trusa medical\u0103 din Sarmizegetusa<\/strong><\/p>\n Regia au adus informa\u0163ii \u015fi al\u0163i arheologi.<\/p>\n \u201ePenseta descoperit\u0103 \u00een trusa medical\u0103 de la Gr\u0103di\u015ftea de Munte apar\u0163ine unui tip mai complex, fiind foarte probabil o pies\u0103 de import. Cea mai bun\u0103 analogie pentru aceast\u0103 pies\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-o trus\u0103 medical\u0103 descoperit\u0103 pe insula Kos, datat\u0103 din perioada elenistic\u0103, nu \u00eenainte de secolul al doilea \u00ee. Hr.\u201d, informa cercet\u0103toarea Liliana Daniela Suciu, \u00een lucrarea \u201eInstrumentar medical \u015fi farmaceutic \u00een Dacia Preroman\u0103\u201d, (Revista Fontes Historiae, Bistri\u0163a N\u0103s\u0103ud).<\/p>\n Singura trus\u0103 descoperit\u0103 <\/strong><\/p>\n Autoarea studiului despre instrumentarul medical al dacilor informa c\u0103 \u00een Dacia preroman\u0103 trusele medicale sunt foarte rare, iar majoritatea instrumentelor medicale au fost g\u0103site disparat \u00een siturile dacice. \u201eSingura trus\u0103 cunoscut\u0103 deocamdat\u0103 este cea descoperit\u0103 \u00een locuin\u0163a de pe terasa a V-a a platoului cu \u015fase terase de la Gr\u0103di\u015ftea de Munte. Piesele au fost descoperite \u00eempreun\u0103, ele constituind inventarul unei casete de lemn din care s-au mai p\u0103strat m\u00e2nerul de fier \u015fi fragmente din ferec\u0103tura de bronz care o decora. Pe l\u00e2ng\u0103 instrumentele de metal (penset\u0103, bisturiu) \u015fi piatr\u0103 (placa din cenu\u015f\u0103 vulcanic\u0103) trusa mai con\u0163inea \u015fi cinci recipiente ceramice de mici dimensiuni. Toate au fost confec\u0163ionate la roat\u0103 \u015fi reprezint\u0103 miniaturi ale unor vase tipice civiliza\u0163iei dacice. \u0162in\u00e2nd cont de inventarul trusei, putem presupune c\u0103 ea apar\u0163inea unui medic chirurg, spre aceast\u0103 interpretare duc\u00e2nd prezen\u0163a \u00een componen\u0163a trusei a pensetei \u015fi bisturiului. Placa de cenu\u015f\u0103 putea fi folosit\u0103 la stoparea hemoragiilor \u015fi gr\u0103birea cicatriz\u0103rii r\u0103nilor, iar v\u0103scioarele puteau fi utilizate la p\u0103strarea unor substan\u0163e necesare \u00een tratarea unor afec\u0163iuni\u201d, informa cercet\u0103toarea Liliana Daniela Suciu, \u00een lucrarea \u201eInstrumentar medical \u015fi farmaceutic \u00een Dacia Preroman\u0103\u201d.<\/p>\n Trusa descoperit\u0103 la mijlocul anilor 1950 \u00een Sarmizeegtusa<\/strong><\/p>\n Regia con\u0163inea at\u00e2t piese de import (penseta I placa de cenu\u015f\u0103), c\u00e2t \u015fi de origine local\u0103 (vasele ceramice). Ea data din secolul I d. Hr., fiind descoperit\u0103 \u00eentr-o locuin\u0163\u0103 care, ulterior, a fost incendiat\u0103 \u00een timpul r\u0103zboaielor daco-romane. De asemenea, ar fi putut fi folosit\u0103 de medici daci, informeaz\u0103 arheologii.<\/p>\n Bisturiele dacice<\/strong><\/p>\n Un presupus bisturiu din trusa de la Sarmizegetusa Regia le-a atras aten\u0163ia arheologilor, datorit\u0103 rarit\u0103\u0163ii unor astfel de piese. Bisturiul putea fi folosit la practicarea unor incizii, la t\u0103ierea abceselor \u015fi \u00een aproape toate interven\u0163iile chirurgicale, informa cercet\u0103toarea.<\/p>\n \u201e\u00cen Dacia, asemenea piese sunt foarte pu\u0163in cunoscute, nu pentru c\u0103 ele nu ar fi existat, ci pentru c\u0103 ast\u0103zi este foarte greu s\u0103 fie deosebite de cu\u0163itele obi\u015fnuite, cu care seam\u0103n\u0103 foarte mult ca form\u0103. Lama acestor instrumente este realizat\u0103 \u00eentotdeauna din metal, de obicei din fier, fiind prins\u0103 \u00een m\u00e2nere de lemn, os, corn sau alte materiale. Cu siguran\u0163\u0103 lama de fier descoperit\u0103 \u00een trusa medical\u0103 de la Gr\u0103di\u015ftea de Munte era o parte component\u0103 a unui astfel de bisturiu. Din aceea\u015fi a\u015fezare provin alte dou\u0103 piese ce puteau fi utilizate \u00een diverse opera\u0163ii chirurgicale\u201d, ar\u0103ta autoarea studiului \u201eInstrumentar medical \u015fi farmaceutic \u00een Dacia Preroman\u0103\u201d. \u00cen Sarmizegetusa Regia au fost descoperite c\u00e2rlige, c\u0103rora arheologii le-au indicat o posibil\u0103 utilizare \u00een medicin\u0103, pentru a ridica marginile unei pl\u0103gi sau a dep\u0103rta \u0163esuturile \u00een timpul unei opera\u0163ii chirurgicale.<\/p>\n Ce rol avea cenu\u015fa vulcanic\u0103 <\/strong><\/p>\n Cenu\u015fa vulcanic\u0103 din trus\u0103, care putea fi folosit\u0103 pentru prepararea diferitelor substan\u0163e medicinale, i-a fascinat, de asemenea, pe unii dintre arheologi. \u201eDin Dacia preroman\u0103 se cunosc trei asemenea piese. Una provine de la Poiana, este din marmur\u0103, foarte probabil obiect de import, \u015fi era utilizat\u0103 la prepararea alifiilor. Cealalt\u0103 f\u0103cea parte din trusa medical\u0103 descoperit\u0103 la Gr\u0103di\u015ftea de Munte. Placa este din cenu\u015f\u0103 vulcanic\u0103, are o form\u0103 dreptunghiular\u0103 \u015fi este \u015fi ea tot o pies\u0103 de import. Spre deosebire de placa de la Poiana, acesta din urm\u0103 putea fi folosit\u0103 at\u00e2t la prepararea medicamentelor, dar putea constitui ea \u00eense\u015fi un medicament, praful rezultat din r\u0103zuirea acesteia, pres\u0103rat pe r\u0103ni \u015fi ulcera\u0163ii, av\u00e2nd un efect absiorbant \u015fi cicatrizant. \u00cen fine, o a treia plac\u0103, de alabastru, provine de la Piatra Ro\u015fie. Asemenea pl\u0103ci sunt cunoscute \u00een instrumentarul medical roman, la fel cum utilizarea unor minerale \u00een tratamentul unor afec\u0163iuni era prescris din antichitate de diver\u015fi medici \u015fi botani\u015fti\u201d, ar\u0103ta Liliana Daniela Suciu, \u00een lucrarea \u201eInstrumentar medical \u015fi farmaceutic \u00een Dacia Preroman\u0103\u201d.<\/p>\n V\u0103scioarele din trusa medical\u0103 scoas\u0103 la iveal\u0103 la Sarmizegetusa <\/strong><\/p>\n Regia puteau con\u0163ine unguente, pe care potrivit unor istorici, dacii \u015fi le puteau fabrica singuri, f\u0103r\u0103 a mai fi nevoie s\u0103 el importe.<\/p>\n Povestea Sarmizegetusei Regia Sarmizegetusa<\/strong><\/p>\n Regia a fost centrul economic, religios \u015fi politic al Daciei, \u00eenainte de r\u0103zboaiele daco-romane din jurul anului 100. Templele \u015fi sanctuarele ei au fost dispuse pe dou\u0103 terase, iar unii istorici au stabilit c\u0103 au fost ridicate unele din vremea regelui Burebista, iar altele \u00een vremea lui Decebal, \u00een care a\u015fezarea s-a aflat \u00een apogeul dezvolt\u0103rii sale economice, potrivit unor istorici.<\/p>\n Sarmizegetusa Regia a fost devastate de romani, a fost incendiat\u0103, iar templele ei au fost distruse \u015fi abandonate vreme de aproape dou\u0103 milenii. \u00cen prezent, situl arheologic este inclus \u00een patrimoniul UNESCO, al\u0103turi de alte cinci cet\u0103\u0163i dacice \u015fi este unul dintre cele mai populare minumente istorice ale \u0163\u0103rii.<\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Singura trus\u0103 medical\u0103 descoperit\u0103 pe teritoriul \u0163\u0103rii noastre cu ajutorul c\u0103reia se presupune c\u0103 dacii efectuau opera\u0163ii chirurgicale \u00ee\u015fi are<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":18357,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-18355","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2017\/01\/sar.jpg?fit=282%2C179&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-4M3","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18355","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18355"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18355\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18361,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18355\/revisions\/18361"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18357"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18355"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18355"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18355"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}