{"id":18702,"date":"2017-02-02T10:35:33","date_gmt":"2017-02-02T08:35:33","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=18702"},"modified":"2017-02-07T09:57:09","modified_gmt":"2017-02-07T07:57:09","slug":"sa-descoperim-impreuna-istoria-tezauruluiclosca-cu-puii-de-aur","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=18702","title":{"rendered":"S\u0103 descoperim \u00eempreun\u0103 istoria tezaurului”CLO\u015eCA CU PUII DE AUR”"},"content":{"rendered":"

\"Imagini<\/p>\n

Un colec\u0163ionar br\u0103ilean de\u0163ine un document foarte rar, tip\u0103rit \u00een 1875, din care reiese c\u00e2t de mare a recompensa oferit\u0103 de autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne pentru prinderea ho\u0163ului tezaurului de la Pietroasa, cunoscut rom\u00e2nilor sub denumirea \u201eClo\u015fca cu puii de aur\u201d. Cei 5.000 de lei oferi\u0163i de Ministrului Instruc\u0163iunei Publice reprezentau o mic\u0103 avere la vremea respectiv\u0103.
\n\u201eCirculara fusese trimis\u0103 tuturor prefecturilor, comandan\u0163ilor de puncte vamale \u015fi \u015fefilor birourilor de puncte vamale din \u0163ar\u0103. Iar cum Br\u0103ila era \u00een acea perioad\u0103 un important punct vamal, dincolo de Dun\u0103re fiind teritoriul controlat de Imperiul Otoman, s-a dat o aten\u0163ie deosebit\u0103 acestui aspect.<\/p>\n

Circulara primit\u0103 prin telegraf a fost tip\u0103rit\u0103 la tipografia Sylloghi din ora\u015f, fiind distribuit\u0103 c\u0103tre toate institu\u0163iile vizate, sub semn\u0103tura prefectului din acea perioad\u0103, N. Sl\u0103vescu\u201d, spune Marian Gheorghe, colec\u0163ionarul care de\u0163ine acest document vechi de 140 de ani.<\/p>\n

\u201eProbabil este unicul exemplar care s-a mai p\u0103strat. La toate expozi\u0163iile la care am participat \u00een ultima perioad\u0103 nu am auzit s\u0103 mai de\u0163in\u0103 cineva un astfel de document\u201d, afirm\u0103 colec\u0163ionarul.<\/p>\n

Circulara descrie \u00een am\u0103nunt, \u00een limbajul specific perioadei, con\u0163inutul tezaurului furat, \u00een noaptea de 19 spre 20 decembrie a anului 1875, din \u201emuseul de antichit\u0103\u0163i din Capital\u0103\u201d: \u201e1 Tav\u0103 de auru t\u0103iat\u0103 \u00een patru buc\u0103\u0163i, greutatea cinci oca \u015fi 280 dramuri. 1 Urn\u0103 idem \u00een form\u0103 de ibricu, rupt\u0103 \u00een buc\u0103\u0163i, una oca \u015fi 132 dramuri. 1 Vasuidem rotund \u00een form\u0103 de co\u015fule\u0163u \u00een dece col\u0163uri, \u00eempodobitu cu granate ro\u015fii \u015fi albe 1 oca 72 dramuri\u201d etc.<\/p>\n

Dup\u0103 ce este specificat\u0103 toat\u0103 lista obiectelor furate, circulara le d\u0103 instruc\u0163iunile necesare autorit\u0103\u0163ilor locale: \u201eV\u0103 rogu lua\u0163i tote mesurile pentru urm\u0103rirea culpabililoru \u015fi g\u0103ssirea objectelor. Ministru Instruc\u0163iunei publice ofer\u0103 un premiu de 5000 lei noiu, aceluia care va descoperi pe culpabili\u201d.<\/p>\n

<\/p>\n

\u201eSuma de 5000 de lei era o adev\u0103rat\u0103 avere \u00een acea epoc\u0103\u201d, spune colec\u0163ionarul Marian Gheorghe.<\/p>\n

Cine a furat tezaurul \u015fi cum a fost prins ho\u0163ul <\/strong><\/p>\n

Tezaurul a fost furat \u00eentr-o noapte din luna decembrie a anului 1875 de Grigore Pantazescu, un fost seminarist cu reale calit\u0103\u0163i de acrobat, care de altfel fusese \u015fi lucr\u0103tor la un circ din epoc\u0103. Ho\u0163ul, profit\u00e2nd de faptul c\u0103 vitrina-seif \u00een care era \u0163inut\u0103 comoara fusese l\u0103sat\u0103 deschis\u0103, a spart acoperi\u015ful s\u0103lii de la Universitatea Bucure\u015fti, unde era expus\u0103 aceasta \u00een acel moment, \u015fi, cobor\u00e2nd pe o fr\u00e2nghie, a reu\u015fit s\u0103 fure toate piesele din aur masiv.<\/p>\n

\u00cen acea noapte, un viscol puternic se ab\u0103tuse asupra Bucure\u015ftiului, astfel c\u0103 Pantazescu a reu\u015fit s\u0103 \u00ee\u015fi fac\u0103 pierdut\u0103 urma. El a fost prins destul de repede, \u00eens\u0103, nu cu ajutorul recompensei oferite de autorit\u0103\u0163i ci dup\u0103 ce a f\u0103cut gre\u015feala s\u0103 dea la topit una dintre piesele tezaurului unui bijutier din capital\u0103.<\/p>\n

Condamnat la 6 ani de \u00eenchisoare, Grigore Pantazescu \u015fi-a g\u0103sit sf\u00e2r\u015fitul \u00een mod misterios, cu doar c\u00e2teva luni \u00eenainte de a-\u015fi termina de isp\u0103\u015fit pedeapsa, fiind \u00eempu\u015fcat mortal \u00een timpul unei presupuse tentative de evadare. Presa vremii a speculat faptul c\u0103 vestitul ho\u0163 a fost ucis \u00een urma unui complot pus la cale de directorul \u00eenchisorii de la Ocnele Mari, care aflase de locul unde Pantazescu ascunsese bijuteriile furate \u00een timpul jafurilor comise \u00eenainte de a da marea lovitur\u0103 cu Tezaurul de la Pietroasa \u015fi ar fi vrut s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na pe acestea.<\/p>\n

Istoria zbuciumat\u0103 a \u201eClo\u015ftii cu puii de aur\u201d<\/strong><\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Tezaurul a fost descoperit \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00een 1837, de doi \u0163\u0103rani, Stan Avram \u015fi Ion Lemnaru, \u00eentr-o carier\u0103 de piatr\u0103 de l\u00e2ng\u0103 satul Pietroasa Mic\u0103, jude\u0163ul Buz\u0103u.Ini\u0163ial, ace\u015ftia n-au \u015ftiut ce s\u0103 fac\u0103 cu cele peste 20 de obiecte din aur masiv, ce c\u00e2nt\u0103reau circa 40 de kilograme. Dup\u0103 ce l-au \u0163inut aproape un an \u00een podul casei unui cunoscut, cei doi au ar\u0103tat tezaurul unui antrepenor care lucra la repara\u0163ia podului construit peste p\u00e2r\u00e2ul C\u00e2ln\u0103u, albanezul Anastase Tarba Verusi.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\"Imagini\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\"Imagini \u00a0<\/p>\n

Antrepenorul le-a pl\u0103tit celor doi \u0163\u0103rani 4000 de lei, o sum\u0103 modic\u0103 \u00een raport cu valoarea real\u0103 a comorii, \u015fi, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 fac\u0103 tezaurul mai u\u015for transportabil, a distrus c\u00e2teva piese sp\u0103rg\u00e2ndu-le \u00een buc\u0103\u0163i. Dup\u0103 ce autorit\u0103\u0163ile vremii au prins de veste, at\u00e2t Versusi c\u00e2t \u015fi cei doi \u0163\u0103rani au fost judeca\u0163i \u015fi condamna\u0163i pentru t\u0103inuire.<\/p>\n

Potrivit site-ului Muzeului Na\u0163ional de Istorie a Rom\u00e2niei, \u201edin tezaurul compus ini\u0163ial se pare din 22 de vase \u015fi podoabe de aur s-au putut recupera numai 12, succes datorat \u00eens\u0103 doar interesului deosebit manifestat de Banul Mihalache Ghica, posesorul unei renumite biblioteci \u015fi colec\u0163ii de antichit\u0103\u0163i, pe atunci vornic al Departamentului Treburilor Din\u0103untru, un fel de ministru de interne, \u015fi totodat\u0103 frate al domnitorului de atunci al T\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, Alexandru Ghica.<\/p>\n

Prin intermediul Banului Mihalache Ghica tezaurul a devenit destul de repede cunoscut \u00een mediul savant f\u0103r\u0103 a se bucura \u00eenc\u0103 de o foarte mare popularitate \u00een mediile mai pu\u0163in instruite. Aceast\u0103 popularitate va fi ob\u0163inut\u0103 abia dup\u0103 1867, anul marii expozi\u0163ii universale de Paris organizat\u0103 sub \u00eenaltul patronaj al lui Napoleon al III-lea. Special pentru acest eveniment, Alexandru Odobescu va superviza restaurarea pieselor de c\u0103tre un bijutier parizian\u201d.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la descoperirea morm\u00e2ntului lui Tutankamon, la \u00eenceputul secolului XX, \u201eClo\u015fca cu puii de aur\u201d a fost cel mai mare tezaur antic descoperit \u00een lume.<\/p>\n

Dup\u0103 furtul nereu\u015fit al lui Pantazescu, tezaurul a mai trecut printr-un moment critic, \u00een 1884, c\u00e2nd \u00eenc\u0103perea unde se afla a fost cuprins\u0103 de un incendiu. Pentru a fi salvat, a fost aruncat pe fereastr\u0103. \u00cen acela\u015fi an, a trecut printr-o restaurare masiv\u0103, la Berlin, c\u0103p\u0103t\u00e2nd aspectul ce s-a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. \u201eUn alt moment foarte important al biografiei tezaurului este anul 1917, c\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu tot tezaurul Rom\u00e2niei este trimis la Moscova.<\/p>\n

De acolo el s-a \u00eentors abia \u00een 1956, c\u00e2nd Uniunea Sovietic\u0103 a restituit Rom\u00e2niei tezaurul artistic trimis \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial. Din 1971, anul inaugur\u0103rii, tezaurul de la Pietroasa a putut fi admirat \u00een expozi\u0163ia Tezaur Istoric a Muzeului Na\u0163ional de Istorie a Rom\u00e2niei\u201d, se mai precizeaz\u0103 pe site-ul Muzeului de Istorie.
\nSursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Un colec\u0163ionar br\u0103ilean de\u0163ine un document foarte rar, tip\u0103rit \u00een 1875, din care reiese c\u00e2t de mare a recompensa oferit\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":18712,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-18702","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2017\/02\/closca-cu-puii-de-aur-5.jpg?fit=400%2C300&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-4RE","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18702","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18702"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18702\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18713,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18702\/revisions\/18713"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18712"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18702"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18702"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18702"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}