{"id":18716,"date":"2017-02-02T12:39:38","date_gmt":"2017-02-02T10:39:38","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=18716"},"modified":"2017-02-02T10:40:08","modified_gmt":"2017-02-02T08:40:08","slug":"descrieri-memorabile-ale-oraselor-din-tinutul-hunedoarei-oferite-de-nicolae-iorga","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=18716","title":{"rendered":"Descrieri memorabile ale ora\u015felor din \u0163inutul Hunedoarei, oferite de Nicolae Iorga"},"content":{"rendered":"

Nicolae Iorga a l\u0103sat posterit\u0103\u0163ii unele dintre cele mai memorabile descrieri ale ora\u015felor din \u0163inutul Hunedoarei, pe care le-a vizitat la \u00eenceputul secolului XX. Ora\u015fele Hunedoarei de la \u00eenceputul secolului XX au fost descrise de Nicolae Iorga, \u00een volumul \u201eNeamul Rom\u00e2nesc \u015fi \u0162ara Ungureasc\u0103\u201d. Istoricul a oferit detalii pitore\u015fti despre via\u0163a localnicilor \u015fi frumuse\u0163ile Hunedoarei.<\/p>\n

Or\u0103\u015ftie<\/strong> era, \u00een urm\u0103 cu un secol, un b\u00e2lci locuit de oameni domoli, cu un port simplu \u015fi s\u0103r\u0103c\u0103cios, relata Nicolae Iorga.<\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

\u201eUrm\u0103m \u00eent\u00e2i un drum lung printre lanuri. Pe margine trec necurmat, pe jos \u015fi c\u0103l\u0103ri, s\u0103teni din aceste p\u0103r\u0163i, care se \u00eentorc de la b\u00e2lciul ce se fr\u0103m\u00e2nt\u0103 colo \u00een fund la st\u00e2nga, pe malul r\u00e2ului Or\u0103\u015ftiei. Portul e cu totul deosebit de acela cu care te deprinzi p\u00e2n\u0103 aice. E mult mai pu\u0163in frumos, mult mai lipsit de podoabe. B\u0103rba\u0163ii, cu sau f\u0103r\u0103 chic\u0103, poart\u0103 p\u0103l\u0103riu\u0163e mici. C\u0103ma\u015fa, f\u0103r\u0103 \u00eenflorituri, se umfl\u0103 larg. \u00cen locul i\u0163arilor sunt pantaloni albi foarte \u00eenfoia\u0163i. Opincile se \u00eentrebuin\u0163eaz\u0103 mult. Unele femei se \u00eembrac\u0103 tocmai ca la t\u00e2rg, altele cu catrin\u0163e \u00eenguste \u015fi o \u00eenvelitoare simpl\u0103 \u00een jurul capului. \u00cencep o zi nou\u0103 \u00een amestecul de zgomote al b\u00e2lciului care s-a deschis sub ferestrele noastre. Aceste locuri cu \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare pa\u015fnic\u0103 \u015fi \u00eenflorit\u0103, de pare c\u0103 ar fi preg\u0103tite numai pentru lina p\u0103\u015funare a turmelor, ascund \u00een ele fierul tare \u015fi aurul scump. Suntem aproape de mun\u0163ii agat\u00e2r\u015filor \u015fi de s\u0103la\u015furile dacilor r\u0103zboinici\u201d, informa istoricul.<\/p>\n

Ha\u0163egul \u015fi c\u0103su\u0163ele din lemn \u00eennegrit<\/strong><\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

De la Or\u0103\u015ftie, Iorga \u015fi-a continuat c\u0103l\u0103toria pe Valea Streiului, ajung\u00e2nd la Ha\u0163eg, unde a \u00eennoptat \u00een hanul or\u0103\u015felului.<\/p>\n

\u201eHa\u0163egul se vede acum prin ochiurile de arbori, la dreapta, s\u0103m\u0103nat \u00eentr-o larg\u0103 c\u00e2mpie pe care din toate p\u0103r\u0163ile o \u00eenconjoar\u0103 mun\u0163ii. Spre el ne cobor\u00e2m printre vii \u015fi c\u0103su\u0163e de munte, cu lungile coperi\u015furi de \u015findil\u0103 neagr\u0103. Apoi, pe str\u0103zi foarte tinoase , tivite de la o vreme cu \u00eenguste trotuare de asfalt, vin case pl\u0103cute. boutari hategO raz\u0103 de soare m\u0103 de\u015fteapt\u0103 \u00een odaia de hotel, unde cu lum\u00e2narea aprins\u0103 m-am p\u0103zit de locuitorii obi\u015fnui\u0163i ai acestor \u00eenc\u0103peri. Acum v\u0103d mai bine pia\u0163a, care e nou\u0103, abia de c\u00e2teva zeci de ani, \u00een vechiul t\u00e2rgu\u015for rom\u00e2nesc al c\u0103su\u0163elor de lemn \u00eennegrit\u201d, scria Iorga.<\/p>\n

Hunedoara<\/strong>, loc de evlavie Hunedoara era un \u201eloc de evlavie al neamului\u201d, informa Nicolae Iorga, datorit\u0103 istoriei voievodului Ioan de Hunedoara.<\/p>\n

Centrul Hunedoarei acum 100 de ani<\/p>\n

\"Imagini\u00a0 \u00a0\"Imagini<\/p>\n

\u201eChiar l\u00e2ng\u0103 cetatea lui Matia\u015f Craiul, cu broboad\u0103 tricolor\u0103, se \u00eenal\u0163\u0103 uria\u015fele co\u015furi ale unei topitorii de fier a statului, pe l\u00e2ng\u0103 care cea de la C\u0103lan e numai o juc\u0103rie. Piatra de fier se aduce din Ghelari, pe o linie ferat\u0103 deosebit\u0103. Ici \u015fi colo se afl\u0103 \u00een jurul ora\u015fului, p\u00e2n\u0103 la marginea p\u0103durii, a\u015fez\u0103ri de lucr\u0103tori ocupa\u0163i la aceast\u0103 mare munc\u0103 metalurgic\u0103. Primarul, bunul b\u0103tr\u00e2n D\u0103nil\u0103, e \u00eenc\u0103 \u00een fruntea comunei cu majoritatea de aleg\u0103tori rom\u00e2ni\u201d, scria Iorga.<\/p>\n

Deva,<\/strong> t\u00e2rgul ceang\u0103ilor Deva avea 8.000 de locuitori, iar \u00een peisajul s\u0103u pitoresc se distingeau ruinele cet\u0103\u0163ii \u015fi comunitatea de ceang\u0103i de la marginea ora\u015fului, scria Iorga.<\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

\u201eCetatea \u015fi-a pierdut cu totul \u00eensemn\u0103tatea, ajung\u00e2nd numai un ad\u0103post la vreme de nevoie al locuitorilor satului de jos, al Devei. P\u00e2n\u0103 ce la 1849 un c\u0103prar din oastea mo\u0163ilor, se zice, s-a furi\u015fat aici, jertfindu-\u015fi via\u0163a, \u015fi a f\u0103cut, prin praf de pu\u015fc\u0103, s\u0103 izbucneasc\u0103 pietrele sure ale vechiului cuib de tiranic\u0103 st\u0103p\u00e2nire. La intrarea de spre Hunedoara ne-au \u00eent\u00e2mpinat frumoase case albe \u00een \u015fir, \u00eenaintea c\u0103rora \u00ee\u015fi f\u0103ceau odihna Duminecii \u00een \u015fir \u0163\u0103rani chiaburi \u015fi femei cu fuste colorate, foarte scurte, fete cu panglici \u00een cozile l\u0103sate pe spate, copii obraznici care strigau dup\u0103 noi, rom\u00e2ne\u015fte \u201ecine e\u015fti\u201d, to\u0163i ceang\u0103i, veni\u0163i nu de mult din Bucovina, cu portul \u015fi datinile lor, cu legea lor catolic\u0103, v\u0103dit\u0103 prin crucile spinoase de pe coperi\u015furi \u015fi prin crucifixele din marginea drumului, \u00eenflorite \u015fi \u00eencununate\u201d, informa Nicolae Iorga.<\/p>\n

Bradul \u015fi \u0163inutul aurului<\/strong><\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Or\u0103\u015felul Brad era vestit datorit\u0103 exploat\u0103rilor aurifere, scria Nicolae Iorga. Totu\u015fi, via\u0163a localnicilor era grea.<\/p>\n

\u201eCasele de la \u0163ar\u0103 \u00eentre care intr\u0103m fac parte din comuna Bradului, care urmeaz\u0103 apoi, cu gr\u0103dini \u015fi verze, cu bordeie \u00een p\u0103m\u00e2nt pentru provizii, cu ziduri mai mari ale str\u0103inilor \u015fi cu o alee de pr\u0103v\u0103lioare ca a oric\u0103rui t\u00e2rgu\u015for. Acesta este \u015fi un \u0163inut vestit \u00een aur. Agat\u00e2r\u015fii au lucrat aici la scoaterea lui din p\u0103m\u00e2nt \u015fi au ajuns astfel cei mai boga\u0163i, dar mai tr\u00e2ndavi \u015fi afemeia\u0163i. Apoi au venit romanii, scotocind pretutindeni dup\u0103 aur. Acum, o companie german\u0103 lucreaz\u0103 \u00een gropi, cu lucr\u0103tori rom\u00e2ni, care cer\u00adceteaz\u0103 prin ad\u00e2ncuri sau piseaz\u0103 bolovanii cuprinz\u0103tori de bog\u0103\u0163ie, \u015fi astfel se ofilesc zi de zi, p\u00e2n\u0103 pier de greul unei munci stra\u015fnice, pl\u0103tit\u0103 cu mizeria unei coroane pe zi. La \u015fleampurile aurarilor nem\u0163i se pr\u0103p\u0103desc a\u015fa, \u00een chip nevrednic, trudind \u015fi b\u00e2nd, urma\u015fii acelora care au f\u0103cut din Horea un rege al \u0163\u0103ranilor \u015fi din Avram Iancu arhanghelul r\u0103spl\u0103titor pentru cru\u00adzimile vechi \u015fi nou\u0103\u201d, amintea Nicolae Iorga.<\/p>\n

Petro\u015fani,<\/strong> ora\u015ful c\u0103rbunelui<\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

\u00cen Petro\u015fani, Nicolae Iorga a ajuns cu trenul, la finalul unei c\u0103l\u0103torii de patru ore, pornit\u0103 din Ha\u0163eg. Cu tr\u0103sura drumul ar fi fost parcurs \u00een dou\u0103 zile, scria Iorga, \u00eens\u0103 \u201etrenul duce \u00een patru ceasuri, \u00een care se num\u0103r\u0103 \u015fi opririle nesf\u00e2r\u015fite pe la c\u00e2te o sta\u0163ie de m\u00e2na a treia unde se \u00eenn\u0103desc \u015fi desfac vagoanele\u201d. Petro\u015faniul avea \u00een acei ani 8.000 de locuitori, iar localnicii \u00eei spuneau \u201ePetrozseny\u201d.<\/p>\n

\u201eDin cl\u0103dirile cele mari \u015fi multe ale g\u0103rii te afli \u00een mijlocul unei a\u015fez\u0103ri omene\u015fti cum sunt acelea din America de Nord, prin locurile unde o mare bog\u0103\u0163ie a ie\u015fit la iveal\u0103 chem\u00e2nd la sine pe doritorii de c\u00e2\u015ftig r\u0103pede \u015fi pe muncitorii care primesc munca cea mai grea pentru plata cea mai mare.\u201d Autorul descria mul\u0163imea celor veni\u0163i \u00een Valea Jiului \u201epentru a stoarce c\u0103rbunele p\u0103m\u00e2ntului din acele dou\u0103 dealuri dep\u0103rtate\u201d, unde munceau rom\u00e2ni, maghiari, slovaci \u015fi chiar turci, apoi casele mari ale coloniilor \u015fi cele mici \u015fi curate de la marginea or\u0103\u015felului \u015fi miezul acestuia, reprezentat de o strad\u0103 lung\u0103.<\/p>\n

Sursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nicolae Iorga a l\u0103sat posterit\u0103\u0163ii unele dintre cele mai memorabile descrieri ale ora\u015felor din \u0163inutul Hunedoarei, pe care le-a vizitat<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":18717,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-18716","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i2.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2017\/02\/neamul-romanesc-in-ardeal-si-tara-ungureasca-la-1906_1_produs.jpg?fit=%2C&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-4RS","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18716","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18716"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18716\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18721,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18716\/revisions\/18721"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18717"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18716"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18716"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18716"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}