{"id":19342,"date":"2017-02-20T15:38:14","date_gmt":"2017-02-20T13:38:14","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=19342"},"modified":"2017-02-20T14:32:24","modified_gmt":"2017-02-20T12:32:24","slug":"tezaurul-de-la-stancesti-botosani-este-una-dintre-cele-mai-misterioase-comori-ale-romaniei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=19342","title":{"rendered":"Tezaurul de la St\u00e2nce\u015fti-Boto\u015fani este una dintre cele mai misterioase comori ale Rom\u00e2niei"},"content":{"rendered":"

Tezaurul de la St\u00e2nce\u015fti este una dintre cele mai misterioase comori ale Rom\u00e2niei. Nimeni nu \u015ftie cu siguran\u0163\u0103 cui au apar\u0163inut, cum au fost folosite piesele respective \u015fi mai ales cum au ajuns \u00een nordul Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

\u00cen anul 1960, reputa\u0163ii arheologi ie\u015feni Adrian \u015fi Marilena Florescu \u00eencepeau o campanie de s\u0103p\u0103turi la cel mai mare ansamblu fortificat din Moldova ce apar\u0163inuse odinioar\u0103 traco-ge\u0163ilor. Este vorba de uria\u015fele cet\u0103\u0163i getice de la St\u00e2nce\u015fti, jude\u0163ul Boto\u015fani. \u00centinse pe o suprafa\u0163\u0103 de peste 60 de hectare, cet\u0103\u0163ile aflate chiar la marginea p\u0103durii de la Baisa, cum \u00eei spun localnicii, au fost locuite acum 2500 de ani de r\u0103zboinici, plugari \u015fi cresc\u0103tori de vite. S\u0103p\u0103turile au durat cu intermiten\u0163e p\u00e2n\u0103 \u00een anii `70. Din p\u0103cate doar 3-4% din suprafa\u0163a cet\u0103\u0163ii a fost explorat\u0103 \u00een anii comunismului, cercet\u0103rile fiind abandonate complet dup\u0103 anii 90. Chiar \u015fi \u00een aceste condi\u0163ii, \u00een 1961, sub un bordei getic de acum dou\u0103 milenii, arheologii ie\u015feni au descoperit un tezaur unicat \u015fi \u00een acela\u015fi misterios.<\/p>\n

\"Imagini\u00a0 \u00a0\u00a0
\nArheologul Adrian Florescu a descoperit tezaurul \u00een interiorul unui vas, dosit de un get probabil sub podeaua unei locuin\u0163e, \u00een interiorul unei dintre cet\u0103\u0163i. Practic este vorba de piese din aur masiv, dar \u015fi din obiecte ce aveau o aplica\u0163ie practic evident\u0103. Cea mai important\u0103 pies\u0103 este de fapt cu valoare simbolic\u0103. Lung\u0103 de 478 mm \u015fi lat\u0103 de 96 mm, aceast\u0103 pies\u0103 unicat \u00een Europa, dup\u0103 cum afirm\u0103 inclusiv speciali\u015ftii actuali, are ca reprezent\u0103ri pe suprafa\u0163a sa un cap de mistre\u0163, un trup de pe\u015fte \u015fi o coad\u0103 de pas\u0103re.<\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

\u201dLucrat\u0103 din foaie de aur – foarte sub\u0163ire – reprezent\u00e2nd o figur\u0103 zoomorf\u0103 fantastic\u0103, \u00een linii generale, ea apare sub forma unui pe\u015fte, cu cap de mistre\u0163 \u015fi coad\u0103 de pas\u0103re \u015fi realizat\u0103 \u00een tehnica presiunii\u201d, scria Adrian Florescu \u00een lucrarea sa \u201dCet\u0103\u0163ile Traco-Getice din secolele VI-III A CHR de la St\u00e2nce\u015fti\u201d. Pe l\u00e2ng\u0103 aceast\u0103 pies\u0103 au fost descoperite \u015fi altele \u00een form\u0103 de frunz\u0103, psalii din argint pentru echipamentul unui c\u0103l\u0103re\u0163, dar \u015fi alte piese ciudate din argint. \u00cen mare parte acest tezaur a ajuns la Muzeul Na\u0163ional de Istorie din Bucure\u015fti, la Muzeul Jude\u0163ean de Istorie din Boto\u015fani fiind l\u0103sate doar c\u00e2teva replici.<\/p>\n

Misterele unei comori \u00a0 <\/strong><\/p>\n

Aceast tezaur este probabil cea mai misterioas\u0103 comoar\u0103 descoperit\u0103 pe teritoriul Rom\u00e2niei. Practic nu se \u015ftie cu siguran\u0163\u0103 la ce foloseau acele obiecte \u015fi mai ales cum au ajuns acolo. Au fost elaborate tot soiul de ipoteze privind \u00een special piesa principal\u0103, acel simbol din aur interpretat de Adrian Florescu \u015fi \u015etefan Burda drept un obiect simbolic, mai mult cultic, care exprima credin\u0163ele dacilor. Mai precis ace\u015fti speciali\u015fti avansau ideea c\u0103 acel cap de mistre\u0163 semnific\u0103 p\u0103m\u00e2ntul, trupul de pe\u015fte-apa, iar coada de pas\u0103re-cerul. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, erau convi\u015fi c\u0103 era un semn al puterii, purtat de o c\u0103petenie local\u0103, dar \u015fi de steagul de lupt\u0103 redat \u00een aur, al r\u0103zboinicilor ge\u0163i de la St\u00e2nce\u015fti.<\/p>\n

C\u00e2t despre acele aplici \u00een form\u0103 de frunz\u0103 pu\u0163ini s-au pronun\u0163at \u015fi f\u0103r\u0103 explica\u0163ii clare. Dac\u0103 psaliile au o destina\u0163ie clar\u0103, mai exist\u0103 dou\u0103 ornamente ciudate. Practic au forma stilizat\u0103 a unor col\u0163i cu baz\u0103 lat\u0103 \u00een partea superioar\u0103, prin care se \u00eentrep\u0103trund modele florale. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent nimeni nu \u015ftie cu certitudine la ce foloseau toate acele obiecte. Speciali\u015ftii din perioada comunist\u0103, dar \u015fi imediat dup\u0103 1990 considerau c\u0103 aceste piese ar fi putut fi f\u0103urite de me\u015fterii ge\u0163i de la St\u00e2nce\u015fti \u015fi c\u0103 au apar\u0163inut lor. \u00cen ultimii ani, toate aceste ipoteze au fost \u00eens\u0103 contrazise.<\/p>\n

Aur asiatic la Boto\u015fani<\/strong><\/p>\n

Confom ultimelor analize \u015fi cercet\u0103ri, piesele de aur din cadrul tezaurului de la St\u00e2nce\u015fti nu sunt nici pe departe getice \u015fi nici nu au fost vreodat\u0103 lucrate de me\u015fteri locali. Nici m\u0103car aurul nu este de pe teritoriul Rom\u00e2niei. Specialistul tracolog doctor \u00een istorie Alexandru Berzovan spune c\u0103 de fapt piesele din tezaurul de la St\u00e2nce\u015fti au apar\u0163inut sci\u0163ilor, o popula\u0163ie r\u0103zboinic\u0103 de arca\u015fi c\u0103lare care f\u0103cea legea \u00een nordul M\u0103rii Negre, acum mai bine de 2.700 de ani. Cam \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 \u00een care func\u0163ionau \u015fi erau locuite cet\u0103\u0163ile getice de la St\u00e2nce\u015fti, jude\u0163ul Boto\u015fani. \u00cen special impresionanta aplic\u0103 cu cap de mistre\u0163, corp de pe\u015fte \u015fi coad\u0103 de pas\u0103re este clar din lumea iranian\u0103.
\nTot ce \u0163ine de aceast\u0103 pies\u0103 vine de la r\u0103s\u0103rit din aceast\u0103 lume scitic\u0103. \u00cen urma analizelor, inclusiv aurul folosit provine din zona anatolian\u0103\u201d, spune Alexandru Berzovan. Cu alte cuvinte toate piesele au apar\u0163inut sci\u0163ilor, ace\u015fti c\u0103l\u0103re\u0163i r\u0103zboinici care au terorizat lumea antic\u0103 \u00een secolul al VII lea \u00eeHR, \u015fi nicidecum ge\u0163ilor. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Alexandru Berzovan arat\u0103 c\u0103 descoperirile recente aduc noi ipoteze privind func\u0163ionalitatea pieselor din acest misterios tezaur. \u00cen primul r\u00e2nd marea aplic\u0103 cu simbolurile sale zoomorfe nu ar fi fost nici steag getic \u015fi nici o dovad\u0103 a simbolismului locuitorilor cet\u0103\u0163ii, ci un obiect c\u00e2t se poate de practic.<\/p>\n

\u201dP\u00e2n\u0103 nu de mult cea mai acceptat\u0103 opinie era c\u0103 aceast\u0103 pies\u0103 se a\u015feza pe fruntea unui cal. Problema foarte mare pe care am observat-o de cur\u00e2nd este c\u0103 acel cal ar fi trebuit s\u0103 fie mult mai mare dec\u00e2t tot ceea ce cunoa\u015ftem pentru aceea perioad\u0103. Nu existau cai de asemenea dimensiune la ge\u0163i sau sci\u0163i. \u015ei atunci s-a impus o alt\u0103 opinie, care porne\u015fte de la o serie de analogii din zona Ucrainei \u015fi a Crimeei. Acest tip de pies\u0103 pare c\u0103 reprezint\u0103 o aplic\u0103 care se monta pe scutul unei c\u0103petenii scitice\u201d, spune Alexandru Berzovan.<\/p>\n

Echipamentul unui animal mitologic \u00a0 <\/strong><\/p>\n

Totodat\u0103 specialistul tracolog spune c\u0103 \u015fi celelalte piese ale tezaurului au de fapt leg\u0103tur\u0103 cu echipamentul de lupt\u0103 al unei c\u0103petenii scitice. Sau mai precis a calului pe care \u00eel folosea \u00een lupt\u0103. Dac\u0103 aplica cu simbolistic\u0103 aparte era folosit\u0103 pentru a decora scutul, cele dou\u0103 \u201dobr\u0103zare\u201e sau col\u0163i ciuda\u0163i care completau tezaurul ar fi fost de fapt transfomarea calului de lupt\u0103 al c\u0103petenii scitice \u00eentr-un animal cu totul fantastic.<\/p>\n

<\/p>\n

\u201dAceste piese sunt relativ unicat, lipsite de analogii. \u00cen ce prive\u015fte rostul lor, s-a propus c\u0103 ar fi obr\u0103zarele unui coif, plec\u00e2nd de la sistemul de prindere. Dar noi cunoa\u015ftem bine modul cum ar\u0103tau aceste coifuri. O alt\u0103 variant\u0103, mai plauzibil\u0103 din punctul meu de vedere, este c\u0103 aceste piese se foloseau ca ni\u015fte obr\u0103zare pentru cai. A\u015fa cum sunt lucrate stilizat, acele prelungiri ale aplicilor par ni\u015fte col\u0163i. Echipamentul era completat de aplica folioform\u0103 care se monta la urechea calului. Rezulta un animal cu aspect fantastic. Fiindc\u0103 \u00een lumea scitic\u0103 era tendin\u0163a la c\u0103petenii ca pe caii lor s\u0103 \u00eei transforme \u00een fiin\u0163e cu aspect fabulos. Ei aveau un imaginar foarte bogat \u015fi credeau efectiv \u00een aceste f\u0103pturi. Crea o impresie puternic\u0103 \u00een special inamicilor\u201d, spune Alexandru Berzovan.<\/p>\n

Prad\u0103 de r\u0103zboi? \u00a0<\/strong><\/p>\n

Cum au ajuns \u00eens\u0103 toate aceste obiecte ce ar fi apar\u0163inut unei c\u0103petenii scitice la St\u00e2nce\u015fti? \u201eEste un mare mister pe care nu-l vom l\u0103muri niciodat\u0103\u201c, spune Alexandru Berzovan. Pe de alt\u0103 parte au fost elaborate o serie de ipoteze. Sci\u0163ii au avut contacte cu ge\u0163ii. \u00cen primul r\u00e2nd de natur\u0103 r\u0103zboinic\u0103. De altfel, uria\u015fele cet\u0103\u0163i de la St\u00e2nce\u015fti au fost ridicate pentru ca localnicii ge\u0163i s\u0103 se poat\u0103 ap\u0103ra contra invaziilor devastatoare ale acestor r\u0103zboinici c\u0103l\u0103ri.<\/p>\n

\u201eAici a fost o zon\u0103 de contact. Tot timpul aceast\u0103 zon\u0103 de est de pe teritoriul actual al Rom\u00e2niei s-a aflat \u00een contact cu stepa eurosiatic\u0103, de unde veneau tot felul de popula\u0163ii r\u0103zboinice. Pentru a se ap\u0103ra, ge\u0163ii ridic\u0103 aceste dou\u0103 cet\u0103\u0163i. \u00cen fa\u0163a unui val de p\u0103m\u00e2nt \u015fi a unei palisade, avantajul c\u0103l\u0103re\u0163ilor r\u0103zboinici disp\u0103rea. Ele nu ad\u0103posteau doar o singur\u0103 comunitate ci erau f\u0103cute pentru mai multe comunit\u0103\u0163i din zon\u0103. C\u00e2nd erau pericol se retr\u0103geau \u00een cetate\u201d, precizeaz\u0103 specialistul tracolog. \u00cen aceste condi\u0163ii, se b\u0103nuie\u015fte c\u0103 tezaurul de la St\u00e2nce\u015fti este de fapt prad\u0103 de r\u0103zboi. Ge\u0163ii s-au \u00eenfruntat cu sci\u0163ii. R\u0103zboinicii ge\u0163i au reu\u015fit s\u0103 biruiasc\u0103 sau s\u0103 resping\u0103 invadatorii, ucig\u00e2ndu-le c\u0103petenia. Echipamentul acestuia ar fi fost luat ca prad\u0103 de r\u0103zboi.<\/p>\n

\u00cen momentul de fa\u0163\u0103 este greu s\u0103 se fac\u0103 cercet\u0103ri arheologice la St\u00e2nce\u015fti, pentru a se descifra povestea complet\u0103 a acestor uria\u015fe cet\u0103\u0163i. \u015ei asta din cauza faptului c\u0103, dup\u0103 1990, p\u0103m\u00e2ntul pe care se afl\u0103 situl a fost dat spre \u00eempropriet\u0103rirea \u0163\u0103ranilor din zon\u0103. Vara, pe cet\u0103\u0163ile ge\u0163ilor de la St\u00e2nce\u015fti cre\u015fte porumbul, \u00een timp ce doar maximum 3-4 % din cetate a fost explorat\u0103.<\/p>\n

Sursa:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Tezaurul de la St\u00e2nce\u015fti este una dintre cele mai misterioase comori ale Rom\u00e2niei. Nimeni nu \u015ftie cu siguran\u0163\u0103 cui au<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":19343,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-19342","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i2.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2017\/02\/tezaur.jpg?fit=646%2C404&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-51Y","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19342","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19342"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19342\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19345,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19342\/revisions\/19345"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/19343"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19342"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19342"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19342"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}