Constantin Cantemir, domnitor al Moldovei \u00eentre 1685 \u015fi 1593 \u015fi tat\u0103l mult mai cunoscutului Dimitrie Cantemir, a avut o carier\u0103 demn\u0103 de un roman, lucr\u00e2nd inclusiv ca mercenar pentru doi regi ai Poloniei \u015fi fiind prieten cu Suleyman-Pa\u015fa.<\/p>\n
N\u0103scut pe 8 noiembrie 1612 \u00een satul Sili\u015fteni din comuna arge\u015fean\u0103 Lunca Corbului. R\u0103m\u00e2n\u00e2nd f\u0103r\u0103 p\u0103rin\u0163i \u015fi cu mo\u015fiile pustiite de t\u0103tari, t\u00e2n\u0103rul Cantemir se \u00eenroleaz\u0103 ca mercenar \u00een armata polon\u0103 unde s-a aflat \u00een serviciu la doi regi \u015fi anume Vladislav \u015fi Jan Cazimir. Constantin Cantemir s-a eviden\u0163iat \u00een armata polon\u0103 \u00een b\u0103t\u0103liile cu suedezii. \u00cen Polonia a f\u0103cut cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu Langlois Francois (gravor francez), care l-a g\u0103zduit pe Cantemir la Paris \u00een perioada 1643- ianuarie 1648. \u00cen 1660, odat\u0103 cu \u00eencheierea p\u0103cii de la Oliva, Constantin Cantemir este l\u0103sat la vatr\u0103 din armat\u0103. \u00cen acela\u015fi an \u00eel g\u0103sim \u00een func\u0163ia de ceau\u015f sp\u0103t\u0103resc la curtea domnului muntean Grigore Ghica. Dup\u0103 ce \u00een 1664 acesta pierde tronul, Cantemir revine \u00een \u0162ara Moldovei pe timpul lui Eustratie Dabija, unde ob\u0163ine dreg\u0103torii importante. Acest domn \u00eel cinste\u015fte \u00eent\u00e2i cu ispr\u0103vnicia Codrului, adic\u0103 ob\u0163ine func\u0163ia de comandant al o\u015ftilor din Codrul Tigheciului, ce avea misiunea, fiind \u00een fa\u0163a Bugeacului, s\u0103 resping\u0103 incursiunile t\u0103tarilor \u00een Moldova. Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, C. Cantemir se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Ruxanda Gane. Din acest mariaj se na\u015fte Ruxanda. Dar peste trei ani consoarta pleac\u0103 \u00een lumea celor drep\u0163i. \u00cen 1668 o ia de so\u0163ie pe Ana Bant\u00e2\u015f, cu care va avea doi copii, pe Antioh \u015fi Dimitrie. Prin aceast\u0103 ultim\u0103 c\u0103snicie Constantin se \u00eenrudea cu c\u00e2teva dintre cele mai \u00eensemnate familii boiere\u015fti din Moldova, precum \u015fi cu domnii Eustratie Dabija \u015fi Gheorghe Duca. De asemenea, \u00een istorie este men\u0163ionat c\u0103 adun\u00e2nd la averea sa zestrea \u00eensemnat\u0103 a so\u0163iilor sale el a devenit unul dintre cei mai boga\u0163i boieri ai \u0162\u0103rii Moldovei.<\/p>\n
Fidel Imperiului Otoman, opozant al domniilor fanariote <\/strong><\/p>\n Cariera militar\u0103 i-a adus recunoa\u015fterea \u015fi respectul du\u015fmanilor, boierilor locali, dar \u015fi al suzeranului. A de\u0163inut cu prec\u0103dere mai multe dreg\u0103torii: mai \u00eent\u00e2i vornic de B\u00e2rlad (1664-1668), apoi arma\u015f (1668-1672), serdar (1672-1681) \u015fi mare clucer (1681-1684). Cu toate c\u0103 era fidel Por\u0163ii, \u00een domeniul politicii interne s-a manifestat contra domniilor fanariote. Iar aceast\u0103 opozi\u0163ie fa\u0163\u0103 de fanario\u0163i a fost unul din principalele argumente pentru \u015eerban Cantacuzino, domnul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, de a-l sus\u0163ine pe Cantemir la domnie. Dar au existat \u015fi alte argumente. Cantemir era un bun militar \u015fi aceast\u0103 calitate putea fi folosit\u0103 de coali\u0163ia cruciat\u0103 a cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii, dorit\u0103 de \u015eerban Cantacuzino. De altfel era \u00een v\u00e2rst\u0103 \u015fi nu mai avea mult de tr\u0103it, dar prin intermediul lui, cu o reputa\u0163ie \u00eenalt\u0103 la Poart\u0103, se putea sc\u0103pa de domniile fanariote. Av\u00e2nd rela\u0163ii bune cu Suleyman-Pa\u015fa, \u015eerban Cantacuzino a organizat la Obluci\u0163a o \u00eent\u00e2lnire a acestuia cu boieri moldoveni refugia\u0163i. Eforturile lui Dumitra\u015fcu Cantacuzino, care a trimis \u015fi el o delega\u0163ie la Obluci\u0163a au fost zadarnice. \u00cens\u0103, la 15\/25 iunie 1685, dup\u0103 unele surse la Babadag, dup\u0103 altele la Constantinopol, Cantemir este proclamat domn al \u0162\u0103rii Moldovei.<\/p>\n A ob\u0163inut de la Imperiul Habsburgic garantarea domniei ereditare familiei Cantemir \u00a0<\/strong><\/p>\n Primii ani de domnie ai lui Constantin Cantemir marca\u0163i de rivalitatea turco-polon\u0103. \u0162ara era b\u00e2ntuit\u0103 \u015fi pustiit\u0103 de t\u00e2lhari. Boierimea era \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103. Un pas spre \u00eemp\u0103care a fost \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea rela\u0163iilor cu Miron Costin, care se afla \u00een Regatul Polon. Cronicarul este numit staroste de Putna, iar fiica domnului, domni\u0163a Safta, se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu P\u0103tra\u015fcu c\u0103m\u0103ra\u015ful, fiul lui Miron Costin. Velicico Costin, fratele lui Miron, este f\u0103cut hatman. Pentru a st\u00e2rpi t\u00e2lh\u0103ria, Cantemir stabile\u015fte pedepse drastice: Nicolae Costin scrie \u201ec\u0103 t\u00e2lharii erau ar\u015fi \u015fi t\u0103ia\u0163i de vii \u00een patru buc\u0103\u0163i\u201d. \u00cen toamna lui 1685 polonezii au trecut Nistrul \u015fi au ajuns p\u00e2n\u0103 la Baia \u015fi Ia\u015fi. \u00cens\u0103 l\u00e2ng\u0103 Boian armata turcilor, t\u0103tarilor \u015fi moldovenilor i-a b\u0103tut pe polonezii condu\u015fi de hatmanul Ioan Jablonewski. Regele Sobieski organizeaz\u0103, \u00een 1686, o nou\u0103 invazie contra Moldovei, cu scopul de a-l urca pe tron pe \u015etefan Petriceicu. Le\u015fii, \u00een alian\u0163\u0103 cu cazacii, au ocupat Ia\u015ful, unde au fost \u00eent\u00e2lni\u0163i de mitropolitul Dosoftei. Armata domnului moldovean, ajutat de t\u0103tari, reu\u015fe\u015fte \u00een octombrie al aceluia\u015fi an, s\u0103-i fac\u0103 pe polonezi s\u0103 se retrag\u0103 peste Nistru. \u00cen pofida victoriilor repurtate de Liga Sf\u00e2nt\u0103 asupra Imperiului Otoman, Constantin Cantemir r\u0103m\u00e2ne fidel turcilor. Totu\u015fi, la 5\/15 februarie 1690 la Sibiu a fost \u00eencheiat un tratat din 5 articole \u00eentre domnul Moldovei \u015fi \u00eemp\u0103ratul habsburgic. Clauzele acestui document prevedeau garantarea domniei ereditare familiei Cantemir, neimpunerea religiei catolice, ajutor reciproc \u00een caz de invazie polon\u0103. \u00cen schimb, Moldova era obligat\u0103 s\u0103 le pl\u0103teasc\u0103 imperialilor un tribut de 50.000 de galbeni. Articolul al doilea prevedea: \u201eDomnul va fi \u00eent\u0103rit pe via\u0163\u0103, iar fiului s\u0103u mai mare i se va conferi titlul de conte\u201d.<\/p>\n Unul dintre pu\u0163inii domni care \u015fi-au p\u0103strat tronul p\u00e2n\u0103 la moarte <\/strong><\/p>\n Victoriile militare ale turcilor din anul 1690 au zdruncinat at\u00e2t relativa stabilitate intern\u0103, c\u00e2t \u015fi pe cea extern\u0103. \u00cen pofida \u00een\u0163elegerii \u00eencheiate cu \u015eerban Cantacuzino, C. Cantemir a promovat la posturi cheie reprezentan\u0163i ai familiei Rusete\u015ftilor.<\/p>\n Astfel, noul domn al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, Constantin Br\u00e2ncoveanu, cheam\u0103 la el pe o parte din boierii moldoveni pentru ca \u00eempreun\u0103 s\u0103 pun\u0103 domn \u00een Moldova pe Velicico Costin. \u00cen anul 1691 a urmat o nou\u0103 campanie a oastei polone asupra Moldovei, care \u015fi-a stabilit la Suceava, Neam\u0163 \u015fi Soroca garnizoane. \u00centre timp Cantemir \u00eel nume\u015fte pe Manolache Ruset staroste de Putna, \u00een locul lui Miron Costin. Fratele acestuia din urm\u0103, Velicico, a fost \u00eenlocuit cu Lupu Bogdan. Totu\u015fi, Velicico a devenit mare vornic al \u0162\u0103rii de Jos. Pe plan extern, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, domnul se str\u0103dui s\u0103 unelteasc\u0103 \u00eempotriva lui Constantin Br\u00e2ncoveanu, chem\u00e2ndu-i pe boierii munteni s\u0103 mearg\u0103 la Poart\u0103 pentru a-\u015fi \u201ep\u00e2r\u00ee\u201d domnul. Cu ajutor turcesc el \u00eencerca s\u0103 elibereze cetatea Sorocii, unde, \u00een 1691, polonezii i-au l\u0103sat pe cazaci. Dar \u00eencercarea a fost zadarnic\u0103. Dimitrie Cantemir arat\u0103 c\u0103 spre toamna anului 1692 starea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii tat\u0103lui s\u0103u se agravase.<\/p>\n La 16 martie 1693, Constantin Cantemir \u00ee\u015fi d\u0103 ob\u015ftescul sf\u00e2r\u015fit. Este printre pu\u0163inii domni ai perioadei care \u015fi-au p\u0103strat tronul p\u00e2n\u0103 la moarte. \u00cen pofida unei domnii plin\u0103 de amenin\u0163\u0103ri, de situa\u0163ii duplicitare, de schimbarea vectorilor politicii externe, de r\u0103sturn\u0103ri dramatice de situa\u0163ie, Constantin Cantemir a reu\u015fit s\u0103 asigure \u0163\u0103rii o relativ\u0103 stabilitate. Ne\u015ftiin\u0163a de carte, originea r\u0103ze\u015feasc\u0103 i-au fost compensate pe deplin de experien\u0163a vie\u0163ii \u015fi de abilit\u0103\u0163i \u00eenn\u0103scute de diplomat \u015fi administrator. P\u00e2n\u0103 \u015fi Nicolae Costin recunoa\u015fte c\u0103 domnul era \u201efoarte viteaz, bun, iar\u0103 la fire bl\u00e2nd \u015fi cu inima milostiv\u0103, r\u0103bd\u0103tor, cu pu\u0163in\u0103 m\u00e2nie \u00eent\u00e2i, apoi iert\u0103tor \u015fi nelacom la avere \u015fi \u00eendur\u0103tor, nec\u0103rturar \u015fi la toate priceput\u201d.<\/p>\n \u00cen timpul domniei lui Antioh Cantemir osemintele lui Constantin Cantemir sunt aduse la m\u0103n\u0103stirea Mira, una din ctitoriile sale.<\/p>\n Sursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Constantin Cantemir, domnitor al Moldovei \u00eentre 1685 \u015fi 1593 \u015fi tat\u0103l mult mai cunoscutului Dimitrie Cantemir, a avut o carier\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":19383,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-19380","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2017\/02\/c-c.jpg?fit=%2C&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-52A","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19380","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19380"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19380\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19385,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19380\/revisions\/19385"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/19383"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19380"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19380"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19380"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}