{"id":19999,"date":"2017-03-09T13:17:57","date_gmt":"2017-03-09T11:17:57","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=19999"},"modified":"2017-03-09T10:25:36","modified_gmt":"2017-03-09T08:25:36","slug":"110-ani-de-la-nasterea-scriitorului-mircea-eliade","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=19999","title":{"rendered":"110 ani de la na\u0219terea scriitorului Mircea Eliade"},"content":{"rendered":"<p>Istoric al religiilor, filosof, prozator \u0219i eseist, personalitate marcant\u0103 a culturii mondiale, Mircea Eliade s-a n\u0103scut la 9 martie 1907, \u00een Bucure\u0219ti, ca fiu al lui Gheorghe Ieremia (devenit Eliade prin schimbarea numelui), ofi\u021ber, \u0219i al Ioanei (n\u0103scut\u0103 Stoenescu). \u0218coala primar\u0103 a urmat-o \u00eentre 1913 \u0219i 1917, potrivit Dic\u021bionarului Scriitorilor Rom\u00e2ni, Editura Funda\u021biei Culturale Rom\u00e2ne, Bucure\u0219ti, 1998.<\/p>\n<p><i>Lansarea lucr\u0103rii R\u0103d\u0103cinile rom\u00e2ne\u0219ti ale lui Mircea Eliade (2 vol.), autor prof. Mac Linscott Ricketts, ap\u0103rut\u0103 la Editura Criterion Publishing<\/i><\/p>\n<p><img decoding=\"async\" src=\"http:\/\/www.agerpres.ro\/agerpres\/imageResize?path=%2Fmedia%2Fimages%2F2017-03%2F03090419-895999514.jpg&amp;size=6\" \/><\/p>\n<p>A urmat Liceul &#8220;Spiru Haret&#8221; (1917-1925) \u0219i cursurile Facult\u0103\u021bii de Litere \u0219i Filosofie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti (1925-1928), av\u00e2ndu-i ca profesori pe C. R\u0103dulescu-Motru, P.P. Negulescu, Mircea Florian \u0219i Nae Ionescu. Doctor \u00een filosofie, cu o tez\u0103 despre Yoga (1933). \u0218i-a completat studiile \u00een Italia (1927-1928, unde a elaborat teza de licen\u021b\u0103 &#8220;Filosofia italian\u0103 de la Marsiglio Ficino la Giordano Bruno&#8221; \u0219i l-a cunoscut pe Giovanni Papini), Austria \u0219i Elve\u021bia (1927), Birmania, Ceylon (1928), Egipt, Anglia, Fran\u021ba.<\/p>\n<p>Perioada petrecut\u0103 \u00een India (1928-1932) \u00eei va marca decisiv existen\u021ba \u0219i implicit opera; aici \u00eei va cunoa\u0219te pe marele profesor Dasgupta \u0219i pe filosoful \u0219i poetul Rabinddranath Tagore \u0219i se va ini\u021bia \u00een practicile hinduse. \u00cenc\u0103 din perioada liceului, continu\u00e2nd \u0219i la maturitate, s-a instruit \u00een \u0219tiin\u021bele naturii, filosofie, beletristic\u0103, a \u00eenv\u0103\u021bat greaca veche, latina, ebraica, persana, italiana, engleza, tibetana, sanscrita, pentru a lua contact direct cu spiritualitatea fiec\u0103rei na\u021biuni, pentru a cerceta filosofia \u0219i cultura acestora.<\/p>\n<p>A fost asistent la Facultatea de Litere \u0219i Filosofie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti (1933-1940), a \u021binut cursuri de filosofia \u0219i istoria religiilor (a inaugurat, la sf\u00e2r\u0219itul anului 1933, un curs despre &#8220;Problema r\u0103ului \u00een filosofia indian\u0103&#8221;). Din 1940, a fost numit ata\u0219at cultural pe l\u00e2ng\u0103 Ambasada Rom\u00e2niei din Londra, fiind transferat, \u00een 1941, la cea din Lisabona, unde a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 \u00een 1945. Din acest an, stabilindu-se pentru o scurt\u0103 perioad\u0103 la Paris, a predat, la &#8220;L&#8217;Ecole Pratique des Hautes Etudes&#8221;, un curs liber pe teme de istoria religiilor (1946-1948). A participat, \u00een continuare, la diferite congrese interna\u021bionale \u0219i a conferen\u021biat \u00een Italia, Germania, Suedia, Norvegia. \u00cen 1956, a fost invitat s\u0103 \u021bin\u0103 o serie de prelegeri la Universitatea din Chicago, stabilindu-se aici definitiv, din martie 1957, ca profesor de istoria religiilor, devenind apoi profesor titular \u0219i coordonator al Catedrei de istoria religiilor (Catedra &#8220;Mircea Eliade&#8221;, din 1985), iar din 1962 fiind &#8220;distinguished service professor&#8221;.<\/p>\n<p>Preocupat \u00eenc\u0103 din tinere\u021be de studiul variatelor forme ale religiei, Eliade a fost atras ini\u021bial de religiile Indiei antice, apoi de \u0219amanism, de semnifica\u021bia mitului primitiv, de morfologia sacrului \u0219i de istoria credin\u021belor religioase. Opera sa \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i religioas\u0103 (studii, lucr\u0103ri, eseuri, rezultate \u00een urma cercet\u0103rilor sale asupra religiilor, dar \u0219i asupra unor domenii \u00eenc\u0103 necunoscute la noi, ca alchimia, cosmologia) este recunoscut\u0103 pe plan mondial ca una dintre cele mai importante \u2014 fundamentale \u2014 contribu\u021bii contemporane \u00een cadrul istoriei \u0219i morfologiei religiilor, fiind indispensabil\u0103 oric\u0103rei analize temeinice a fenomenului religios.<\/p>\n<p>Printre scrierile sale \u00een acest domeniu se num\u0103r\u0103: &#8220;Yoga. Essai sur les origines de la mysthique indienne&#8221; (1936), &#8220;Traite d&#8217;histoire des religions&#8221; \u0219i &#8220;Le mythe de l&#8217;eternel retour&#8221; (1949) \u2014 lucr\u0103rile care i-au adus faima mondial\u0103, &#8220;Le chamanisme et les techniques archaiques de l&#8217;extase&#8221; (1951), &#8220;Images et symboles&#8221; (1952), &#8220;Le Yoga. Imortalite et liberte&#8221; (1954), &#8220;Forgerons et alchimistes&#8221; (1956), &#8220;Mythes, reves et mysteres&#8221; (1957), &#8220;Naissances mystiques&#8221; (1959), &#8220;Aspects du mythe&#8221; (1963), &#8220;Le Sacre et le Profane&#8221; (1965), &#8220;De Zalmoxis a Gengis-Khan&#8221; (1970), &#8220;La nostalgie des origines&#8221; (1972), impun\u0103toarea lucrare &#8220;Histoire des croyances et des idees religieuses&#8221; (I-III; 976,1978,1983), &#8220;Occultism, witchraft and cultural fashions&#8221; (1976). A mai elaborat, de asemenea, \u00eempreun\u0103 cu I.P. Culianu, un &#8220;Dic\u021bionar al religiilor&#8221; (1989), rezultat \u00een urma studierii a 33 de religii sau grupuri de religii.<\/p>\n<p>A mai publicat \u0219i volume de eseuri filosofice: &#8220;Alchimia asiatic\u0103&#8221; (1934), &#8220;Cosmologie \u0219i alchimie babilonian\u0103&#8221; (1937), &#8220;Soliloquii&#8221; (1932), &#8220;Oceanografie&#8221; (1934), &#8220;Fragmentarium&#8221; (1939), &#8220;Mitul reintegr\u0103rii&#8221; (1942), &#8220;Comentarii la legenda Me\u0219terului Manole&#8221; \u0219i &#8220;Insula lui Euthanasus&#8221; (1943).<\/p>\n<p>Conform Dic\u021bionarului Scriitorilor Rom\u00e2ni, a colaborat, \u00eenc\u0103 din anii de liceu, cu proz\u0103 fantastic\u0103, articole \u0219tiin\u021bifice, \u00een publica\u021bii ca &#8220;Ziarul \u0219tiin\u021belor populare \u0219i al c\u0103l\u0103toriilor&#8221; (debut \u00een 1921 cu un articol \u0219tiin\u021bific \u0219i cu povestirea fantastic\u0103 &#8220;Cum am g\u0103sit piatra filosofal\u0103&#8221;, pentru care i s-a acordat premiul I al ziarului), &#8220;Revista Funda\u021biilor Regale&#8221;, &#8220;Cuv\u00e2ntul&#8221; (\u00een care a publicat, \u00een 1926, &#8220;Romanul adolescentului miop&#8221;), &#8220;Universul&#8221;, &#8220;Via\u021ba literar\u0103&#8221;.<\/p>\n<p>A editat revistele &#8220;Zamolxis. Revue des etudes religieuses&#8221; (Paris, 1939-1942, redactor-\u0219ef), &#8220;Antaios&#8221; (Stuttgart, 1960-1972, \u00eempreun\u0103 cu Ernest Junger) \u0219i a condus publica\u021bia &#8220;History of religions&#8221; (Chicago, 1961\u20141986). A mai redactat, \u00eempreun\u0103 cu V. Ierunca, periodicele &#8220;Caiete de dor&#8221; (1951-1957), &#8220;Fiin\u021ba rom\u00e2neasc\u0103&#8221; (1963-1968), &#8220;Limite&#8221; (din 1969), &#8220;Ethos&#8221; (din 1973).<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i1.wp.com\/www.agerpres.ro\/media\/images\/2017-03\/03090422-895829764.jpg?w=800\" data-recalc-dims=\"1\" \/><br \/>\n<i>Dezvelirea pl\u0103cii memoriale Mircea Eliade, cu <\/i><i>ocazia \u00eemplinirii a 100 de ani de la na\u0219tere<\/i><\/p>\n<p>A debutat cu romanul &#8220;Isabel \u0219i apele diavolului&#8221; (1930), continu\u00e2nd cu romane \u0219i nuvele, proz\u0103 fantastic\u0103: romane \u2014 &#8220;Maitreyi&#8221; (1933, Premiul &#8220;Techirghiol-Eforie&#8221;) \u2014 i-a adus celebritatea la numai 26 de ani, &#8220;\u00centoarcerea din rai&#8221; \u0219i &#8220;Lumina ce se stinge&#8221; (1934), &#8220;Huliganii&#8221; (I-II, 1935), Domni\u0219oara Christina&#8221; (1936), &#8220;\u0218arpele&#8221; (1937), &#8220;Nunt\u0103 \u00een cer&#8221; (1938), &#8220;Noaptea de S\u00e2nziene&#8221; (I-II, 1970); nuvele \u2014 &#8220;Secretul doctorului Honigberger&#8221; \u0219i &#8220;Nop\u021bi la Serampore&#8221; (1940), &#8220;Pe strada M\u00e2ntuleasa&#8221; (1968), &#8220;La \u021big\u0103nci&#8221; (1969), &#8220;\u00cen curte la Dionis&#8221; (1977), &#8220;Tinere\u021be f\u0103r\u0103 tinere\u021be&#8221; (1978). A mai publicat eseuri \u2014 &#8220;Despre Eminescu \u0219i Hasdeu&#8221; (1987), a realizat edi\u021bia critic\u0103 &#8220;B.P. Hasdeu&#8221; (1937, Premiul Societ\u0103\u021bii Scriitorilor Rom\u00e2ni), a scris piese de teatru \u2014 &#8220;Coloana nesf\u00e2r\u0219it\u0103&#8221; (1970) \u0219i &#8220;Iphigenia&#8221; (1974) \u0219i memorialistic\u0103 \u2014 &#8220;India&#8221; (1934), &#8220;Fragments d&#8217;un journal&#8221; (I-II, 1973-1981), &#8220;Memoires&#8221;, &#8220;L&#8217;epreuve du labyrinthe&#8221; (1978).<\/p>\n<p>Membru \u0219i pre\u0219edinte al Academiei americane de \u0218tiin\u021be \u0219i Arte, membru al academiilor belgiene \u0219i britanice de \u0219tiin\u021be, membru titular post-mortem al Academiei Rom\u00e2ne (3 iulie 1990), a fost distins cu titlul Doctor Honoris Causa al multor universit\u0103\u021bi \u0219i colegii din lume.<\/p>\n<p>Creat\u0103 de-a lungul a \u0219ase decenii, opera sa cuprinde o latur\u0103 beletristic\u0103, alc\u0103tuit\u0103 din romane, nuvele, piese de teatru, literatur\u0103 memorialistic\u0103, precum \u0219i o latur\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103, reprezentat\u0103 de cercet\u0103ri etnografice, folclorice, sociologie, antropologie, studii de istorie a religiilor.<\/p>\n<p>Crea\u021bia sa beletristic\u0103 abordeaz\u0103 subiecte precum problemele de orientalistic\u0103, Eros, moarte, mod\u0103, via\u021b\u0103 sexual\u0103 \u0219i mitologie, fiind catalogat\u0103 de multe ori ca fiind literatur\u0103 de tip fantastic. Primele sale romane au ca decor India: &#8220;Isabelle \u0219i apele diavolului&#8221; (1929), &#8220;Maitreyi&#8221; (1933) \u0219i &#8220;\u0218antier&#8221; (subintitulat &#8220;Roman indirect&#8221;).<\/p>\n<p>\u00cen lucr\u0103rile &#8220;\u00centoarcerea din rai&#8221; (1934) \u0219i &#8220;Huliganii&#8221; (1935), autorul este preocupat de destinul unei genera\u021bii dornice de transformare, care caut\u0103 solu\u021bii pentru redob\u00e2ndirea &#8220;paradisului pierdut&#8221;. Tot aici se \u00eenscrie \u0219i romanul &#8220;Nunt\u0103 \u00een cer&#8221; \u2014 (1939).<\/p>\n<p>Mai t\u00e2rziu, \u00een romanele &#8220;Domni\u0219oara Christina&#8221; (1936), &#8220;\u0218arpele&#8221; \u0219i nuvelele fantastice &#8220;Secretul doctorului Honigberger&#8221; (1940), &#8220;Nop\u021bi la Seranpore&#8221; (1940), sunt dezvoltate mituri autohtone sau indice. &#8220;Noaptea de s\u00e2nz\u00e2iene&#8221; este, totodat\u0103, o fresc\u0103 realist\u0103 a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti dintre anii 1936-1948.<\/p>\n<p>Ca istoric al religiilor, Mircea Eliade a realizat una dintre cele mai cuprinz\u0103toare sinteze ale experien\u021bei umane a sacrului, din preistorie p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. \u00cen acest domeniu, reprezentative sunt lucr\u0103rile: &#8220;Tratat de istorie a religiilor&#8221; \u2014 Paris, (1949) \u0219i &#8220;Istoria credin\u021belor \u0219i ideilor religioase&#8221; \u2014 (publicat \u00een trei volume, 1976-1983). Tot din acest domeniu \u00ee\u0219i sus\u021bine doctoratul, \u00een anul 1933, cu sinteza &#8220;Psihologia medita\u021biei indiene&#8221;, text publicat \u00een anul 1936, sub titlul &#8220;Yoga, essai sur les origines de la mystique indienne&#8221;.<\/p>\n<p>Mircea Eliade s-a apropiat de mitologie \u0219i din punct de vedere \u0219tiin\u021bific, reprezentative \u00een acest domeniu fiind c\u0103r\u021bile: &#8220;Mitul eternei re\u00eentoarceri&#8221;, &#8220;Sacru \u0219i profan&#8221;, &#8220;Aspecte ale mitului&#8221;, &#8220;De la Zamolxis la Genghis-Han&#8221; etc.<br \/>\n<img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i1.wp.com\/www.agerpres.ro\/media\/images\/2017-03\/03090425-895656389.jpg?w=800\" align=\"left\" border=\"0\" data-recalc-dims=\"1\" \/><br \/>\n<i><\/i><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><i>Morm\u00e2ntul scriitorului Mircea Eliade, din cimitirul Universit\u0103\u021bii Chicago<\/i><\/p>\n<p>A murit la v\u00e2rsta de 79 de ani, la 22 aprilie 1986, la Chicago (SUA).<\/p>\n<p>Sursa:agerpres.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Istoric al religiilor, filosof, prozator \u0219i eseist, personalitate marcant\u0103 a culturii mondiale, Mircea Eliade s-a n\u0103scut la 9 martie 1907,<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":20005,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-19999","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i2.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/m-e.jpg?fit=89%2C126&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-5cz","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19999","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19999"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19999\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20006,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19999\/revisions\/20006"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/20005"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19999"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19999"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19999"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}