Nicolae Petrescu-G\u0103in\u0103 a fost unul dintre cei mai de seam\u0103 caricaturi\u015fti rom\u00e2ni. Din cauza desenelor sale deosebit de acide, a fost deportat, la cererea guvernului german, \u00eentr-un lag\u0103r din Bulgaria.<\/p>\n
Nicolae Petrescu-G\u0103in\u0103 s-a n\u0103scut la data de 31 martie 1871 \u00een Craiova, \u00eentr-o familie modest\u0103. P\u0103rin\u0163ii s\u0103i au fost comercian\u0163i.<\/p>\n
Nicolae Petrescu-G\u0103in\u0103 a absolvit cursurile Gimnaziului din Craiova, care s-a numit mai t\u00e2rziu Liceul \u201eCarol I\u201d. Foarte ambi\u0163ios, \u00een 1891 sau 1892, dup\u0103 alte surse, a plecat pe jos la Bucure\u015fti pentru a urma cursurile \u015ecolii de Belle-Arte.<\/p>\n
\u00cen Capital\u0103, el a locuit \u00eempreun\u0103 cu Costin Petrescu, pictor, publicist, profesor universitar, pre\u015fedinte al Sindicatului Artelor Frumoase \u015fi publicist rom\u00e2n. Din cauza lipsurilor, Nicolae Petrescu-G\u0103in\u0103 obi\u015fnuia s\u0103 consume castanele coapte pe care le primea de la rudele sale de la Tismana, din jude\u0163ul Gorj. Pentru c\u0103 i-a f\u0103cut caricatura profesorului s\u0103u de la catedra de pictur\u0103, Nicolae Petrescu-G\u0103in\u0103 a fost exmatriculat, \u00eens\u0103 a fost reprimit dup\u0103 interven\u0163ia fratelui s\u0103u mai mare, Ioan Petrescu. \u00cen anul 1898 i-a ap\u0103rut albumul de caricaturi denumit \u201eContimporani\u201c, care con\u0163inea 26 de caricaturi ale oamenilor politici sau ale persoanelor cunoscute din societate. Publica frecvent desene \u00een mai multe cotidiene \u015fi periodice, cum ar fi Adeverul de Joi \u015fi Adeverul.<\/p>\n
Prima sa prezen\u0163\u0103 public\u0103 a fost la Salonul Arti\u015ftilor Independen\u0163i, unde a expus 42 de desene \u015fi caricaturi. Aici l-a cunoscut pe marele pictor \u015etefan Luchian, \u00eentre cei doi leg\u00e2ndu-se o mare prietenie. Cu un mare sim\u0163 al umorului \u015fi o cultur\u0103 vast\u0103, Nicolae Petrescu-G\u0103in\u0103 a devenit cunoscut prin caricaturile pe care le realiza.<\/p>\n
Prima expozi\u0163ie personal\u0103<\/p>\n
Prima expozi\u0163ie personal\u0103 a fost deschis\u0103 la Ateneul Rom\u00e2n \u00eempreun\u0103 cu prietenul s\u0103u, \u015etefan Luchian. A expus, \u00een cadrul expozi\u0163iei, portretul lui Constantin I. St\u0103ncescu (foto dreapta), profesor de estetic\u0103 \u015fi istoria artelor la catedra \u015ecolii de Arte Frumoase din Bucure\u015fti, fapt care a atras \u00eenchiderea salonului. Acest eveniment a st\u00e2rnit indignarea arti\u015ftilor, presei \u015fi iubitorilor de art\u0103. Ziarul Adev\u0103rul \u015fi Furnica au condamnat aceast\u0103 ac\u0163iune reprobabil\u0103.<\/p>\n
\u00cen prim\u0103vara anului 1908, a participat la \u015fedin\u0163a parlamentului c\u00e2nd erau interpela\u0163i membrii guvernului \u00een care tema de dezbatere era legea privind repausul duminical, propunere a Patriarhiei. A realizat cu aceast\u0103 ocazie mapa-album\u00a0 \u201eCaricaturi. Repausul duminical la Senat\u201d.<\/p>\n
\u00cen anul 1913, Nicolae Petrescu public\u0103 cel de al doilea album de caricaturi, cu 42 de lucr\u0103ri, intitulat \u201eAlbumul meu\u201c, la editura ziarului \u201eSeara\u201c al c\u0103rui director era prietenul s\u0103u, Alexandru Bogdan-Pite\u015fti.<\/p>\n
Tr\u0103ia de pe urma caricaturilor Nicolae Petrescu-G\u0103in\u0103 \u015fi-a c\u00e2\u015ftigat existen\u0163a din v\u00e2nzarea caricaturilor pe care le realiza \u015fi erau publicate \u00een publica\u0163iile vremii. De asemenea, multe lucr\u0103ri erau v\u00e2ndute \u00een terasele pe care le frecventa. Cu banii \u00eencasa\u0163i \u00ee\u015fi pl\u0103tea chiria \u015fi traiul.<\/p>\n
Poetul Tudor Arghezi era unul dintre admiratorul lui Nicolae Petrescu-G\u0103in\u0103.<\/p>\n
\u201eCaricaturistul G\u0103in\u0103, cum \u00eel numesc amicii, are \u00een efemeridele artei rom\u00e2ne\u015fti, c\u00e2teva pagini ale lui, c\u00e2teva chipuri definitiv fixate \u015fi atitudinile lui remarcabile, calit\u0103\u0163ile lui de inteligen\u0163\u0103 \u015fi de un sarcasm binevoitor care-i fac glumele interesante \u015fi juste s-ar fi rezolvat \u00eentr-un talent de o clasicitate \u015fi de o fine\u0163e surprinz\u0103toare, dac\u0103 boema nu l-ar fi \u00eempiedicat, cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 acum, s\u0103 se aprofundeze cu ajutorul unui studiu d\u00e2rz de toat\u0103 ziua \u015fi al unor c\u0103l\u0103torii active prin \u0163\u0103rile de art\u0103 ale lumii, Fran\u0163a, Italia \u015fi Olanda\u201d, ar\u0103ta Tudor Arghezi.<\/p>\n
De unde provine porecla \u201eG\u0103in\u0103\u201c<\/p>\n
A fost poreclit \u201eG\u0103in\u0103\u201c ca urmare a ghetelor sale albe, de care avea mare grij\u0103 s\u0103 nu se murd\u0103reasc\u0103 de noroi.<\/p>\n
Nicolae Petrescu-G\u0103in\u0103 a fost unul dintre fondatorii \u201eTinerimii artistice\u201c \u015fi era mai tot timpul prezent \u00een renumitele cafenele din Bucure\u015fti: Terasa Otetele\u015fanu, Fialkovski, Kubler, Imperial \u015fi Cap\u015fa. Nicolae Petrescu-G\u0103in\u0103 era foarte s\u0103rac \u015fi de multe ori mai vindea din lucr\u0103rile sale pentru a putea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103. Cuno\u015ftea toate muzeele din Europa din albumele pe care le studia cu mare s\u00e2rguin\u0163\u0103, iar un grup de prieteni \u015fi admiratori au contribuit cu o sum\u0103 de bani pentru ca Nicolae Petrescu-G\u0103in\u0103 s\u0103 mearg\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi s\u0103 cunoasc\u0103 arta universal\u0103. A fost deportat \u00eentr-un lag\u0103r din Bulgaria.<\/p>\n
Caricatura lui Nicolae Petrescu-G\u0103in\u0103 era polemic\u0103, acid\u0103 \u015fi necru\u0163\u0103toare. A realizat desene din Al doilea R\u0103zboi Balcanic \u015fi a satirizat militarismul german reprezentat de \u00cemp\u0103ratul Wilhelm al II-lea ai Germaniei \u015fi de \u00cemp\u0103ratul Franz Josepf al Austriei. Pentru c\u0103 multe dintre lucr\u0103ri nu erau pe placul guvernului german \u015fi al oficialit\u0103\u0163ilor zilei, Nicolae Petrescu-G\u0103in\u0103 a deportat \u00een lag\u0103rul Golemo Konjari, din Bulgaria. A stat acolo timp de un an \u015fi jum\u0103tate, dormind pe o saltea din paie. \u00cen ciuda acestui lucru nu a renun\u0163at la caricatur\u0103 \u015fi a realizat lucr\u0103ri cu oamenii cu care a intrat \u00een contact.<\/p>\n
Dup\u0103 Primnul R\u0103zboi Mondial, a fost decorat de Guvernul Francez cu ordinul \u201eOfi\u0163er al Instruc\u0163iei Publice\u201c, distinc\u0163ie acordat\u0103 \u201ecelui mai nobil \u015fi mai dezinteresat sprijinitor al Fran\u0163ei\u201c.<\/p>\n
Sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii<\/p>\n
\u00cen ultima perioad\u0103 a vie\u0163ii nu a mai putut s\u0103-\u015fi asigure existen\u0163a din v\u00e2nzarea de caricaturi \u015fi a fost nevoit s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 un mijloc de \u00eentre\u0163inere. Astfel, Nicolae Petrescu-G\u0103in\u0103 a devenit arhivar, activitate din care \u00ee\u015fi c\u00e2\u015ftiga cu greu existen\u0163a.<\/p>\n
S-a \u00eemboln\u0103vit la \u00eenceputul anului 1931 \u015fi s-a internat la Spitalul Colentina. A realizat chiar pe patul de spital o serie de caricaturi \u00een care s-a \u00eenfi\u0163i\u015fat chiar pe el. Desenele au fost realizat pe buc\u0103\u0163ele de h\u00e2rtie \u00een peni\u0163\u0103 \u015fi creion negru, men\u0163ion\u00e2nd pe ele \u201eUltima lucrare a pictorului N.S. Petrescu-G\u0103in\u0103. A murit \u00een data de 15 februarie 1931.<\/p>\n
Sursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Nicolae Petrescu-G\u0103in\u0103 a fost unul dintre cei mai de seam\u0103 caricaturi\u015fti rom\u00e2ni. Din cauza desenelor sale deosebit de acide, a<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":20096,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-20091","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/caricatura.jpg?fit=%2C&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-5e3","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20091","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20091"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20091\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20098,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20091\/revisions\/20098"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/20096"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20091"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20091"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20091"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}