{"id":20491,"date":"2017-03-28T11:53:34","date_gmt":"2017-03-28T09:53:34","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=20491"},"modified":"2017-03-28T09:00:39","modified_gmt":"2017-03-28T07:00:39","slug":"cine-este-exploratorul-caruia-ii-este-atribuita-marea-descoperire-izvoarele-nilului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=20491","title":{"rendered":"Cine este exploratorul c\u0103ruia \u00eei este atribuit\u0103 marea descoperire: izvoarele Nilului"},"content":{"rendered":"

\"Imagini \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\"Imagini<\/p>\n

Cu cei 6.671 de kilometri ai s\u0103i, Nilul este cel mai lung fluviu al lumii, unul care i-a fascinat dintotdeauna pe oameni. Trece prin de\u015fert, iar apele lui se revars\u0103 \u00een fiecare an.<\/p>\n

Nilul \u00eemplete\u015fte apele a dou\u0103 r\u00e2uri – Nilul Albastru, care izvor\u0103\u015fte din Etiopia, \u015fi Nilul Alb, care porne\u015fte din regiunile Africii Centrale. Dac\u0103 cel dint\u00e2i, mai scurt \u015fi mai u\u015for navigabil, a fost explorat pentru prima dat\u0103 \u00een secolul al XVI-lea, Nilul Alb a fost perceput ca un mare mister p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XIX-lea.<\/p>\n

Identificarea izvorului celui mai lung fluviu din lume i-a preocupat pe oameni \u00eenc\u0103 din antichitate, dar s-a transformat, la mijlocul secolului al XIX-lea, \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 obsesie european\u0103. Urm\u0103rind s\u0103 exercite un control mai ferm asupra \u0163\u0103r\u00e2murilor estice ale Africii \u015fi devenind tot mai interesat\u0103 s\u0103 exploreze Africa Central\u0103, \u00een 1850, Marea Britanie a \u00eencurajat Societatea Geografic\u0103 Regal\u0103 s\u0103 sponsorizeze o expedi\u0163ie de c\u0103utare a izvoarelor Nilului. La conducerea misiunii au fost numi\u0163i Richard Burton \u015fi John Hanning Speke, doi ofi\u0163eri din armata indian\u0103, a c\u0103ror c\u0103l\u0103torie a pornit din Zanzibar, \u00een 16 iunie 1857.<\/p>\n

Urm\u00e2nd exemplul caravanelor arabe, exploratorii englezi au recrutat peste 200 de hamali, o escort\u0103 armat\u0103 format\u0103 din 30 de oameni \u015fi un ghid arab. Cum sprijinul financiar acordat de Societatea Geografic\u0103 s-a dovedit insuficient pentru a putea pl\u0103ti \u00eentreg echipajul, s-a ajuns la discu\u0163ii \u00een contradictoriu \u015fi abandonuri. Dup\u0103 134 de zile chinuitoare de drum, \u00een condi\u0163ii greu de imaginat, grupul a ajuns la Kazeh, locul de \u00eent\u00e2lnire al comercian\u0163ilor de sclavi arabi \u015fi al celor de filde\u015f.<\/p>\n

Echipajul a reu\u015fit s\u0103 str\u0103bat\u0103 de\u015fertul, zonele ml\u0103\u015ftinoase \u015fi mun\u0163ii, c\u0103z\u00e2nd victime malariei, gre\u0163urilor \u015fi epuiz\u0103rii. Sl\u0103bi\u0163i \u015fi bolnavi, cei doi exploratori au fost purta\u0163i pe t\u0103rgi \u00een cea mai mare parte a c\u0103l\u0103toriei – Speke suferea de oftalmie (o form\u0103 grav\u0103 de conjunctivit\u0103), iar Burton era par\u0163ial paralizat din cauza malariei. Expedi\u0163ia a continuat spre vest, iar \u00een 13 februarie 1858, Burton \u015fi Speke au ajuns pe malul lacului Tanganyika, devenind, astfel, primii europeni care au v\u0103zut acele locuri.<\/p>\n

Au continuat s\u0103 exploreze extremit\u0103\u0163ile nordice ale lacului, \u00een canoe scobite \u00een trunchiuri de copac, descoperind c\u0103 acea parte din Tanganyika era \u00eenconjurat\u0103 de mun\u0163i acoperi\u0163i cu vegeta\u0163ie bogat\u0103 \u015fi c\u0103 r\u00e2ul Ruzizi se v\u0103rsa \u00een lac \u015fi nu izvora din acesta.<\/p>\n

Dezam\u0103gi\u0163i, ei au ajuns la concluzia ca lacul nu putea fi izvorul Nilului, a\u015fa c\u0103 \u015fi-au continuat aventura spre nord \u015fi est, dup\u0103 care au revenit \u00een Kazeh. Burton a r\u0103mas acolo pentru a-\u015fi rec\u0103p\u0103ta puterile, f\u0103c\u00e2nd gre\u015feala de a-i permite lui Speke s\u0103 conduc\u0103 o mic\u0103 expedi\u0163ie la nord de Kazeh. A fost expedi\u0163ia care a schimbat istoria, pentru c\u0103 \u00een 3 august 1858, John Hanning Speke a ajuns pe v\u00e2rful dealului Isamiro, unde a notat \u00een jurnal: “Nu mai aveam niciun dubiu cu privire la faptul c\u0103 lacul care se \u00eentindea la picioarele mele era izvorul acelui fluviu interesant, ale c\u0103rui izvoare fuseser\u0103 subiectul at\u00e2tor specula\u0163ii \u015fi obiectivul at\u00e2tor exploratori”.<\/p>\n

El a botezat acest lac Victoria, \u00een cinstea reginei, \u015fi s-a \u00eentors la Kazeh, proclam\u00e2ndu-se cu arogan\u0163\u0103 descoperitorul izvorului Nilului. Burton, care mai nutrea \u00eenc\u0103 speran\u0163a c\u0103 lacul Tanganyika ar fi putut reprezenta adev\u0103ratul izvor al fluviului african, a considerat ridicol\u0103 preten\u0163ia camaradului s\u0103u. Atunci c\u00e2nd acesta din urm\u0103 i-a propus s\u0103 \u00eel \u00eenso\u0163easc\u0103 pentru a exploara mai departe lacul, Burton l-a refuzat din nou, pierz\u00e2ndu-\u015fi, astfel, ultima \u015fans\u0103 de a se num\u0103ra printre cei care puteau pretinde c\u0103 au contribuit la marea descoperire.<\/p>\n

\u00cen urma celei de-a doua expedi\u0163ii, Speke a publicat, \u00een 1863, “Jurnalul descoperirii izvoarelor Nilului”, \u00eens\u0103 Burton tot nu a fost convins. La 15 septembrie 1864, cu pu\u0163in timp \u00eenainte ca Burton \u015fi Speke s\u0103 dezbat\u0103 public subiectul, Speke a fost ucis de propria lui arm\u0103 \u00een timpul unei partide de v\u00e2n\u0103toare. R\u0103m\u00e2ne un mister dac\u0103 a fost un accident sau sinucidere.<\/p>\n

Sursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Cu cei 6.671 de kilometri ai<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-20491","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-5kv","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20491","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20491"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20491\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20494,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20491\/revisions\/20494"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20491"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20491"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20491"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}